Print Friendly, PDF & Email

Il provvedimento è disponibile nelle seguenti lingue:

HOTĂRÂRE   Nr. 999 din 27 august 2008

privind recunoaşterea Statutului Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România - Cultul Mozaic

 

Text în vigoare începând cu data de 16 decembrie 2014

REALIZATOR: COMPANIA DE INFORMATICĂ NEAMŢ

 

Text actualizat prin produsul informatic legislativ LEX EXPERT în baza actelor normative modificatoare, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, până la 16 decembrie 2014.

 

Act de bază

#B: Hotărârea Guvernului nr. 999/2008

 

Acte modificatoare

#M1: Hotărârea Guvernului nr. 655/2010

#M2: Ordinul secretarului de stat pentru culte nr. 95/2014

 

Modificările şi completările efectuate prin actele normative enumerate mai sus sunt scrise cu font italic. În faţa fiecărei modificări sau completări este indicat actul normativ care a efectuat modificarea sau completarea respectivă, în forma #M1, #M2 etc.

 

#B

În temeiul art. 29 alin. (3) şi al art. 108 din Constituţia României, republicată, precum şi al art. 49 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

ART. 1

Se recunoaşte Statutul Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România - Cultul Mozaic, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

ART. 2

Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă Decretul nr. 589/1949 pentru aprobarea Statutului Cultului Mozaic, nepublicat.

 

ANEXA 1

 

STATUTUL

Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România - Cultul Mozaic

 

CAP. 1

Denumire. Statut juridic

 

ART. 1

(1) Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România - Cultul Mozaic, denumită în continuare Federaţia, este organizaţia care reuneşte, în mod liber consimţit, Comunităţile Evreilor - Cultul Mozaic de pe teritoriul ţării, denumite în continuare Comunităţi, fiind recunoscută de statul român. Federaţia se organizează şi funcţionează în mod autonom, în baza prevederilor Constituţiei României şi ale Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor, ale reglementărilor în vigoare privind minorităţile naţionale, precum şi ale legislaţiei internaţionale la care România este parte.

(2) Potrivit recunoaşterii de către statul român, Federaţia exercită pentru populaţia evreiască din România un rol spiritual, educaţional, social-caritabil, cultural, de parteneriat social şi de factor al păcii sociale.

(3) Organizarea populaţiei evreieşti în comunităţi de cult mozaic este cunoscută încă de la începuturile aşezării populaţiei evreieşti pe teritoriul României.

#M1

(3^1) Caracteristica minorităţii naţionale evreieşti constă în cumularea criteriului etnic cu cel religios.

#B

(4) Comunităţile sunt formate din grupuri de persoane de religie mozaică, cetăţeni români, cu interese comune, care se comportă potrivit normelor de viaţă, obiceiurilor şi tradiţiilor configurate în identitatea iudaică. Comunităţile au menirea de a împlini nevoile religioase ale credincioşilor de cult mozaic.

 

ART. 2

Federaţia este organizaţie apolitică, nonprofit, persoană juridică de utilitate publică, cu profil religios de cult mozaic, etnic, cultural, social-caritabil şi educaţional.

#M1

 

ART. 3

(1) Federaţia asigură, la nivel naţional, reprezentarea, organizarea şi coordonarea Cultului Mozaic şi are calitatea de membru al Consiliului Minorităţilor Naţionale, reprezentând minoritatea naţională a evreilor în Parlamentul României, în condiţiile legii electorale.

#B

(2) Federaţia acţionează pentru păstrarea şi dezvoltarea identităţii iudaice, a patrimoniului istoric iudaic sacru şi pentru punerea în valoare a contribuţiilor aduse de populaţia evreiască la viaţa economică, politică, socială şi culturală din ţară şi din străinătate.

#M2

  

 

 ART. 4

(1) Federaţia este continuatoare de drept a Federaţiei Uniunii Comunităţilor Evreieşti din România, înfiinţată în anul 1936, reorganizată în anul 1949, potrivit Statutului Cultului Mozaic aprobat prin Decretul nr. 589/1949, şi este totodată continuatoare de drept:

- a tuturor formelor de organizare comunitară evreiască care au funcţionat înainte de anul 1918 în România şi în celelalte teritorii devenite după 1918 parte componentă a României;

- a tuturor organizaţiilor, societăţilor, asociaţiilor, aşezămintelor, fundaţiilor şi altele asemenea lor, evreieşti/israelite/mozaice care au funcţionat pe teritoriul României anterior anului 1949 şi care au desfăşurat activităţi de cult, sociale, de învăţământ, sănătate, cultură, sport, filantropice şi de cult pentru persoanele decedate.

(2) Organizaţiile evreieşti de forma celor menţionate mai sus au purtat diverse denumiri, precum, dar fără a se limita la: Chevra Kadişa (Societatea de înmormântări şi cimitire), Mahzikei Tora, Reuniunea Talmud Tora, Eclezia Israelită, Hevra Talmud, Mişkan, Comunitatea Autonomă Ortodoxă Israelită, cluburi sportive (Macabi, Samson, Şimşon etc.), comunităţile israelite/mozaice din localităţile locuite de evrei, fie de rit oriental, occidental, aşkenaz, sefard, ortodox, neolog, status quo, epitropii israelite.

#B

 

ART. 5

(1) Federaţia reuneşte, pe bază de adeziune voluntară, Comunităţile. Relaţiile dintre Federaţie şi Comunităţi se bazează pe principiul fraternităţii şi solidarităţii, cu respectarea normelor de conducere democratică, în comun convenite, în condiţii de sprijin reciproc şi de valorificare eficientă a resurselor umane, materiale şi financiare.

#M1

(2) *** Abrogat

#B

 

ART. 6

(1) Federaţia este afiliată la Congresul European Evreiesc (E.J.C.), organizaţie regională a Congresului Mondial Evreiesc (W.J.C.), şi la Consiliul European al Comunităţilor Evreieşti şi se află în relaţii de parteneriat cu American Jewish Joint Distribution Committee (JOINT).

(2) Federaţia poate încheia cu autorităţile publice centrale şi/sau locale, cu organizaţiile de cult religios şi cu alte organizaţii neguvernamentale, din ţară şi din străinătate, parteneriate în domeniile de interes comun. De asemenea, Federaţia poate încheia acorduri cu autorităţile publice centrale şi/sau locale pentru reglementarea unor aspecte specifice tradiţiei cultului mozaic.

 

ART. 7

(1) Comunităţile sunt persoane juridice de utilitate publică, nonprofit, apolitice, cu profil etnic, cultural şi religios mozaic şi acţionează pe plan local ca reprezentanţi ai populaţiei evreieşti şi ai cultului mozaic.

#M2

(2) Comunităţile se constituie şi funcţionează cu cel puţin 10 bărbaţi evrei. În cazul în care într-o localitate nu există un număr suficient de bărbaţi evrei pentru a forma o Comunitate, se poate constitui o obşte a evreilor, fără personalitate juridică, afiliată la o Comunitate. În cazuri excepţionale, menţinerea cu statut de Comunitate a unei organizaţii cu mai puţin de 10 bărbaţi evrei se poate realiza cu aprobarea Adunării generale a Federaţiei.

#B

(3) Comunităţile au misiunea de a reprezenta cultul mozaic în aria lor teritorială, de a crea, întreţine şi supraveghea activităţile desfăşurate pentru îndeplinirea cerinţelor religioase ale credincioşilor lor.

#M2

(4) În localităţile unde nu se pot constitui Comunităţi sau obşti, dar există în proprietate bunuri imobile sacre sau laice, Comitetul director al Federaţiei poate mandata o altă Comunitate a evreilor din zonă sau poate numi un administrator care se va ocupa de administrarea, conservarea şi valorificarea acestora.

 

#B

CAP. 2

Scopul şi obiectivele activităţii Federaţiei

 

ART. 8

Scopul Federaţiei îl constituie sprijinirea, reprezentarea şi promovarea, pe plan naţional şi internaţional, a intereselor populaţiei evreieşti şi a cultului mozaic din România. Pentru îndeplinirea acestui scop, Federaţia iniţiază şi desfăşoară activităţi şi acţiuni pe plan religios, spiritual, educaţional, cultural şi social-caritabil. Federaţia acţionează ca partener social şi factor de înţelegere interconfesională şi interetnică în România.

 

ART. 9

În vederea îndeplinirii scopului menţionat Federaţia acţionează pentru realizarea următoarelor obiective:

a) păstrarea, dezvoltarea şi libera exprimare a identităţii iudaice, etnice şi religioase a membrilor săi;

#M1

b) asigurarea exercitării nestingherite a activităţilor de cult mozaic, educaţie iudaică, asistenţă socială şi medicală;

#B

c) educarea populaţiei evreieşti în spiritul fidelităţii faţă de România şi al ataşamentului faţă de Statul Israel, de promovare a intereselor şi a imaginii României şi a Statului Israel în ţară şi în lume;

d) desfăşurarea activităţii de asistenţă socială şi medicală conform programelor întocmite în cadrul Federaţiei, precum şi celor pe bază de parteneriat cu JOINT şi cu alte organizaţii din ţară şi din străinătate;

e) reprezentarea intereselor comunitare ale populaţiei evreieşti în raporturile cu autorităţile publice centrale şi locale, cu organizaţiile neguvernamentale, din ţară şi din străinătate;

f) reprezentarea cultului mozaic şi a minorităţii naţionale evreieşti în raporturile cu populaţia majoritară, cu celelalte culte religioase şi minorităţi naţionale, colaborarea cu acestea;

g) colaborarea cu evreii din Israel şi din întreaga lume, cu comunităţi, organizaţii, federaţii, uniuni evreieşti din alte ţări sau internaţionale, în vederea realizării scopurilor comune;

h) cinstirea memoriei ostaşilor evrei căzuţi la datorie pentru România, precum şi a victimelor Holocaustului;

i) organizarea colectării şi distribuirii fondurilor destinate funcţionării sistemului de asistenţă socială şi medicală, coordonarea metodologică a funcţionării acestui sistem;

j) conceperea şi realizarea cadrului de relaţii privind sprijinul material şi financiar cu organizaţii, persoane juridice şi fizice donatoare;

k) organizarea sistemului de echilibrare a bugetelor pe Comunităţi;

l) asigurarea alocării la comunităţile locale ale evreilor a unei cote din veniturile realizate prin închirierea imobilelor din raza lor teritorială de activitate;

m) administrarea şi valorificarea patrimoniului propriu şi al Comunităţilor locale;

n) întocmirea şi urmărirea executării programului de reparaţii şi investiţii la nivel local şi central, în baza solicitărilor de la Comunităţile locale, în limita fondurilor stabilite în bugetul Federaţiei;

o) organizarea sistemului de întreţinere, reparare şi conservare a sinagogilor şi a altor lăcaşuri de cult mozaic (băi rituale, abatoare rituale etc.), precum şi a cimitirelor evreieşti, inclusiv a celor din localităţile în care nu mai există populaţie evreiască;

p) coordonarea activităţii unităţilor proprii (editură, publicaţii, centre de administrare a patrimoniului, de studii, de instruire şi recreere, muzee etc.);

q) asigurarea personalului de cult mozaic pentru Comunităţi;

r) asigurarea aprovizionării şi distribuirii alimentelor rituale;

s) asigurarea transportului de mărfuri şi persoane în vederea realizării activităţilor specifice;

t) informarea publicului privind aportul evreilor la progresul umanităţii, la dezvoltarea învăţământului, culturii, economiei, ştiinţei şi artelor în România şi în lume;

u) luarea de atitudine, iniţierea şi coordonarea de acţiuni, pe plan intern şi internaţional, pentru combaterea manifestărilor antisemite, xenofobe şi negaţioniste privind Holocaustul - participarea la programe privind memoria Holocaustului şi sprijinirea supravieţuitorilor acestuia;

v) dezvoltarea unor programe de cercetare, educaţionale şi de învăţământ privind religia, limba, istoria şi cultura evreilor din ţară şi din lume;

w) înfiinţarea şi administrarea unor unităţi de învăţământ pentru pregătirea personalului de cult mozaic, a profesorilor de religie mozaică, precum şi a altor specialişti necesari activităţii proprii, în condiţiile prevăzute de lege, precum şi a unor forme de învăţământ confesional mozaic, de toate nivelurile, profilurile şi specializările, în condiţiile legii;

x) îndrumarea şi urmărirea desfăşurării activităţilor din Comunităţi, conform prezentului statut şi normelor adoptate pe baze democratice;

y) soluţionarea problemelor care depăşesc posibilităţile de rezolvare ale Comunităţilor.

 

ART. 10

Federaţia are dreptul exclusiv de a produce şi valorifica obiectele şi bunurile necesare activităţii de cult mozaic, în condiţiile legii.

 

ART. 11

Federaţia poate încheia, cu autorităţile publice, centrale şi locale, cu alte culte şi organizaţii ale minorităţilor naţionale sau de altă natură, parteneriate în domenii de interes comun, precum şi acorduri pentru reglementarea unor aspecte specifice tradiţiei cultului mozaic.

 

CAP. 3

Membrii federaţiei, drepturi şi obligaţii

 

ART. 12

Membrii Federaţiei sunt:

a) Comunităţile;

b) membri afiliaţi, persoane fizice sau juridice din ţară şi din străinătate;

c) membri de onoare, persoane fizice sau juridice din ţară şi din străinătate.

 

ART. 13

Dintr-o localitate poate fi membru al Federaţiei o singură Comunitate. În cazul constituirii de noi Comunităţi în localităţi în care acestea nu există, Adunarea generală a Federaţiei hotărăşte asupra primirii acestora ca membri.

#M2

 

ART. 14

(1) Calitatea de membru afiliat al Federaţiei se poate obţine pe bază de cerere scrisă, aprobată de Comitetul director al Federaţiei. Pot obţine calitatea de membru afiliat al Federaţiei:

a) persoane fizice de origine evreiască, din ţară sau din străinătate, cu sau fără rezidenţă permanentă în România, indiferent de cetăţenie;

b) persoane fizice de origine neevreiască, cu atitudini, opinii şi comportament favorabile faţă de evrei şi faţă de cultul mozaic;

c) persoane juridice din România sau din alte ţări care manifestă comportamente şi atitudini favorabile faţă de evrei şi faţă de cultul mozaic.

(2) Calitatea de membru afiliat se poate retrage prin hotărâre a Comitetului director al Federaţiei.

#M2

 

ART. 15

Calitatea de membru de onoare se atribuie şi se poate retrage de către Consiliul de conducere al Federaţiei, la propunerea Comitetului director al Federaţiei, pentru categoriile menţionate la art. 14.

#B

 

ART. 16

(1) Membrii Federaţiei au următoarele drepturi:

a) să participe la activităţile, acţiunile, programele şi proiectele Federaţiei;

b) să solicite organelor de conducere ale Federaţiei sprijin pentru realizarea unor activităţi, acţiuni, proiecte şi programe proprii;

c) să beneficieze de informaţii privind activităţile Federaţiei şi ale organelor sale de conducere;

d) să participe la adunările generale ale Federaţiei şi la reuniunile organelor de conducere în care au fost aleşi;

e) să aleagă şi să fie aleşi în organele de conducere ale Federaţiei.

(2) Membrii Federaţiei au următoarele obligaţii:

a) să achite la Federaţie, la termenele prevăzute, obligaţiile financiare, potrivit reglementărilor stabilite pentru Comunităţi;

b) să informeze Federaţia cu privire la activităţile, acţiunile, programele şi proiectele proprii;

c) să manifeste o atitudine activă în combaterea antisemitismului şi a negaţionismului Holocaustului;

d) să participe la lucrările organelor de conducere ale Federaţiei, potrivit regulamentelor specifice.

(3) Membrii de onoare şi afiliaţi au drepturile şi obligaţiile prevăzute la alin. (1) şi (2), fără dreptul de a alege şi de a fi aleşi în organele de conducere ale Federaţiei.

 

ART. 17

Membrii de onoare şi membrii afiliaţi contribuie în mod voluntar la susţinerea materială şi financiară a Federaţiei (donaţii, contribuţii, sponsorizări etc.).

 

ART. 18

În cazul neîndeplinirii obligaţiilor prevăzute în prezentul statut de către membrii Federaţiei, Adunarea generală a Federaţiei poate adopta deciziile care se impun.

 

CAP. 4

Organele de conducere ale Federaţiei

 

ART. 19

Organele de conducere ale Federaţiei sunt:

a) Congresul;

b) Adunarea generală;

c) Consiliul de conducere;

d) Comitetul director;

e) preşedintele;

f) vicepreşedintele;

g) secretarul general.

 

ART. 20

(1) Organul suprem de conducere al Federaţiei este Congresul.

(2) Congresul se întruneşte o dată la 4 ani, fiind convocat de Consiliul de conducere al Federaţiei în funcţiune, care stabileşte data şi locul său de desfăşurare.

(3) În situaţii deosebite, la cererea a cel puţin o treime din numărul Comunităţilor componente ale Federaţiei sau al membrilor Consiliului de conducere, Congresul se poate convoca în sesiune extraordinară.

(4) Congresul este constituit din delegaţi aleşi prin vot secret la adunările generale ale Comunităţilor, cu respectarea principiului reprezentării proporţionale, dar cel puţin câte un reprezentant pentru fiecare Comunitate.

(5) Congresul este valabil constituit în prezenţa majorităţii delegaţilor aleşi; în cazul în care nu se realizează cvorumul, Congresul se amână cu o zi, când acesta se consideră statutar constituit indiferent de numărul delegaţilor prezenţi.

(6) Hotărârile Congresului sunt valabil adoptate cu majoritatea voturilor exprimate.

#M2

(7) Congresul poate alege preşedintele de onoare al Federaţiei. Preşedintele de onoare participă cu drept de vot la lucrările organelor naţionale de conducere ale Federaţiei (Congresul, Adunarea generală, Consiliul de conducere).

Propunerea se poate face de către persoane care au calitatea de delegaţi la Congres şi se supune la vot deschis în cadrul Congresului.

#B

 

ART. 21

Atribuţiile Congresului sunt următoarele:

a) aprobarea Statutului Federaţiei;

b) dezbaterea şi aprobarea raportului de activitate al Consiliului de conducere în funcţiune, pe ultimii 4 ani;

c) descărcarea de sarcini a Consiliului de conducere căruia i-a expirat mandatul;

d) dezbaterea şi aprobarea Strategiei generale a Federaţiei pentru următoarea perioadă de 4 ani;

e) alegerea, prin vot secret, a Consiliului de conducere al Federaţiei, a preşedintelui, a vicepreşedintelui, a secretarului general şi a Comisiei de cenzori, conform procedurii stabilite prin Regulamentul de organizare şi desfăşurare a Congresului.

 

ART. 22

(1) Adunarea generală asigură conducerea Federaţiei între două Congrese.

#M1

(2) Adunarea generală este alcătuită din membrii Consiliului de conducere şi din preşedinţii de Comunităţi care nu fac parte din Consiliul de conducere. La Adunarea generală participă, cu statut de invitaţi, preşedintele Comisiei de etică şi mediere, reprezentanţii membrilor afiliaţi, alte persoane desemnate de Comitetul director.

#B

(3) Adunarea Generală, la propunerea Comitetului Director al Federaţiei, adoptă decizii privind participarea invitaţilor la problemele înscrise pe agenda adunării generale.

#M2

(4) Adunarea generală a Federaţiei se convoacă în sesiune ordinară o dată pe an de către Comitetul director al Federaţiei.

#B

(5) Adunarea generală este valabil constituită în prezenţa majorităţii membrilor săi. În situaţia în care nu se întruneşte cvorumul necesar, Adunarea generală se va ţine a doua zi şi va fi considerată statutară cu numărul membrilor prezenţi.

(6) Hotărârile Adunării generale sunt valabil adoptate cu votul majorităţii membrilor prezenţi.

#M2

(7) Atunci când este necesar, se poate convoca Adunarea generală în sesiune extraordinară pentru:

- modificări la statut;

- alegerea sau demiterea Şef Rabinului Cultului Mozaic;

- organizarea şi reorganizarea unor Comunităţi;

- prelungirea sau reducerea perioadei mandatului organelor de conducere alese; desemnarea persoanei care asigură interimatul pentru una din funcţiile de conducere alese, din rândul celorlalte persoane alese în structura respectivă, atunci când este cazul; suspendarea membrilor organelor de conducere alese ale Federaţiei; modificarea datei Congresului stabilite de către Consiliul de conducere (toate pentru o perioadă de cel mult 24 de luni);

- declararea statutului de persona non grata în raporturile cu Federaţia pentru persoane fizice sau juridice;

- pentru alte situaţii neprevăzute cu totul deosebite. Adunarea generală este convocată în sesiune extraordinară de către 1/3 din membrii Adunării generale a Federaţiei sau de Consiliul de conducere al Federaţiei - care decid şi locul, data şi ora desfăşurării Adunării generale extraordinare.

#B

 

ART. 23

Atribuţiile Adunării generale sunt:

a) dezbaterea şi aprobarea Raportului de activitate al Consiliului de conducere, pentru perioada dintre două adunări generale;

b) dezbaterea şi aprobarea execuţiei bugetului de venituri şi cheltuieli al Federaţiei şi al Comunităţilor, inclusiv pe baza raportului Comisiei de cenzori;

c) dezbaterea şi aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli al Federaţiei pentru anul următor;

d) dezbaterea şi aprobarea de programe şi alte documente vizând probleme majore ale populaţiei evreieşti din România;

#M2

e) alegerea sau demiterea Şef Rabinului Cultului Mozaic;

#B

f) validarea unor hotărâri de importanţă majoră adoptate de Consiliul de conducere între două adunări generale;

g) aprobarea constituirii de sarcini şi privilegii asupra unor active din patrimoniul Federaţiei;

#M2

h) dezbaterea şi aprobarea Regulamentului de organizare şi desfăşurare a Congresului şi stabilirea datei de desfăşurare a acestuia;

#B

i) aprobarea Regulamentului pentru desemnarea candidatului/candidaţilor Federaţiei pentru Camera Deputaţilor şi analiza îndeplinirii prevederilor regulamentului;

j) aprobarea înfiinţării sau dizolvării de Comunităţi;

#M2

k) soluţionează:

- neîndeplinirea corespunzătoare a obligaţiilor statutare de către membrii organelor de conducere alese ale Federaţiei şi Comunităţilor;

- diferende dintre membrii Comunităţilor şi Federaţie sau dintre membrii Comunităţilor şi conducerea Comunităţilor, nesoluţionate în prealabil pe cale amiabilă de Comisia de etică şi mediere a Federaţiei;

- aspectele de încălcare a normelor etice de către membrii Comunităţilor, nesoluţionate în prealabil de conducerea Comunităţilor sau de Comisia de etică şi mediere a Federaţiei, la solicitare.

Procedurile specifice se stabilesc prin regulament aprobat de către Adunarea generală a Federaţiei.

Pentru problemele strict religioase, hotărâtor este avizul rabinic.

#M1

 

ART. 24

(1) Consiliul de conducere al Federaţiei este ales de Congres pentru o perioadă de 4 ani şi este alcătuit din 31 de membri, dintre care 27 sunt membri cu drept de vot şi 4 sunt membri supleanţi. Dintre cei 31 de membri ai Consiliului de conducere al Federaţiei fac parte:

- 4 membri titulari de drept, care sunt: preşedintele, vicepreşedintele, secretarul general şi Şef Rabinul Cultului Mozaic sau persoana desemnată a-l înlocui pe acesta;

- 16 preşedinţi de Comunităţi, dintre care 14 sunt membri titulari şi 2 sunt membri supleanţi;

- 11 membri ai Comunităţilor, dintre care 9 sunt membri titulari şi 2 sunt membri supleanţi. Membrii supleanţi se desemnează în ordinea descrescătoare a numărului de voturi, la fiecare dintre cele două categorii în parte. Ei au dreptul de a participa la lucrările Consiliului de conducere, votul lor fiind consultativ.

(2) *** Abrogat

#B

(3) Alegerea Consiliului de conducere se desfăşoară conform Regulamentului de organizare şi desfăşurare a Congresului, adoptat de Adunarea generală care precedă Congresul.

(4) Consiliul de conducere se întruneşte trimestrial, convocarea fiind făcută de preşedintele Federaţiei sau, în absenţa acestuia, de vicepreşedintele sau de secretarul general.

(5) Consiliul de conducere este valabil constituit în prezenţa majorităţii membrilor săi.

(6) În situaţii deosebite, Consiliul de conducere se poate convoca în reuniune extraordinară, din iniţiativa preşedintelui sau la cererea a cel puţin o treime din numărul membrilor Consiliului de conducere.

(7) Preşedintele Consiliului de conducere este preşedintele Federaţiei.

(8) Hotărârile Consiliului de conducere sunt valabil adoptate cu majoritate de voturi. În caz de paritate, votul preşedintelui este hotărâtor.

#M2

(9) Membrii Consiliului de conducere al Federaţiei sunt obligaţi să respecte prevederile prezentului statut, ale Regulamentului intern al Federaţiei, ale Codului de conduită al organelor de conducere alese ale Federaţiei şi Comunităţilor, precum şi orice alte prevederi legale aplicabile în materie.

#B

 

ART. 25

Atribuţiile Consiliului de conducere sunt:

a) dezbaterea şi aprobarea Raportului anual de activitate al Federaţiei, pe care îl supune aprobării Adunării generale a Federaţiei;

b) analiza activităţii Comitetului director, a departamentelor şi a unităţilor specializate ale Federaţiei;

c) dezbaterea şi aprobarea execuţiei bugetului Federaţiei pe anul de exerciţiu, pe care o supune spre validare Adunării generale;

d) dezbaterea şi aprobarea, sub formă de proiect, a bugetului anual de venituri şi cheltuieli al Federaţiei, pe care îl supune aprobării Adunării generale a Federaţiei;

e) dezbaterea şi aprobarea regulamentelor şi procedurilor care asigură buna organizare şi funcţionare a Federaţiei şi a componentelor sale;

f) aprobarea structurii de organizare şi funcţionare a Federaţiei (organigrama), a politicii de salarizare a personalului (criteriile şi grila de salarizare);

g) aprobarea participării Federaţiei ca membru în fundaţii sau asociaţii care prezintă interes pentru activitatea Federaţiei şi pentru valorificarea patrimoniului său;

#M1

h) alegerea, o dată la 4 ani, a 7 persoane din rândul membrilor săi titulari, dintre care cel mult 3 preşedinţi de Comunităţi, care împreună cu preşedintele, vicepreşedintele, secretarul general şi Şef Rabinul sau persoana desemnată a-l înlocui pe acesta formează Comitetul Director al Federaţiei;

#B

i) alegerea candidatului/candidaţilor pentru Camera Deputaţilor; persoana aleasă ca deputat răspunde de activitatea sa în faţa Consiliului de conducere;

j) analiza periodică a Programului de participări ale Federaţiei (o dată la 6 luni) la acţiuni şi activităţi în străinătate;

k) dezbaterea şi aprobarea proiectului programelor anuale de acţiuni ale Federaţiei, în conformitate cu hotărârile Congresului, şi analiza modului de realizare a măsurilor propuse;

l) îndeplinirea oricăror altor sarcini încredinţate de Adunarea generală şi de Congres.

 

ART. 26

Din competenţa Consiliului de conducere sunt excluse deciziile privind problemele religioase, care sunt soluţionate de Cancelaria Rabinică, conform normelor religioase mozaice, halahice.

#M1

 

ART. 27

(1) Membrii Consiliului de conducere, preşedinţii Comunităţilor şi conducătorii unităţilor specializate au acces la documente şi date ale Federaţiei şi ale Comunităţilor, cu respectarea regulilor conducerii ierarhice, având obligaţia păstrării confidenţialităţii, în condiţiile legii.

#B

(2) Accesul la documentele care privesc activitatea JOINT se poate obţine cu aprobarea reprezentantului acestuia în România.

 

ART. 28

Membrii Consiliului de conducere pot primi, în raport cu resursele financiare ale Federaţiei, indemnizaţii de participare la reuniunile Consiliului de conducere.

 

ART. 29

(1) Comitetul director este organul operativ care rezolvă problemele curente ale activităţii Federaţiei.

(2) Preşedintele Comitetului director este preşedintele Federaţiei.

(3) Comitetul director se întruneşte de două ori pe lună sau ori de câte ori este necesar, la convocarea preşedintelui Federaţiei sau la cererea unei treimi din numărul membrilor Comitetului director.

(4) La reuniunile Comitetului director pot fi invitaţi preşedinţi de Comunităţi, directori de departamente, precum şi specialişti din diferite domenii. Aceştia au drept de vot consultativ.

(5) Organizarea şi funcţionarea Comitetului director se realizează potrivit regulamentului adoptat de membrii săi, validat de Consiliul de conducere al Federaţiei.

(6) În cazuri de urgenţă, pentru adoptarea unor decizii ale Comitetului director, preşedintele Federaţiei poate cere un acord telefonic, prin fax sau e-mail membrilor Comitetului director.

(7) Comitetul director prezintă Consiliului de conducere al Federaţiei informări privind activitatea desfăşurată în perioada dintre două reuniuni ale acestuia.

 

ART. 30

Membrii Comitetului director pot primi, în raport cu resursele financiare ale Federaţiei, indemnizaţii de participare la reuniunile Comitetului director.

 

ART. 31

Atribuţiile Comitetului director sunt:

a) urmărirea îndeplinirii hotărârilor Adunării generale şi ale Consiliului de conducere, a sarcinilor rezultate din programele de activitate ale Federaţiei şi stabilirea măsurilor în vederea rezolvării problemelor curente;

b) urmărirea realizării prevederilor cuprinse în bugetul Federaţiei;

c) stabilirea soluţiilor pentru problemele pe care conducătorii unităţilor din organigrama Federaţiei doresc să le supună analizei colective;

d) ajustarea programelor de activitate în funcţie de situaţii neprevăzute;

e) orice alte atribuţii stabilite prin hotărâri ale Consiliului de conducere al Federaţiei şi ale Adunării generale.

 

ART. 32

Preşedintele, vicepreşedintele şi secretarul general constituie conducerea executivă a Federaţiei.

 

ART. 33

Preşedintele Federaţiei îndeplineşte următoarele atribuţii:

a) conducerea lucrărilor adunărilor generale, Consiliului de conducere şi Comitetului director;

b) conducerea activităţii curente a Federaţiei pentru:

- reprezentarea şi angajarea Federaţiei în faţa instituţiilor statului şi în raporturile cu persoane juridice şi persoane fizice din ţară şi din străinătate, în susţinerea, apărarea şi promovarea intereselor populaţiei evreieşti din România, pe plan naţional şi internaţional;

- încheierea, modificarea şi desfacerea, în condiţiile legii, a raporturilor de muncă cu angajaţii Federaţiei;

- monitorizarea tuturor activităţilor Federaţiei şi ale unităţilor sale componente.

 

ART. 34

Preşedintele poate decide, cu contrasemnarea de către vicepreşedinte şi/sau de către secretarul general, în toate problemele pe care prezentul statut nu le atribuie în competenţa exclusivă a Congresului, Adunării generale, Consiliului de conducere sau Comitetului director. Preşedintele poate delega, prin decizie, atribuţiile care îi revin vicepreşedintelui, secretarului general sau altei persoane din structura de organizare şi funcţionare a Federaţiei.

 

ART. 35

(1) Preşedintele Federaţiei îndeplineşte atribuţiile sale prin adoptarea de decizii, pe care le supune periodic spre validare Comitetului director.

(2) De asemenea preşedintele Federaţiei emite decizii pentru punerea în aplicare a hotărârilor adoptate de Congresul Federaţiei, de Adunarea generală, de Consiliul de conducere şi de Comitetul director.

 

ART. 36

Vicepreşedintele este de drept locţiitorul preşedintelui şi, în situaţii deosebite, de indisponibilitate a preşedintelui, îl înlocuieşte pe acesta până la noi alegeri, care se vor desfăşura în termen de maximum 3 luni.

 

ART. 37

Secretarul general asigură coordonarea activităţilor de secretariat şi de monitorizare a activităţilor Federaţiei, inclusiv în relaţiile cu Comunităţile. Prin decizii ale preşedintelui Federaţiei, secretarul general poate primi responsabilităţi şi însărcinări speciale.

 

ART. 38

(1) În structura de organizare şi funcţionare a Federaţiei (organigrama), aprobată ori de câte ori este necesar de către Consiliul de conducere al Federaţiei, sunt cuprinse:

a) departamente, sectoare şi oficii;

b) unităţi specializate, care se înfiinţează, se reorganizează sau se desfiinţează prin hotărâri ale Consiliului de conducere al Federaţiei, aprobate de Adunarea generală a Federaţiei, şi care pot fi edituri, publicaţii, centre de studii, cămine pentru persoane vârstnice, centre şi cabinete medicale, centre comunitare, cluburi, centre de instruire şi recreere, centre pentru formare şi perfecţionare profesională, centre pentru îngrijirea sănătăţii, sport şi agrement, centre pentru administrarea patrimoniului Federaţiei etc.;

c) comisii consultative pe domenii de interes, potrivit obiectivelor Federaţiei.

#M1

d) *** Abrogată

#B

(2) În organigramă sunt cuprinse şi atribuţiile de coordonare ale membrilor conducerii executive.

 

ART. 39

Unităţile specializate ale Federaţiei nu au personalitate juridică şi funcţionează în baza unor regulamente proprii de lucru, aprobate de Consiliul de conducere al Federaţiei.

 

ART. 40

Federaţia poate iniţia, organiza şi poate participa la organizarea şi funcţionarea unor fundaţii cu personalitate juridică, cu statut propriu.

 

ART. 41

(1) Activitatea de cult mozaic este organizată şi coordonată de Cancelaria Rabinică, care asigură modalităţi de îndeplinire a nevoilor religioase ale credincioşilor, potrivit normelor legii mozaice, halaha, şi tradiţiei mozaice.

(2) Cancelaria Rabinică are următoarele atribuţii:

a) rezolvarea problemelor cu caracter religios mozaic;

b) sprijinirea Comunităţilor în toate problemele de cult mozaic;

c) organizarea şi coordonarea serviciilor religioase în Comunităţile din ţară;

d) îndrumarea privind activităţile în sinagogi, cimitire şi băi rituale;

e) organizarea, coordonarea şi supravegherea respectării normelor alimentare iudaice (kaşrut) în cadrul Federaţiei, Comunităţilor şi unităţilor subordonate acestora (restaurante rituale, cămine pentru vârstnici etc.);

f) organizarea şi coordonarea la nivel naţional a programelor de educaţie iudaică;

g) pregătirea personalului deservent de cult mozaic, a instructorilor de educaţie iudaică, a supraveghetorilor pentru respectarea regulilor alimentaţiei iudaice (maşghiah) şi a altor persoane implicate în activitatea religioasă, de cult şi educaţională a Federaţiei şi a Comunităţilor;

h) soluţionarea litigiilor cu caracter religios din cadrul Comunităţilor;

i) în cazuri deosebite are dreptul să solicite sprijinul unor autorităţi religioase şi rabinice proeminente din alte ţări pentru rezolvarea unor probleme de cult cu caracter special.

#M2

(3) Cancelaria Rabinică are următoarea componenţă:

a) Şef Rabinul Cultului Mozaic din România, conducătorul Cancelariei Rabinice;

b) prim-rabin;

c) director Cancelarie Rabinică;

d) rabini care îşi desfăşoară activitatea în cadrul Federaţiei şi al Comunităţilor;

e) coordonator la nivelul Federaţiei al programelor de Talmud-Tora şi educaţie iudaică;

f) persoane care îndeplinesc diverse funcţii de cult mozaic, precum cantori, deservenţi de cult, hahami, supraveghetori ai caşrut-ului - maşghiahi, instructori de educaţie iudaică, gabai, şamăşi.

#M2

 

ART. 42

În cimitirele evreieşti din România nu pot fi înhumate decât persoane de religie mozaică. În cimitirele evreieşti cu zone speciale pentru partenerii din familiile mixte ale evreilor se pot face înhumări ale partenerilor neevrei sau ale persoanelor cu ascendenţă mozaică pe linie paternă, cu respectarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a cimitirelor evreieşti din România, adoptat de Consiliul de conducere al Federaţiei.

 

#B

CAP. 5

Patrimoniu, sistem bugetar, control financiar

 

ART. 43

(1) Federaţia şi Comunităţile pot avea şi pot dobândi, în proprietate sau în administrare, bunuri mobile, imobile şi valori mobiliare asupra cărora pot dispune în conformitate cu prezentul statut.

(2) Bunurile sacre, afectate direct cultului mozaic, lăcaşuri de cult, cimitire confesionale, băi rituale, abatoare rituale, obiecte de cult, în conformitate cu tradiţia şi practicile acestui cult, dobândite cu titlu, sunt insesizabile şi imprescriptibile, fiind posibilă înstrăinarea lor doar în condiţiile prevăzute în prezentul statut.

(3) Înstrăinarea, închirierea sau schimbarea destinaţiei unor aşezăminte de cult mozaic (temple, sinagogi, case de rugăciuni, băi rituale, abatoare rituale), precum şi închirierea, înstrăinarea, ridicarea unor construcţii pe terenurile libere de morminte din incinta cimitirelor evreieşti se efectuează numai cu aprobarea scrisă expresă a Cancelariei Rabinice, sub sancţiunea nulităţii absolute.

(4) Bunurile comunitar-religioase iudaice situate pe teritoriul României, care au o valoare semnificativă pentru istoria, cultura şi civilizaţia naţională şi universală, fac parte din patrimoniul cultural naţional, fiindu-le conferit regimul de monument istoric sau, după caz, de bunuri aparţinând patrimoniului cultural naţional mobil, în condiţiile legii.

(5) Ridicarea, restaurarea şi repararea lăcaşurilor de cult, a băilor rituale şi abatoarelor rituale, precum şi a altor imobile destinate activităţii cultului mozaic se realizează numai cu avizul Cancelariei Rabinice, cu respectarea tradiţiilor şi regulilor proprii şi a dispoziţiilor legale.

(6) Bunurile imobile rămase de pe urma evreilor victime ale unor măsuri de persecuţie rasială, religioasă în perioada 1940 - 1944, decedaţi, fără moştenitori, sunt proprietate ale Federaţiei, prin exercitarea procedurii speciale instituite de Decretul nr. 113/1948.

(7) Potrivit legislaţiei în vigoare de restituire a proprietăţilor preluate abuziv de statul român în perioada 1945 - 1989, bunuri comunitare evreieşti au fost şi sunt redobândite de Fundaţia "Caritatea", constituită de Federaţie şi Organizaţia Mondială Evreiască pentru Restituirea Bunurilor. Acestea, inclusiv despăgubirile primite, nu fac parte din patrimoniul Federaţiei şi al Comunităţilor. Administrarea şi valorificarea acestora se realizează conform statutului Fundaţiei "Caritatea".

(8) Administrarea şi înstrăinarea bunurilor imobile ale Federaţiei şi ale Comunităţilor se realizează potrivit procedurii aprobate de Consiliul de conducere al Federaţiei.

(9) Pentru valorificarea eficientă a patrimoniului său, cu aprobarea Comitetului director, Federaţia poate intra în relaţii de parteneriat, cu respectarea normelor legale în vigoare.

#M2

 

ART. 44

Cheltuielile pentru întreţinerea şi funcţionarea unităţilor de cult mozaic, precum şi pentru reparaţii şi construcţii noi vor fi acoperite din contribuţiile benevole ale membrilor Comunităţilor, din veniturile Federaţiei şi ale Comunităţilor obţinute din activităţi proprii, din donaţii şi succesiuni, din alocări de la Fundaţia "Caritatea", din contribuţii, subvenţii şi fonduri alocate de la bugetul de stat, de la bugetele autorităţilor publice locale şi ale altor instituţii, în condiţiile legii.

#M2

 

ART. 45

(1) Salarizarea personalului de conducere a cultului mozaic, precum şi a personalului clerical şi neclerical se face conform normelor generale în vigoare în Federaţie, din contribuţii de la bugetul propriu al Federaţiei şi al Comunităţilor, din donaţii şi succesiuni, din contribuţii, subvenţii şi fonduri alocate de la bugetul de stat, de la bugetele administraţiilor publice locale şi ale altor instituţii, în condiţiile legii.

(2) Personalul clerical şi neclerical al Federaţiei şi Comunităţilor poate fi angajat în temeiul contractului individual de muncă, poate desfăşura activităţi potrivit contractelor civile sau activităţi de voluntariat în temeiul unor contracte de voluntariat, cu respectarea cadrului legal în materie.

#B

 

ART. 46

Sistemul bugetar al Federaţiei cuprinde:

a) bugetul propriu;

b) bugetele Comunităţilor;

c) bugetul de asistenţă socială şi medicală.

 

ART. 47

Sistemul bugetar al Federaţiei se bazează pe venituri provenite din:

a) cotizaţii şi contribuţii din partea membrilor;

b) contribuţii primite de la membrii Comunităţilor din distribuirea alimentelor şi a băuturilor rituale şi a obiectelor de cult mozaic;

c) contribuţii diverse ale rezidenţilor din căminele pentru persoanele vârstnice şi alte contribuţii primite pentru asistenţă socială şi medicală;

d) venituri din activitatea de administrare a bunurilor imobile şi mobile, a valorilor mobiliare, a depozitelor bancare;

#M2

e) subvenţii şi fonduri alocate de la bugetul de stat, de la bugetele locale, de la alte autorităţi centrale şi locale;

#B

f) alocări de la Fundaţia "Caritatea";

g) contribuţii din difuzarea de cărţi, calendare, reviste editate de unităţi specializate ale Federaţiei;

h) contribuţii din funcţionarea muzeelor, a centrelor de instruire şi recreere, a centrelor comunitare evreieşti, a restaurantelor rituale, a centrului de ajutor medical;

i) donaţii şi ajutoare umanitare acordate de instituţii, persoane fizice şi juridice din ţară şi din străinătate, venituri din moşteniri;

j) alte resurse (fonduri structurale, granturi, împrumuturi, credite bancare etc.).

 

ART. 48

Bugetul Federaţiei stabileşte anual utilizarea resurselor financiare pentru:

a) acoperirea nevoilor proprii;

b) subvenţii de echilibrare a bugetelor Comunităţilor;

c) susţinerea bugetului de asistenţă socială şi medicală;

d) cotizaţii la organizaţii interne şi internaţionale la care Federaţia are calitatea de membru;

e) alte destinaţii, potrivit aprobării organelor de conducere ale Federaţiei.

 

ART. 49

(1) Federaţia este sprijinită, la cerere, de către statul român prin: deduceri din impozitul pe venit şi facilităţi fiscale în condiţiile legii, încurajarea sponsorizărilor, contribuţii la salarizarea personalului clerical şi neclerical pentru funcţionarea activităţilor de cult mozaic, pentru întreţinere, reparaţii şi construcţii noi.

(2) Utilizarea fondurilor băneşti primite de Federaţie şi de Comunităţi de la bugetul de stat sau bugetele locale, precum şi respectarea destinaţiei bunurilor primite în proprietate sau în folosinţă de la autorităţile publice locale ori centrale se supun controlului statului.

 

ART. 50

Organul de control financiar al Federaţiei este Comisia de cenzori, formată din 3 membri titulari (un preşedinte şi 2 membri) şi doi membri supleanţi. Membrii Comisiei de cenzori sunt aleşi de Congresul Federaţiei, odată la 4 ani, cu respectarea prevederilor legii. Cel puţin 2 dintre membrii (un titular şi un supleant) trebuie să fie contabili autorizaţi sau experţi contabili. Preşedintele Comisiei de cenzori este ales de membrii acesteia.

 

ART. 51

(1) Atribuţiile Comisiei de cenzori sunt:

a) verificarea activităţii economico-financiare anual, ori de câte ori este solicitată sau din iniţiativă proprie;

b) întocmirea şi prezentarea raportului de activitate pentru perioada dintre două adunări generale;

c) verificarea execuţiei bugetare şi a bilanţului Federaţiei;

d) urmărirea modului în care sunt utilizate fondurile băneşti şi materiale ale Federaţiei;

e) sesizarea Comitetului director asupra unor aspecte deosebite constatate cu prilejul controalelor;

f) îndeplinirea unor misiuni speciale privind activitatea financiar-contabilă, încredinţate de organele de conducere ale Federaţiei.

(2) În cazul în care Comisia de cenzori nu îşi poate îndeplini atribuţiile ce îi revin, se poate apela la un audit extern.

 

CAP. 6

Comunităţile

 

ART. 52

(1) Comunităţile sunt constituite şi funcţionează în conformitate cu prevederile art. 1 şi 7.

#M2

(2) Comunităţile existente în prezent sunt următoarele: Alba Iulia, Arad, Bacău, Baia Mare, Bârlad, Bistriţa, Botoşani, Brăila, Braşov, Bucureşti, Cluj-Napoca, Constanţa, Craiova, Dej, Deva, Dorohoi, Fălticeni, Focşani, Galaţi, Huşi, Iaşi, Lugoj, Oradea, Piatra-Neamţ, Piteşti, Ploieşti, Rădăuţi, Reşiţa, Roman, Satu Mare, Sibiu, Sighetu Marmaţiei, Suceava, Tecuci, Timişoara, Târgu Mureş, Tulcea, Vatra Dornei, Zalău.

#B

 

ART. 53

Fiecare Comunitate se va defini după cum urmează:

"Comunitatea Evreilor ............, cu sediul în ........................,

  (localitatea)

str. ....................... nr. ....., judeţul ..............; are competenţa teritorială în judeţul/judeţele ..................... . La această comunitate a evreilor sunt arondate obştile din următoarele localităţi:

........................................................................... ."

 (după caz)

 

ART. 54

Scopul Comunităţii este sprijinirea, reprezentarea, apărarea şi promovarea intereselor populaţiei evreieşti din aria teritorială de activitate a Comunităţii, urmărindu-se îndeplinirea următoarelor obiective:

a) asigurarea activităţii de cult mozaic, conform prescripţiilor religioase, şi apărarea libertăţii religioase a membrilor Comunităţii;

b) organizarea şi desfăşurarea sistemului de asistenţă socială şi medicală pe plan local;

c) cultivarea bunelor relaţii cu autorităţile locale, cu populaţia majoritară, cu minorităţile naţionale şi cu celelalte culte religioase, în spiritul respectului reciproc;

d) educarea membrilor Comunităţii în spiritul fidelităţii faţă de România şi al ataşamentului faţă de Statul Israel; promovarea intereselor şi a imaginii României şi a Statului Israel în ţară şi în lume;

e) combaterea antisemitismului şi a negaţionismului privind Holocaustul evreilor;

f) cinstirea memoriei ostaşilor evrei căzuţi la datorie pentru România, precum şi a victimelor Holocaustului;

g) organizarea şi îndrumarea manifestărilor culturale, ştiinţifice, sportive etc. ale Comunităţii;

h) administrarea eficientă a bunurilor mobile şi a valorilor mobiliare proprii (acţiuni, obligaţiuni, conturi şi depozite bancare, participări la fonduri financiare etc.);

i) administrarea eficientă a bunurilor imobile ale Comunităţii şi ale Federaţiei aflate pe aria teritorială a activităţii sale, potrivit procedurilor şi regulamentelor federaţiei;

j) colectarea şi atragerea de contribuţii şi donaţii, formularea de proiecte eligibile pentru finanţarea unor acţiuni de către diferite organisme din ţară şi din străinătate, desfăşurarea de activităţi aducătoare de venituri;

k) alte obiective decurgând din hotărârile Adunării generale proprii şi/sau ale Federaţiei.

#M1

 

ART. 55

(1) Membrii Comunităţii pot fi cetăţeni români, care îndeplinesc cel puţin una dintre următoarele condiţii:

a) sunt evrei (mamă evreică);

b) au ascendenţă evreiască (cel puţin un bunic evreu);

c) au trecut oficial la iudaism, prin convertire recunoscută prin Cancelaria Rabinică a Federaţiei;

d) sunt soţ/soţie neevrei ai unui membru al Comunităţii.

#M2

(2) Calitatea de membru se dobândeşte în baza unei cereri scrise, aprobată de Comitetul de conducere al Comunităţii, cu prezentarea documentelor doveditoare a originii evreieşti sau, după caz, a documentelor care dovedesc convertirea oficială la iudaism - avizată de Cancelaria Rabinică, ori a celor care atestă căsătoria cu un membru al Comunităţii.

#M1

(3) Nu pot fi membri ai Comunităţii persoane de origine evreiască care au renunţat de bunăvoie la religia mozaică sau care au adoptat în mod voluntar o altă religie.

(4) O persoană poate fi membru numai al unei singure Comunităţi din România.

#B

 

ART. 56

Membrii Comunităţii au următoarele drepturi:

a) să participe la activităţile Comunităţii;

b) să aibă acces la aşezămintele de cult şi laice ale Comunităţii şi să beneficieze de serviciile acestora, potrivit normelor stabilite;

#M1

c) să aleagă şi să fie aleşi în conducerea Comunităţii şi în conducerea Federaţiei, în conformitate cu regulamentul de alegeri;

#B

d) să exprime liber opiniile sale faţă de membrii Comunităţii, de conducerea acesteia sau/şi faţă de persoane din conducerea Federaţiei;

e) să le fie apărate interesele legitime, în limita competenţelor Comunităţii;

f) să îndeplinească, pe bază de voluntariat, activităţi în cadrul Comunităţii, acceptate de conducerea acesteia.

 

ART. 57

Membrii Comunităţii au următoarele obligaţii:

a) să respecte prevederile prezentului statut şi ale regulamentelor Comunităţii;

b) să participe la cât mai multe activităţi ale Comunităţii;

c) să achite contribuţia anuală;

d) să ia atitudine împotriva antisemitismului şi negaţionismului faţă de Holocaustul evreilor;

e) să respecte tradiţia şi etica iudaică.

 

ART. 58

(1) Din Comunităţi pot face parte şi membri de onoare, precum şi membri afiliaţi ai Comunităţii.

#M2

(2) Calitatea de membru de onoare se conferă şi se poate retrage prin hotărâre a Comitetului de conducere al Comunităţii.

(3) Calitatea de membru afiliat se dobândeşte prin cerere scrisă, adresată conducerii Comunităţii, aprobată de Comitetul de conducere. Calitatea de membru afiliat se poate retrage prin hotărâre a Comitetului de conducere al Comunităţii.

#B

(4) Calitatea de membru afiliat sau/şi de onoare poate fi obţinută de către:

a) persoane fizice de origine evreiască, din ţară şi din străinătate, cu sau fără rezidenţă permanentă în România, indiferent de cetăţenie;

b) persoane fizice de origine neevreiască cu atitudini, opinii şi comportament favorabile faţă de evrei şi/sau faţă de cultul mozaic;

c) persoane juridice din România sau din alte ţări, care manifestă comportamente şi atitudini favorabile evreilor, precum şi opinii în interesul acestora.

(5) Drepturile membrilor de onoare şi ale membrilor afiliaţi sunt:

a) să participe la activităţile Comunităţii;

#M2

b) să aibă acces la aşezămintele de cult şi laice ale Comunităţii, potrivit normelor religioase şi ale celor stabilite de Comitetul de conducere al Comunităţii;

#B

c) să îşi exprime liber opiniile faţă de activitatea Comunităţii şi a Federaţiei;

d) să îndeplinească, pe bază de voluntariat, activităţi în cadrul Comunităţii, acceptate de conducerea acesteia.

(6) Obligaţiile membrilor de onoare şi ale membrilor afiliaţi sunt:

a) să exprime opinii, să manifeste atitudine şi să aibă comportamente favorabile faţă de poporul evreu;

b) să sesizeze conducerea Comunităţii şi să ia atitudine publică atunci când observă manifestări ostile faţă de evrei;

c) să ia atitudine împotriva antisemitismului şi a negaţionismului faţă de Holocaustul evreilor.

 

ART. 59

Calitatea de membru al Comunităţii încetează în următoarele condiţii:

a) cerere formulată în scris;

b) deces;

#M2

c) retragerea calităţii de membru de către Adunarea generală a Comunităţii, la constatarea unor abateri grave, hotărâre care poate fi contestată la Adunarea generală a Federaţiei, care va analiza şi va decide.

Retragerea calităţii de membru poate fi propusă de Comitetul de conducere al Comunităţii, în următoarele situaţii:

- abateri grave de la prevederile prezentului statut, de la regulamentele sau hotărârile Comitetului de conducere şi/sau ale Adunării generale a Comunităţii;

- neachitarea cotizaţiei anuale de membru timp de 2 ani consecutivi;

- existenţa unor interese contrare scopului şi obiectivelor Comunităţii şi nedeclararea acestora;

- aducerea de prejudicii grave imaginii publice a Comunităţii sau a Federaţiei;

- desfăşurarea de activităţi de prozelitism în favoarea altei religii;

- trecerea la o altă religie;

- schimbarea domiciliului ori a reşedinţei în altă ţară sau localitate.

#B

 

ART. 60

Organele de conducere ale Comunităţii sunt:

a) Adunarea generală;

b) Comitetul de conducere;

c) conducerea executivă, formată din: preşedinte, vicepreşedinte (după caz), secretar;

d) preşedinte de onoare, după caz.

 

ART. 61

(1) Adunarea generală este alcătuită din totalitatea membrilor Comunităţii.

#M2

(2) Adunarea generală de alegeri se constituie potrivit Regulamentului de alegeri, aprobat de Consiliul de conducere al Federaţiei.

#B

(3) Adunarea generală poate fi ordinară sau extraordinară.

(4) Adunarea generală este legal constituită în prezenţa majorităţii membrilor Comunităţilor.

(5) În lipsa cvorumului, Adunarea generală se amână cu două ore, iar hotărârile sunt valabile cu votul majorităţii membrilor prezenţi, indiferent de numărul lor.

(6) Hotărârile adoptate sunt opozabile şi membrilor Comunităţii care nu au participat la lucrări.

#M2

(7) Adunarea generală ordinară se desfăşoară o dată pe an şi se convoacă de către Comitetul de conducere al Comunităţii.

(8) Adunările generale extraordinare se desfăşoară în situaţii deosebite, din iniţiativa Comitetului de conducere al Comunităţii, Consiliului de conducere al Federaţiei sau la solicitarea a cel puţin unei treimi din numărul membrilor Comunităţii.

#B

 

ART. 62

Atribuţiile Adunării generale:

a) adoptarea statutului Comunităţii, precum şi a unor modificări la statut;

b) alegerea, prin vot secret, o dată la 4 ani, a Comitetului de conducere, a preşedintelui, a vicepreşedintelui (după caz), a secretarului şi a cenzorului sau a comisiei de cenzori (după caz);

c) desemnarea preşedintelui de onoare (după caz);

#M2

d) alegerea delegaţilor la Congresul Federaţiei în cadrul unei Adunări generale extraordinare;

e) alegerea rabinului Comunităţii, cu avizul Cancelariei Rabinice a Federaţiei;

#B

f) dezbaterea şi aprobarea regulamentelor de organizare şi funcţionare (ROF) şi a regulamentului de ordine interioară (ROI) ale Comunităţii;

g) dezbaterea şi aprobarea raportului de activitate a Comitetului de conducere şi a raportului cenzorului sau comisiei de cenzori (după caz);

h) aprobarea proiectului bugetului de venituri şi cheltuieli (BVC) care se va integra în bugetul de venituri şi cheltuieli general al Federaţiei;

#M2

i) dezbaterea şi aprobarea de programe şi alte documente care vizează probleme cu un impact major asupra Comunităţii, administrarea sau valorificarea imobilelor laice sau de cult, potrivit regulamentului de administrare, conservare şi valorificare a patrimoniului imobiliar;

j) validarea unor hotărâri de importanţă majoră adoptate de Comitetul de conducere al Comunităţii, între două adunări generale;

k) aprobarea constituirii de sarcini şi privilegii asupra unor active aflate în patrimoniul Comunităţii;

l) aprobarea retragerii calităţii de membru al Comunităţii;

m) atunci când este necesar, în concordanţă cu statutul Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România - Cultul Mozaic, se poate convoca Adunarea generală în sesiune extraordinară pentru:

- modificări la statutul Comunităţii;

- prelungirea sau reducerea perioadei mandatului organelor de conducere alese; desemnarea persoanei care asigură interimatul pentru una din funcţiile de conducere alese, din rândul celorlalte persoane alese în structura respectivă, atunci când este cazul; suspendarea membrilor organelor de conducere alese ale Comunităţii; modificarea datei alegerilor, stabilită de către Comitetul de conducere al Comunităţii (toate pentru o perioadă de cel mult 24 de luni);

- declararea statutului de persona non grata în raporturile cu Comunitatea, pentru persoane fizice sau juridice;

- pentru alte situaţii neprevăzute cu totul deosebite.

#B

 

ART. 63

(1) Între două adunări generale activitatea Comunităţii este coordonată de un comitet de conducere, alcătuit din 3 - 9 membri, în funcţie de numărul de membri ai Comunităţii.

#M1

(2) În Comitetul de conducere al Comunităţii se cooptează responsabilii obştilor evreieşti afiliate la Comunitate.

#B

(3) Reuniunile Comitetului de conducere se desfăşoară o dată pe lună sau ori de câte ori este necesar, la cererea preşedintelui sau a unei treimi din numărul membrilor. Hotărârile Comitetului de conducere sunt valabile cu votul majorităţii membrilor săi prezenţi. În situaţia egalităţii de voturi, votul preşedintelui este decisiv.

(4) Membrii Comitetului de conducere pot primi, în raport cu resursele financiare ale Comunităţii, indemnizaţii de participare la reuniunile Comitetului de conducere.

#M2

(5) Membrii Comitetului de conducere sunt obligaţi să respecte prevederile prezentului statut şi ale statutului comunităţii (dacă există), ale Regulamentului intern al Federaţiei, ale Codului de conduită al organelor de conducere alese ale Federaţiei şi Comunităţilor, precum şi orice alte prevederi legale aplicabile în materie.

#B

 

ART. 64

Atribuţiile Comitetului de conducere al Comunităţii sunt următoarele:

a) asigură conducerea Comunităţii între două adunări generale;

b) duce la îndeplinire hotărârile Adunării generale;

c) decide modul de administrare a bunurilor imobile din aria teritorială a activităţii, în concordanţă cu Regulamentul pentru administrarea proprietăţilor Federaţiei şi ale Comunităţii;

d) asigură întocmirea bugetului anual al Comunităţii.

 

ART. 65

Atribuţiile preşedintelui Comunităţii sunt următoarele:

a) pregăteşte şi conduce reuniunile Comitetului de conducere;

b) duce la îndeplinire hotărârile Comitetului de conducere;

c) convoacă adunările generale ordinare sau extraordinare ale Comunităţii;

d) reprezintă Comunitatea în faţa autorităţilor publice locale şi a altor organizaţii din ţară şi din străinătate;

e) încheie acte juridice în numele şi pe seama Comunităţii, în limita împuternicirilor acordate de Comitetul de conducere;

f) aprobă, în limita organigramei, angajarea personalului administrativ necesar desfăşurării activităţii Comunităţii;

g) decide şi rezolvă orice alte probleme date în competenţa sa de Comitetul de conducere.

 

ART. 66

Vicepreşedintele (după caz) îndeplineşte atribuţiile delegate de către preşedinte, iar în absenţa acestuia, preia în totalitate atribuţiile preşedintelui.

 

ART. 67

Secretarul coordonează activitatea administrativă a Comunităţii conform ROF, iar în comunităţile în care nu există vicepreşedinte, preia atribuţiile preşedintelui în lipsa acestuia.

 

ART. 68

Obştile sunt conduse de un responsabil de obşte, acceptat de membrii obştii respective, numit de conducerea Comunităţii la care aceasta este arondată.

#M2

 

ART. 69

(1) Organul de control financiar al Comunităţii este cenzorul sau, după caz, comisia de cenzori, formată din 3 membri. Cenzorul sau, după caz, unul din membrii Comisiei de cenzori trebuie să corespundă cerinţelor legislaţiei în vigoare (contabil autorizat sau expert contabil).

(2) Organul de control financiar are următoarele atribuţii:

a) verifică semestrial sau ori de câte ori este solicitat activitatea economico-financiară a Comunităţii;

b) prezintă raport de activitate pentru perioada dintre două adunări generale;

c) verifică execuţia bugetară şi bilanţul contabil al Comunităţii;

d) urmăreşte modul în care sunt utilizate mijloacele materiale şi financiare ale Comunităţii;

e) inspectează, inopinat, casieria şi constată existenţa valorilor;

f) sesizează Comitetul de conducere asupra unor aspecte rezultate la controalele efectuate.

(3) În cazul în care Comisia de cenzori nu îşi poate îndeplini atribuţiile ce îi revin, se va apela la un audit extern, cu aprobarea Comitetului director al Federaţiei.

#B

 

ART. 70

Veniturile Comunităţii sunt formate din:

a) contribuţiile membrilor;

b) cote-părţi din veniturile rezultate din administrarea bunurilor imobile proprii şi ale Federaţiei aflate în raza sa teritorială de activitate;

c) activităţi specifice (organizare de sărbători, ceremonii religioase, manifestări artistice, publicaţii etc.);

d) donaţii;

e) valorificarea bunurilor mobile provenite din moşteniri, potrivit procedurii aprobate de Consiliul de conducere al Federaţiei;

#M2

f) subvenţii şi fonduri alocate de la bugetul de stat, bugetele locale, alte autorităţi centrale şi locale;

#B

g) subvenţii de la bugetul Federaţiei pentru echilibrarea bugetului comunitar;

h) cote-părţi din contribuţiile încasate pentru distribuirea de cărţi şi publicaţii, de alimente şi băuturi rituale;

i) alte surse (de exemplu, dobânzi bancare, acţiuni, fonduri structurale, granturi, împrumuturi etc.);

j) contribuţii încasate din activitatea centrelor comunitare, cluburilor, muzeelor, restaurantelor rituale, cabinetelor medicale, căminelor pentru persoane vârstnice.

 

ART. 71

Patrimoniul Comunităţii se compune din bunuri imobile, bunuri mobile, valori mobiliare.

 

ART. 72

Comunitatea poate solicita Federaţiei fonduri suplimentare faţă de bugetul pentru fiecare Comunitate stabilit de adunarea generală a Federaţiei, în situaţia în care, din motive justificate, cheltuielile depăşesc veniturile prevăzute. Solicitările de fonduri se pot referi la:

a) funcţionarea restaurantelor rituale, a căminelor de vârstnici, a cluburilor comunitare;

b) asistenţa socială şi medicală;

c) întreţinerea lăcaşurilor de cult, a cimitirelor, a sediilor Comunităţilor;

d) alte cheltuieli a căror necesitate se justifică legal.

 

ART. 73

Obştile nu au venituri şi buget proprii, resursele financiare necesare asigurându-se prin intermediul Comunităţii la care sunt arondate.

 

CAP. 7

Dispoziţii finale

 

ART. 74

Sigiliile şi ştampilele folosite de Federaţie şi de către Comunităţi trebuie să conţină denumirea oficială şi sigla sub care cultul mozaic a fost recunoscut ori iniţialele acesteia (FCER).

 

ART. 75

Modificarea şi completarea Statutului Federaţiei se comunică, ori de câte ori este cazul, spre recunoaştere, Ministerului Culturii şi Cultelor.

 

ART. 76

Reprezentanţii Federaţiei au dreptul de a participa ca invitaţi în Parlament şi în comisiile acestuia, de a prezenta proiectele de acte normative referitoare la viaţa religioasă, la activitatea cultelor, educaţie şi învăţământ confesional, asistenţă socială şi patrimoniu naţional privind cultele.

 

ART. 77

(1) La nivelul Federaţiei şi la nivelul Comunităţilor calitatea de membru al unui organ de conducere încetează:

a) prin demisie;

b) la expirarea perioadei pentru care a fost ales;

c) prin revocare de către organul care l-a ales;

d) prin săvârşirea unei infracţiuni care îl face nedemn de a avea această calitate, la data rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii de condamnare;

e) din motive de sănătate, aflându-se în imposibilitatea exercitării funcţiei pe o durată mai mare de 6 luni;

f) din cauza desfiinţării organului de conducere în care a fost ales;

g) prin deces.

(2) Dacă locul a devenit vacant în Consiliul de conducere al Federaţiei, Adunarea generală va coopta un nou membru titular din rândul membrilor supleanţi.

#M1

 

ART. 78

(1) Pentru soluţionarea pe cale amiabilă a diferendelor din cadrul Federaţiei, precum şi pentru analiza abaterilor de la etică a membrilor Comunităţilor din România, se organizează Comisia de etică şi mediere a Federaţiei, care funcţionează pe bază de regulament propriu, aprobat de Consiliul de conducere al Federaţiei.

(2) Comisia prezintă propuneri în speţele analizate Consiliului de conducere al Federaţiei sau, după caz, Comitetului director.

(3) Preşedintele Comisiei de etică şi mediere este ales de către Congresul Federaţiei. În cazul indisponibilizării preşedintelui, Consiliul de conducere desemnează un preşedinte interimar, care funcţionează până la următorul congres.

(4) Comisia este compusă din 9 membri, dintre care 7 membri sunt titulari, iar 2 sunt membri supleanţi. Membrii Comisiei sunt aleşi de Consiliul de conducere, la propunerea preşedintelui Comisiei.

(5) Şef Rabinul sau persoana desemnată a-l înlocui pe acesta este membru de drept al Comisiei.

#B

 

ART. 79

Calitatea de cult a Federaţiei încetează ca efect al legii.

 

ART. 80

(1) Federaţia se dizolvă:

a) ca urmare a neîndeplinirii scopurilor pentru care a fost constituită, pe o perioadă mai mare de un an, fără ca scopurile să fie modificate;

b) prin reducerea numărului Comunităţilor ce o alcătuiesc la mai puţin de două;

c) prin hotărâre a Adunării generale extraordinare a Federaţiei.

(2) Adunarea generală extraordinară de dizolvare se convoacă la cererea majorităţii numărului de Comunităţi, iar hotărârea de dizolvare este valabilă cu votul a două treimi din numărul Comunităţilor.

 

ART. 81

(1) Comunitatea se dizolvă:

a) de drept;

b) prin hotărâre a Adunării generale extraordinare a Comunităţii.

(2) Dizolvarea de drept are loc:

a) când numărul membrilor Comunităţii se reduce, nepermiţând desfăşurarea vieţii religioase şi comunitare (mai puţin de 10 membri de sex masculin);

b) când scopurile comunitare nu mai pot fi realizate pe o perioadă mai mare de 6 luni.

(3) Adunarea generală extraordinară de dizolvare a Comunităţii este valabil convocată la cererea majorităţii membrilor Comunităţii, iar hotărârea de dizolvare este valabilă cu votul a două treimi din numărul membrilor Comunităţii.

 

ART. 82

(1) Patrimoniul Comunităţii dizolvate revine de drept Federaţiei.

(2) Patrimoniul Federaţiei care îşi încetează activitatea va fi preluat de o fundaţie anume constituită în acest scop.

 

ART. 83

Prezentul statut se completează, de drept, cu prevederile legislative în materie ce intervin în perioada valabilităţii sale.

#M2

 

ART. 84

Prevederile prezentului statut se cuprind, se dezvoltă şi se particularizează în Regulamentul de organizare şi funcţionare şi în alte regulamente specifice ale Federaţiei şi ale Comunităţilor, în care se vor detalia şi modurile de exprimare a votului.

#B

 

ART. 85

Prezentul statut s-a adoptat la Adunarea generală a Federaţiei din 16 - 17 decembrie 2007 şi intră în vigoare în condiţiile stabilite de Legea nr. 489/2006.

 

ART. 86

După recunoaşterea prezentului statut, conform legii, preşedintele Federaţiei va emite decizia pentru punerea în aplicare. Decizia va fi publicată în revista "Realitatea Evreiască", în termen de 20 de zile.

#M2

 

ART. 87

Fiecare Comunitate poate elabora şi adopta un statut propriu, cu respectarea şi dezvoltarea prevederilor din prezentul statut. În cazul în care o Comunitate nu are statut propriu, se vor aplica prevederile din prezentul statut.

 

#B