Print Friendly, PDF & Email

Il provvedimento è disponibile nelle seguenti lingue:

HOTĂRÂRE Nr. 641 din  7 iulie 2010

pentru recunoaşterea Statutului Bisericii Unitariene din Transilvania

 

EMITENT:  GUVERNUL ROMÂNIEI

PUBLICATĂ ÎN: MONITORUL OFICIAL  NR. 595 din 23 august 2010

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 49 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

ART. 1

Se recunoaşte Statutul Bisericii Unitariene din Transilvania, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

ART. 2

Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă Decretul Prezidiului Marii Adunări Naţionale nr. 592/1949 pentru aprobarea Statutului de organizare al Bisericii unitariene din Republica Populară Română, nepublicat, cu modificările ulterioare.

 

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

 

Contrasemnează:

Secretariatul de Stat pentru Culte

Nicolae Adrian Lemeni,

secretar de stat

 

Secretarul general al Guvernului,

Daniela Nicoleta Andreescu

 

Bucureşti, 7 iulie 2010.

Nr. 641.

 

ANEXA 1

 

STATUTUL

Bisericii Unitariene din Transilvania

 

PARTEA I

Dispoziţii generale

 

ART. 1

Biserica Unitariană din Transilvania, denumită în continuare Biserica, este comunitatea moral-religioasă a unitarienilor din România sau din alte locuri, ale cărei organizare şi funcţionare sunt stabilite prin prevederile prezentului statut.

 

ART. 2

(1) Biserica este organizată, condusă şi guvernată, în toate problemele bisericeşti şi de învăţământ, în baza unor legi şi regulamente întocmite de ea însăşi, cu respectarea Constituţiei şi legilor ţării, în limitele competenţei proprii, şi în baza principiilor sinodal-prezbiteriene, ale moralei şi dreptului.

(2) Prezentul statut cuprinde dispoziţii generale şi serveşte totodată ca bază şi cadru de principiu pentru toate regulamentele adoptate privitoare la toate celelalte domenii de organizare şi funcţionare.

(3) În viaţa organizatorică, la slujbe religioase şi la ceremonii, în activitatea de conducere şi administrativă, Biserica utilizează limba maternă a credincioşilor.

 

ART. 3

(1) În conformitate cu structura organizatorică, în baza principiului autoorganizării, Biserica se conduce prin autorităţi ierarhice bisericeşti. Acestea sunt în prima instanţă parohiile, în a doua instanţă protopopiatele şi în a treia instanţă organele autorităţii supreme bisericeşti.

(2) Biserica şi autorităţile cu drepturi autonome, precum parohiile, protopopiatele şi autoritatea supremă bisericească, sunt persoane juridice. Autorităţile de grad mai înalt exercită dreptul de conducere şi de supraveghere asupra celor de grad inferior, în scopul ajutorului reciproc şi al realizării obiectivelor comune.

(3) Autorităţile bisericeşti pot crea organe administrative auxiliare, precum comisii, oficii şi altele.

 

ART. 4

(1) Activitatea autorităţilor bisericeşti şi a organelor auxiliare se desfăşoară prin funcţionari angajaţi şi demnitari aleşi, angajarea sau alegerea ambelor categorii făcându-se în baza prevederilor prezentului statut. În privinţa ocupării demnităţilor sau a funcţiilor, bărbaţii şi femeile, în condiţii egale, au drepturi egale.

(2) Fiecare funcţionar, demnitar, angajat sau mandatar al Bisericii are răspundere patrimonială şi morală pentru daunele cauzate.

(3) Funcţionarii, demnitarii şi angajaţii Bisericii, respectiv membrii autorităţilor cu drept de dispoziţie nu pot participa la dezbaterea, respectiv luarea unor decizii în care sunt interesaţi personal sau prin soţi ori rude până la gradul al IV-lea inclusiv sau în care sunt interesaţi ca reprezentant ori mandatar, dar îşi pot exprima în scris poziţiile cu caracter public.

(4) Preoţii, candidaţii la funcţiile şi demnităţile bisericeşti la nivel protopopesc şi naţional, profesorii de teologie şi candidaţii pentru Consistoriul Bisericii sunt obligaţi să depună o declaraţie la forul alegător despre eventualele legături cu organe de apărare a statului, servicii secrete şi instituţii, autorităţi sau organizaţii politice ce încalcă drepturile fundamentale ale omului.

 

ART. 5

(1) Vârsta maximă generală pentru ocuparea funcţiilor, respectiv a demnităţilor clericale este de 70 de ani. Cei aleşi înainte de împlinirea vârstei de 70 de ani vor îndeplini funcţia până la expirarea perioadei mandatului pentru care au fost aleşi.

(2) În cazul funcţiilor pentru care alegerea se face pe o anumită perioadă, mandat, conform statutului, la ivirea vacanţei, alegerea necesară va fi valabilă doar pentru restul perioadei în curs, iar din punctul de vedere al restricţiilor cu privire la realegere, această suplinire nu va fi considerată mandat. Este exceptată de la această regulă vacanţa demnităţii de episcop, caz în care în decursul a 6 luni Sinodul trebuie convocat pentru alegerea noului episcop.

(3) Rangul demnitarilor bisericeşti se determină în funcţie de îndeplinirea fără întrerupere a demnităţii respective.

(4) Realegerea pentru aceeaşi demnitate la alegeri consecutive nu se consideră o întrerupere.

(5) Rangul celor aleşi de către aceeaşi autoritate în acelaşi timp pentru aceeaşi demnitate va fi determinat de către numărul voturilor primite, iar în caz de egalitate de voturi, de către vârstă.

(6) Rangul poate fi cedat temporar sau definitiv persoanei următoare în rang.

 

PARTEA a II-a

Parohia. Autorităţile, funcţionarii şi demnitarii bisericeşti

 

CAPITOLUL I

Parohia

 

ART. 6

(1) Credincioşii unitarieni de pe un teritoriu definit, organizându-se în mod colectiv, formează o parohie.

(2) Parohiile pot fi: parohii-mamă, coparohii, filii şi diaspore.

(3) Parohia-mamă angajează de sine stătător un preot. Coparohiile angajează împreună un preot.

(4) Filiile nu pot angaja un preot din resurse proprii şi se ataşează la cea mai apropiată parohie-mamă.

(5) Credincioşii care trăiesc risipiţi se organizează în diaspore sau aparţin de o parohie-mamă ori de o coparohie.

 

ART. 7

(1) Înfiinţarea de noi parohii în cadrul Bisericii, precum şi orice modificare a caracterului şi a relaţiilor parohiale se fac cu aprobarea Consistoriului Suprem, la propunerea parohiei interesate şi cu avizul adunării generale a protopopiatului competent.

(2) Divergenţele de departajare a patrimoniului ivite cu ocazia înfiinţării sau modificării statutului parohiei vor fi soluţionate prin decizia Consistoriului Suprem, cu avizul adunării generale a protopopiatului.

 

ART. 8

Fiecare credincios unitarian de pe teritoriul ţării sau din alte locuri are dreptul de a fi membru al unei parohii. Dacă în localitatea de domiciliu există o parohie, atunci devine membrul acelei parohii; dacă nu există, devine membrul parohiei celei mai apropiate. În caz de divergenţă, adunarea generală a protopopiatului competent îl arondează la o parohie.

 

ART. 9

(1) Cel care îndeplineşte obligaţiile materiale ale credincioşilor şi la o altă parohie decât cea de care aparţine poate exercita drepturile membrilor Bisericii şi în acea parohie.

(2) Dreptul de a alege şi dreptul de a fi ales pot fi exercitate însă doar în parohia de la domiciliu.

 

ART. 10

Cel care se mută dintr-o parohie în alta rămâne timp de 6 săptămâni membrul parohiei pe care o părăseşte, iar apoi devine membru în noua parohie. Această situaţie însă nu îl scuteşte de obligaţia materială devenită scadentă faţă de parohia părăsită.

 

ART. 11

(1) Drepturile membrilor parohiei sunt următoarele:

a) dreptul de a participa la slujbe şi la ceremonii religioase;

b) dreptul de a beneficia de avantajele asigurate de instituţiile bisericeşti şi şcolare;

c) dreptul de a participa în alegerile funcţionarilor şi demnitarilor bisericeşti;

d) dreptul de a fi ales în funcţii şi demnităţi;

e) dreptul de a solicita apărare şi remediere în cazul lezării drepturilor, în sensul statutului Bisericii.

(2) Îndatoririle membrilor parohiei sunt următoarele:

a) de a trăi o viaţă moral-religioasă;

b) de a se îngriji de educarea moral-religioasă a copiilor;

c) de a respecta statutul şi regulamentele bisericeşti;

d) de a-şi îndeplini cu bună-credinţă sarcinile;

e) de a se supune şi de a coopera cu autorităţile superioare;

f) de a suporta sarcinile stabilite pentru scopuri bisericeşti şi şcolare, respectiv de a plăti contribuţia la propăşirea Bisericii.

 

ART. 12

Afacerile interne ale parohiei sunt administrate de ea însăşi prin autorităţi, funcţionari şi demnitari, sub supravegherea şi îndrumarea exercitată direct de autorităţile protopopeşti şi indirect de autorităţile supreme din cadrul Bisericii.

 

ART. 13

În faţa autorităţilor bisericeşti şi de stat, precum şi faţă de terţe persoane, parohia este reprezentată de către preot şi curator, împreună sau separat.

 

ART. 14

Autorităţile parohiale sunt adunarea generală şi prezbiteriul, funcţionarii sunt preotul şi cantorul, iar demnitarii sunt curatorul, casierul, secretarul şi auxiliarii.

 

CAPITOLUL II

Autorităţile Parohiei

 

SECŢIUNEA 1

Adunarea generală

 

ART. 15

(1) Preşedintele clerical al adunării generale parohiale este preotul, iar preşedintele laic este curatorul.

(2) Din oficiu, în afară de cei 2 preşedinţi, sunt membrii adunării generale cantorul, funcţionarii şi demnitarii parohiei, precum şi învăţătorii şi profesorii de religie unitariană ai şcolilor confesionale unitariene.

(3) Membrii adunării generale sunt acei enoriaşi majori ai parohiei, bărbaţi şi femei, care solicită slujbele bisericeşti, se îngrijesc de educaţia moral-religioasă a copiilor minori sau a celor de sub tutela lor şi care au achitat contribuţia la susţinerea parohiei pe anul precedent.

(4) În acest scop, prezbiteriul întocmeşte tabelul nominal al membrilor adunării generale şi îl afişează public într-o încăpere oficială a parohiei, anual, până la sfârşitul lunii ianuarie. Contestaţiile se fac în termen de 15 zile de la afişare, fiind adresate prezbiteriului; soluţia poate fi atacată prin recurs, în termen de 15 zile, la protopop, care decide în ultima instanţă. Tabelul nominal astfel întocmit şi definitivat poate fi modificat cu efecte numai pentru anul următor.

 

ART. 16

(1) Anual, adunarea generală are, de regulă, două şedinţe, odată cu ocazia inspecţiei protopopeşti.

(2) În cazuri deosebite, adunarea generală se convoacă ori de câte ori este nevoie.

(3) La cererea scrisă a cel puţin o pătrime din numărul total al membrilor, preşedinţii sunt obligaţi să convoace adunarea generală, iar pe ordinea de zi a adunării astfel constituite pot figura doar punctele care au fost cauza convocării.

 

ART. 17

Adunarea generală se convoacă de către cei 2 preşedinţi în consens. În cazul unor impedimente, convocarea se va putea face şi de către unul dintre preşedinţi, sub a cărui preşedinţie vor fi adoptate hotărâri valabile. Convocarea poate avea loc prin anunţarea de la amvon, invitaţie scrisă, ziare, radio, televiziune sau conform obiceiurilor locale. Convocarea se va face cu 7 zile înainte de şedinţa adunării generale, cu comunicarea principalelor puncte ale ordinii de zi.

 

ART. 18

(1) Atribuţiile adunării generale sunt următoarele:

a) dezbate şi adoptă raportul anual al preotului;

b) alege preotul, cantorul şi învăţătorul;

c) alege curatorul, casierul, secretarul, prezbiterii şi auxiliarii;

d) alege delegaţii pentru adunarea generală protopopească;

e) adoptă propunerile prezbiteriului;

f) stabileşte contribuţia credincioşilor la susţinerea Bisericii, vânzarea, cumpărarea, schimbul de imobile, luarea şi acordarea de împrumuturi;

g) adoptă bilanţul contabil şi bugetul întocmit de prezbiteriu;

h) propune modificarea statutului juridic al parohiei;

i) propune acordarea unor titluri onorifice;

j) propune înfiinţarea, finanţarea sau lichidarea de asociaţii caritabile, unităţi economice, proprietăţi de teren şi pădure, fundaţii sau alte instituţii proprii ale parohiei;

k) supraveghează respectarea îndatoririlor de serviciu şi a celor morale ale funcţionarilor şi demnitarilor din Biserică;

l) adoptă măsuri în cazul unor omisiuni sau soluţii contrare intereselor parohiei, incluzând şi modul şi cuantumul despăgubirilor;

m) decide, în cazuri grave, asupra moţiunilor de cenzură.

(2) Vânzarea, cumpărarea, schimbul de imobile, luarea şi acordarea de împrumuturi vor fi înaintate Consistoriului Bisericii spre aprobare, cu avizul protopopului şi al curatorului.

(3) Demnitarii aleşi depun jurământul cu ocazia inspecţiei protopopeşti. Dacă cel ales nu este prezent la aceasta, va depune jurământul, în baza însărcinării primite de la protopop, în faţa preotului, cu ocazia unei slujbe religioase.

 

ART. 19

(1) Adunarea generală se constituie în mod valabil în prezenţa a jumătate din membri.

(2) În cazul în care adunarea generală nu poate fi constituită din motive legate de prezenţa membrilor, ea va fi convocată din nou în termen de 7 zile, cu aceeaşi ordine de zi, fiind considerată valabil constituită indiferent de numărul celor prezenţi.

(3) Hotărârile adunării generale parohiale sunt adoptate cu votul majorităţii simple a membrilor prezenţi.

 

ART. 20

La fiecare şedinţă a adunării generale se redactează un proces-verbal care va fi autentificat într-un termen fixat de o comisie compusă din 3 membri. Procesul-verbal va fi semnat de preşedinţii şedinţei, secretarul şi membrii comisiei.

 

ART. 21

(1) Împotriva hotărârii adunării generale se poate depune contestaţie în termen de 15 zile.

(2) În prima instanţă, contestaţia se depune la consiliul protopopesc, iar în a doua şi ultima instanţă, la Consistoriul Bisericii.

(3) În cazul în care hotărârile adunării generale se adoptă sub preşedinţia protopopiatului, contestaţiile se depun în prima instanţă la Consistoriul Bisericii, iar în a doua şi ultima instanţă la Consistoriul Suprem.

 

ART. 22

(1) În cadrul administraţiei oficiale, parohia va folosi, în funcţie de caracterul documentului, ştampilă în limba maghiară, în limba română sau în ambele limbi, cu respectarea prevederilor legale.

(2) Inscripţia ştampilei va fi: "PAROHIA UNITARIANĂ ..............", la mijloc având emblema bisericii.

 

ART. 23

(1) Petiţiile personale sau parohiale vor fi înaintate Consistoriului Bisericii sau episcopului pe cale ierarhic-administrativă. În cazul în care anumite petiţii sau reclamaţii sunt înaintate fără ştiinţa protopopului, înainte de soluţionarea în fond va fi solicitat avizul protopopului, iar problemele de competenţă protopopească i se vor trimite pentru soluţionarea definitivă în competenţă proprie.

(2) Constituie excepţii cazurile în care ocolirea protopopului se explică prin interesul personal al acestuia.

 

ART. 24

Parohia nu va acoperi cheltuielile ivite în legătură cu plângerile şi sesizările înaintate Consistoriului Bisericii sau episcopului împotriva funcţionarilor sau demnitarilor parohiali de către persoane sau grupuri de persoane.

 

SECŢIUNEA a 2-a

Prezbiteriul

 

ART. 25

(1) Prezbiteriul este organul de îndrumare, supraveghere şi executare al parohiei, ales de către adunarea generală parohială.

(2) Numărul membrilor prezbiteriului poate fi între 3 şi 20, în funcţie de numărul credincioşilor.

(3) Poate fi ales în prezbiteriu numai persoana care satisface exigenţele art. 11.

(4) Alegerile în prezbiteriu se fac prin vot secret, pe bază de candidaturi, pe termen de 3 ani. O treime din numărul membrilor prezbiteriului poate fi înnoită la terminarea fiecărui mandat.

 

ART. 26

(1) Membrii prezbiteriului, din oficiu, sunt funcţionarii şi demnitarii Bisericii şi câte un reprezentant al asociaţiilor moral-religioase din parohie.

(2) Preotul şi curatorul sunt preşedinţii prezbiteriului.

(3) În cazul unor impedimente, şedinţa poate fi convocată chiar şi de unul dintre preşedinţi, iar sub preşedinţia sa pot fi adoptate hotărâri valabile.

(4) Procesele-verbale ale şedinţelor sunt întocmite de către secretar.

 

ART. 27

(1) Preşedinţii convoacă şedinţa prezbiteriului cel puţin o dată trimestrial, iar la nevoie, oricând, cu invitaţie scrisă şi comunicată cu minimum 24 de ore înaintea şedinţei, în care vor fi precizate principalele puncte de pe ordinea de zi.

(2) La cererea scrisă a cel puţin jumătate din numărul total al membrilor, preşedinţii sunt obligaţi să convoace şedinţa prezbiteriului; pe ordinea de zi a şedinţei astfel convocate pot figura doar punctele care au constituit cauza convocării.

(3) Oricare membru al prezbiteriului care lipseşte nemotivat de la 3 şedinţe consecutive este considerat demisionat. Înlocuirea acestuia până la sfârşitul mandatului în curs va fi decisă de către prezbiteriu.

 

ART. 28

(1) Prezbiteriul adoptă hotărârile cu majoritate simplă.

(2) Pentru a adopta hotărâri valabile este nevoie de prezenţa a jumătate din numărul membrilor.

(3) Dacă la prima şedinţă nu se prezintă jumătate din numărul membrilor, la a doua convocare pot fi adoptate hotărâri valabile în prezenţa unei treimi din numărul membrilor.

(4) Membrul prezbiteriului care este interesat personal într-o cauză nu poate participa la dezbaterea acesteia.

 

ART. 29

Atribuţiile prezbiteriului sunt următoarele:

a) aduce la îndeplinire hotărârile adunării generale şi ale autorităţilor superioare bisericeşti;

b) veghează asupra vieţii moral-religioase a parohiei;

c) se îngrijeşte ca la slujbele religioase, la botezuri, confirmaţiuni, împărtăşanii, cununii, înmormântări şi cu ocazia sărbătorilor religioase totul să decurgă conform normelor Bisericii;

d) se îngrijeşte ca credincioşii să sărbătorească duminicile şi celelalte sărbători bisericeşti;

e) se îngrijeşte ca niciun membru al parohiei să nu rămână fără educaţie moral-religioasă;

f) sprijină organizarea de sărbători ocazionale, răspândirea literaturii şi a presei religioase, în scopul activizării şi conştientizării vieţii moral-religioase;

g) organizează activitatea caritativă în favoarea celor săraci, orfani, bătrâni, bolnavi;

h) coordonează şi supraveghează activitatea instituţiilor caritative din parohie;

i) întocmeşte tabelul nominal al membrilor parohiei, conform 15 alin. (4);

j) întocmeşte planul pentru retribuirea personalului şi îl înaintează oficiului protopopesc;

k) suportă şi supraveghează activitatea asociaţilor moral-religioase din cadrul parohiei;

l) pregăteşte lucrările adunării generale parohiale;

m) supraveghează patrimoniul, mobil şi imobil, al parohiei;

n) păstrează integritatea averii parohiei şi a fundaţiilor pe care aceasta le înfiinţează;

o) întreţine clădirile parohiale şi încheie asigurări contra incendiilor, a catastrofelor naturale şi a altor deteriorări;

p) întocmeşte şi completează anual inventarul patrimoniului parohial;

q) întocmeşte bilanţul contabil al anului precedent, respectiv bugetul pe anul următor, până la termenul legal, şi le înaintează în câte 3 exemplare adunării generale parohiale: un exemplar rămâne la parohie, unul se înaintează la protopopiat, iar ultimul la Consistoriul Bisericii;

r) stabileşte anual contribuţia credincioşilor la susţinerea parohiei, supraveghează încasarea plăţilor şi asigură plata la scadenţă a remuneraţiei funcţionarilor;

s) solicită autorizaţie de la Consistoriul Bisericii şi de la autorităţile de stat competente pentru construirea de clădiri noi sau reconstruirea clădirilor existente, anexând planul şi devizul;

ş) înaintează spre păstrare Consistoriului Bisericii actele fondatoare în original şi reţine copii simple pentru parohie;

t) se îngrijeşte de masa şi cazarea membrilor adunării generale şi ai inspecţiei protopopeşti;

ţ) îndrumă şi supraveghează relaţiile de parteneriat cu alte biserici;

u) angajează clopotarul şi personalul necesar bunei administrări a parohiei şi supraveghează activitatea acestora.

 

ART. 30

Prezbiteriul poate desemna comisii, în vederea aducerii la îndeplinire a hotărârilor, respectiv luării măsurilor necesare între două şedinţe ale sale.

 

ART. 31

(1) Membrii prezbiteriului au răspundere materială pentru pagubele produse prin adoptarea unor hotărâri sau prin omisiune.

(2) Modalitatea plăţii şi valoarea despăgubirilor vor fi stabilite de către adunarea generală, în funcţie de caracterul şi de valoarea pagubei create. Nu sunt obligaţi la despăgubiri acei membri care au votat împotriva adoptării hotărârii păgubitoare, dacă acest lucru s-a consemnat nominal în procesul-verbal.

 

ART. 32

(1) Procesele-verbale ale şedinţelor trebuie să fie exacte şi cuprinzătoare, iar în acestea vor fi precizaţi nominal cei care au votat pentru sau împotrivă în probleme patrimoniale bisericeşti şi şcolare.

(2) Procesul-verbal va fi semnat de preşedinţi, secretar şi membrii comisiei desemnate.

 

ART. 33

(1) Împotriva hotărârilor prezbiteriului se poate face contestaţie în termen de 15 zile.

(2) Contestaţia se înaintează în prima instanţă adunării generale parohiale, iar în a doua instanţă consiliului protopopesc.

 

ART. 34

Măsurile luate, hotărârile şi în general întreaga activitate a prezbiteriului vor fi prezentate adunării generale prin raportul anual al preotului.

 

SECŢIUNEA a 3-a

Comisiile parohiale

 

ART. 35

În parohie funcţionează următoarele comisii permanente:

  1. a) comisia de educaţie moral-religioasă;
  2. b) comisia economică;
  3. c) comisia de parteneriat bisericesc.

 

SUBSECŢIUNEA 1

Comisia de educaţie moral-religioasă

 

ART. 36

Adunarea generală parohială alege din rândul membrilor parohiei o comisie de educaţie moral-religioasă, compusă din 3 - 6 membri, pe un termen de 3 ani, pe bază de candidatură, prin vot secret. Membrii comisiei de educaţie moral-religioasă, din oficiu, sunt preotul, profesorul de religie şi cantorul; preşedintele şi secretarul vor fi aleşi de către comisie dintre membri.

 

ART. 37

(1) Comisia de educaţie moral-religioasă va ţine şedinţele trimestrial în mod obligatoriu, iar la nevoie oricând.

(2) Hotărârile sunt adoptate cu majoritatea simplă a celor prezenţi.

(3) Pentru a adopta hotărâri valabile este nevoie de prezenţa a jumătate din numărul membrilor.

 

ART. 38

Comisia de educaţie moral-religioasă are următoarele sarcini:

a) se îngrijeşte de educaţia moral-religioasă a minorilor din cadrul parohiei;

b) se străduieşte să convingă părinţii despre importanţa educaţiei moral-religioase;

c) se îngrijeşte de asigurarea condiţiilor materiale ale educaţiei moral-religioase;

d) prezintă anual prezbiteriului un raport de activitate.

 

SUBSECŢIUNEA a 2-a

Comisia economică

 

ART. 39

Adunarea generală parohială alege din rândul membrilor parohiei o comisie economică, compusă din 3 - 6 membri, pe un termen de 3 ani, pe bază de candidatură, prin vot secret. Preşedintele din oficiu al comisiei economice este curatorul, iar secretarul va fi ales de comisie dintre membri.

 

ART. 40

Comisia economică va ţine şedinţele trimestrial în mod obligatoriu, iar la nevoie oricând. Hotărârile sunt adoptate cu majoritatea simplă a celor prezenţi. Pentru a adopta hotărâri valabile este nevoie de prezenţa a jumătate din numărul membrilor.

 

ART. 41

Comisia economică are următoarele sarcini: emiterea de avize de specialitate şi înaintarea de propuneri în probleme economice şi patrimoniale, precum şi aducerea la îndeplinire a tuturor sarcinilor cu caracter economic, încredinţate de prezbiteriu sau de adunarea generală.

 

SUBSECŢIUNEA a 3-a

Comisia de parteneriat bisericesc

 

ART. 42

Adunarea generală parohială alege din rândul membrilor parohiei o comisie de parteneriat bisericesc, compusă din 3 - 6 membri, pe un termen de 3 ani, pe bază de candidatură, prin vot secret. Preşedintele din oficiu al comisiei de parteneriat bisericesc este preotul, iar secretarul va fi ales de comisie dintre membri.

 

ART. 43

Comisia de parteneriat bisericesc va ţine şedinţele trimestrial în mod obligatoriu, iar la nevoie oricând. Hotărârile sunt adoptate cu majoritatea simplă a celor prezenţi. Pentru a adopta hotărâri valabile este nevoie de prezenţa a jumătate din numărul membrilor.

 

ART. 44

Comisia de parteneriat bisericesc are următoarele sarcini: înaintarea de propuneri în probleme de parteneriat bisericesc, precum şi cultivarea relaţiilor de parteneriat.

 

CAPITOLUL III

Funcţionarii şi demnitarii parohiei

 

SECŢIUNEA 1

Preotul

 

ART. 45

(1) Preotul este conducătorul vieţii moral-religioase a parohiei; el trebuie să fie şi în viaţa particulară un exemplu de religiozitate, de iubire a aproapelui şi spirit de sacrificiu în faţa credincioşilor.

(2) Preotul este funcţionarul şi demnitarul cleric al parohiei; în afară de el, deţinerea concomitentă a calităţii de funcţionar şi demnitar este incompatibilă.

 

ART. 46

(1) Studiile, instruirea, alegerea şi numirea preotului sunt reglementate de Regulamentul despre studiile, instruirea, alegerea şi numirea preoţilor, cantorilor şi profesorilor de religie ale Bisericii Unitariene.

(2) Preotul este instalat în funcţie de către protopop.

 

ART. 47

Sarcinile, drepturile şi obligaţiile preotului privesc:

a) desfăşurarea slujbelor religioase şi a ceremoniilor;

b) desfăşurarea activităţilor pastorale;

c) desfăşurarea educaţiei moral-religioase;

d) administrarea parohiei şi ţinerea evidenţelor.

 

ART. 48

(1) În privinţa slujbelor religioase şi a ceremoniilor, preotul are următoarele obligaţii:

a) să se conformeze prescripţiilor liturgice ale slujbelor religioase şi ale ceremoniilor;

b) să se prezinte la slujbe cu însemnele funcţiei, talarul şi culionul;

c) să slujească doar în parohia proprie, în filiile şi diasporele arondate, slujba în alte locuri fiind permisă doar cu învoirea preotului competent;

d) să slujească la orice sărbătoare religioasă;

e) să ţină cuvântare de învăţătură, conform liturghiei, în spiritul Evangheliei şi în concordanţă cu principiile religiei unitariene, la slujbele religioase din zilele de săptămână, cele de duminică, de sărbători şi la ceremonii;

f) să oficieze slujbă religioasă atât cu ocazia adunării generale protopopeşti, la solicitarea protopopului sau a episcopului, cât şi cu ocazia Sinodului şi a Consistoriului Suprem;

g) să înlocuiască temporar preoţii aflaţi în concediu, la solicitarea protopopului;

h) acolo unde nu există cantor, să aibă grijă de îndeplinirea sarcinilor de cantor la slujbele religioase şi la ceremonii, iar acolo unde există cantor, să îl supravegheze;

i) să distribuie împărtăşania ce se face cu ocazia slujbelor sărbătoreşti sau duminicale; în săptămâna precedentă se vor ţine slujbe pregătitoare de penitenţă;

j) în cazuri justificate, să oficieze botezul şi la case particulare sau la spitale, cu condiţia ca părinţii şi naşii să fie prezenţi la botez;

k) să binecuvânteze căsătoria civilă, încheiată pe bază de acte oficiale de stare civilă, în cazul perechilor de religie unitariană sau mixtă;

l) să se îngrijească de instruirea celor care au trecut la religia unitariană, pentru ca aceştia să cunoască principiile religiei şi trecerea lor să fie conştientă;

m) să oficieze înmormântări doar pe baza prezentării prealabile a actelor de deces;

n) să îşi exercite influenţa pentru desfiinţarea pomenii cu ocazia înmormântărilor;

o) să anunţe de la amvon, în cadrul slujbei de duminică, ceremoniile ce vor urma.

(2) Slujbele religioase vor fi oficiate doar de preoţii parohi, preoţii capelani, profesorii de teologie şi funcţionarii centrului eparhial cu diplomă de preot, precum şi de studenţii Institutului Teologic Protestant, Facultatea Unitariană.

(3) Studenţii teologi pot oficia ceremonii religioase numai cu aprobarea episcopului.

(4) Preotul pensionar poate oficia slujbe religioase şi ceremonii doar cu acordul preotului paroh aflat în exerciţiu.

(5) Locul desfăşurării slujbelor religioase este biserica şi cimitirul, iar la nevoie, oficiul parohial, casa familială, precum şi orice alt spaţiu al comunităţii.

(6) Înainte de încheierea căsătoriei civile nu se poate acorda binecuvântarea Bisericii. Preotul trebuie să exercite influenţă ca fiecare pereche să recurgă la binecuvântarea Bisericii. Logodnicii vor fi păstoriţi şi pregătiţi pentru încheierea căsătoriei şi viaţa familială.

(7) Căsătoria va fi anunţată de la amvon în prima duminică, la slujbă.

(8) În cazul în care un credincios încheie o căsătorie cu o persoană unitariană dintr-o altă parohie, va fi înştiinţat preotul acelei parohii pentru a anunţa căsătoria de la amvon.

(9) Trecerea la un alt cult sau trecerea la religia unitariană se află sub incidenţa dispoziţiilor bisericeşti în vigoare.

(10) Vor fi respectate dispoziţiile oficiale şi legile cu privire la înmormântare. Indiferent de cauza decesului, la cerere, orice persoană va fi înmormântată.

 

ART. 49

În privinţa pastoraţiei, preotul are următoarele obligaţii:

a) în cadrul pastoraţiei, să viziteze cu regularitate familiile comunităţii în căminul lor;

b) să viziteze bolnavii, acasă sau la spital;

c) să exercite pastoraţia militarilor şi a celor condamnaţi la pedepse privative de libertate;

d) să exercite pastoraţia celor defavorizaţi din punct de vedere social, a celor cu dizabilităţi fizice sau mentale, bătrânilor şi orfanilor şi, în general, a celor aflaţi în nevoie;

e) să pună slujbele religioase şi ceremoniile în serviciul pastoraţiei.

 

ART. 50

(1) În privinţa educaţiei moral-religioase, preotul are următoarele obligaţii:

a) să influenţeze părinţii pentru a asigura educaţia moral-religioasă unitariană a copiilor;

b) să conducă activitatea de educaţie moral-religioasă a elevilor din clasele I - XII;

c) să pregătească confirmaţiunea, pe durata a 2 ani;

d) să continue educaţia şi pastoraţia tinerilor confirmaţi în spirit autentic unitarian;

e) să ajute organizaţia de tineret, să organizeze conferinţe şi zile de rugăciuni, în general acţiuni ce contribuie la educaţia moral-religioasă a copiilor şi a tinerilor.

(2) Copiii care nu au împlinit 14 ani nu pot fi confirmaţi.

 

ART. 51

În privinţa administrării parohiei şi a ţinerii evidenţelor, preotul are următoarele obligaţii:

a) întocmeşte raportul anual privind viaţa moral-religioasă, administraţia şi patrimoniul;

b) convoacă, în înţelegere cu curatorul, adunarea generală şi prezbiteriul, prezidând şedinţa;

c) supraveghează păstrarea disciplinei bisericeşti, respectiv situaţia spirituală, morală şi materială a parohiei;

d) îndeplineşte îndatoririle administrative prevăzute de legile bisericeşti şi de stat; conduce matricolele de stare civilă şi celelalte evidenţe;

e) în cadrul supravegherii problemelor materiale, împreună cu curatorul, dar şi separat, personal sau printr-o comisie desemnată, verifică gestiunea financiară, care se va referi nu doar la numerarul din casă, ci şi la faptul ca încasările şi plăţile să fie regulamentare;

f) la şedinţa prezbiteriului ce urmează verificării, prezintă un raport despre cele constatate şi dispune măsuri de eliminare a deficienţelor şi omisiunilor;

g) în privinţa fructificării bunurilor mobile şi imobile ale parohiei, nu permite primatul intereselor personale în dauna interesului public;

h) este obligat să exercite administraţia parohiei, a adunării generale şi a prezbiteriului, să respecte legile, să ia măsuri împotriva abuzurilor şi să le îndrepte;

i) înregistrează actele oficiale sosite în parohie şi ia măsurile ce se impun;

j) împreună cu curatorul şi casierul, inventariază obiectele de valoare, banii şi hârtiile de valoare şi le depune în casieria parohiei;

k) consemnează problemele, cererile sau plângerile formulate în probleme bisericeşti ce au fost prezentate verbal, le supune spre semnare persoanei în cauză şi le înregistrează;

l) înregistrează hotărârile şi măsurile adunării generale şi ale prezbiteriului şi le înaintează la destinaţie sau ia măsuri de executare;

m) semnează şi ştampilează toate actele oficiale;

n) se îngrijeşte şi răspunde de arhiva şi biblioteca parohială, care vor fi aşezate într-un loc adecvat în biroul parohial, ca şi obiectele de cult;

o) la sfârşit de an, întocmeşte situaţia evidenţei credincioşilor şi a donaţiilor înscrise în cartea de aur a parohiei, care vor fi făcute publice la prima slujbă a anului nou;

p) menţine şi se îngrijeşte de relaţiile de parteneriat cu parohiile din străinătate;

q) îndeplineşte orice slujbă în parohiile, filiile şi diasporele vacante, în urma însărcinării primite de la protopop.

 

ART. 52

Fiecare parohie are dreptul să angajeze un preot capelan, de activitatea căruia răspunde preotul paroh.

 

ART. 53

(1) Preotul este obligat să locuiască în mod continuu în parohie, excepţie făcând doar soţia acestuia.

(2) În cazul în care preotul părăseşte parohia din motive personale, trebuie să se îngrijească de oficierea slujbelor religioase.

(3) Dacă lipseşte mai mult de 3 zile, va informa curatorul şi va cere învoire de la protopop.

(4) Preotul nu poate părăsi parohia pentru o perioadă mai mare de 3 zile fără învoirea protopopului.

(5) Preotul are dreptul anual la o lună de concediu de odihnă plătit. Va anunţa protopopul despre începerea concediului, care se va îngriji de suplinire. Concediul mai lung, inclusiv şederea în străinătate, va fi solicitat de la Consistoriul Bisericii, cu avizul protopopului.

 

ART. 54

La fiecare 5 ani, preotul are dreptul la un concediu de studii aprofundate de 6 luni, ai cărui termeni vor fi reglementaţi într-un contract de studii încheiat cu Consistoriul Bisericii.

 

ART. 55

În cazul în care funcţia de preot este îndeplinită de o femeie, ea are dreptul la concediu de naştere şi îngrijire a copilului, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

 

ART. 56

Salarizarea, asigurarea medicală şi pensionarea preotului se desfăşoară conform legilor statului şi hotărârilor bisericeşti în vigoare.

 

ART. 57

Preotul are obligaţia morală şi oficială de a fi membru al parohiei în care slujeşte, iar funcţionarii centrului eparhial şi profesorii de teologie vor fi membri în parohiile unde domiciliază.

 

ART. 58

(1) Parohia este obligată să îi asigure preotului locuinţă de serviciu adecvată şi să o întreţină în stare bună.

(2) Preotul este obligat să locuiască în locuinţa de serviciu şi să păstreze starea bună a acesteia.

(3) În cazul în care parohia nu poate să îi asigure preotului o locuinţă de serviciu, este obligată să îi acorde sprijin financiar pentru acoperirea chiriei.

 

ART. 59

Familia preotului (soţ, soţie, copii) trebuie să fie de religie unitariană.

 

ART. 60

În caz de deces al preotului, cheltuielile de înmormântare vor fi suportate în proporţie de cel puţin jumătate de către parohie.

 

ART. 61

Întrucât preotul este conducătorul spiritual şi sufletesc al credincioşilor, se va strădui să obţină încrederea, dragostea şi stima acestora. Va lua parte la bucuriile şi durerile lor, va fi mângâietorul nenorociţilor, sfătuitorul celor nedumeriţi şi prietenul tuturor credincioşilor. Va proceda faţă de ei, în toate problemele private şi oficiale, cu dragoste şi bunăvoinţă deplină. Viaţa particulară a preotului va fi ireproşabilă, viaţa conjugală exemplară; în privinţa gospodăriei şi a vestimentaţiei, el va avea în vedere prestigiul funcţiei. Preotul trebuie să fie un cetăţean cinstit, participant al vieţii publice, un muncitor al Împărăţiei Domnului în toate privinţele.

 

SECŢIUNEA a 2-a

Cantorul

 

ART. 62

Poate fi cantor doar persoana de religie unitariană, membru al unei parohii, care dispune de o diplomă eliberată de Comisia de Cantori sau o diplomă echivalentă acceptată de comisie. Fără aceste condiţii, angajarea pe post se poate face doar excepţional şi provizoriu.

 

ART. 63

Alegerea cantorului este reglementată de Regulamentul despre studiile, instruirea, alegerea şi numirea preoţilor, cantorilor şi educatorilor de religie ale Bisericii Unitariene. Salarizarea, asigurarea medicală şi pensionarea cantorului se desfăşoară conform legilor statului şi hotărârilor bisericeşti în vigoare.

 

ART. 64

Cantorul va fi instalat în funcţie de către protopop; el va depune jurământ la prima adunare generală protopopească.

 

ART. 65

Sarcinile şi obligaţiile cantorului sunt următoarele:

a) cu ocazia slujbelor religioase şi a ceremoniilor, conduce cântarea pe baza cărţii de cântece;

b) dezvoltă cântarea armonioasă a comunităţii, predă cântece pentru copii, tineri şi adulţi;

c) la slujbele din Vinerea Mare va cânta Pasiunea;

d) organizează şi conduce activitatea unui cor în cadrul comunităţii;

e) în lipsa preotului, va executa sarcinile care i-au fost încredinţate;

f) în activitatea sa se va conforma regulilor bisericeşti, sub îndrumarea directă a preotului;

g) răspunde de ţinerea în stare bună a instrumentelor muzicale.

 

ART. 66

(1) Cantorul nu poate părăsi parohia fără ştirea preotului.

(2) Concediul mai lung de 3 zile va fi obţinut conform art. 53 alin. (3).

(3) Concediul cantorului provizoriu se stabileşte de către prezbiteriu.

 

ART. 67

În cazul în care funcţia de cantor este îndeplinită de o femeie, ea are dreptul la concediu de naştere şi îngrijire a copilului, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

 

ART. 68

Drepturile şi obligaţiile cantorului provizoriu se stabilesc de către prezbiteriu.

 

ART. 69

În caz de deces, cheltuielile de înmormântare a cantorului vor fi suportate în proporţie de cel puţin jumătate de către parohie.

 

SECŢIUNEA a 3-a

Curatorul

 

ART. 70

Curatorul este ales pe bază de candidatură, prin vot secret, de către adunarea generală parohială, pe o perioadă de 3 ani, dintre persoanele care, conform art. 11 alin. (2), au o bună apreciere publică, sunt înţelepte, au o moralitate integră şi sunt cunoscute prin evlavia lor. Curatorul va ocupa funcţia în urma depunerii jurământului în faţa adunării generale.

 

ART. 71

Sarcinile şi obligaţiile curatorului sunt următoarele:

a) convoacă, în înţelegere cu preotul, adunarea generală şi prezbiteriul, prezidând şedinţa;

b) supraveghează, împreună cu preotul, casierul şi, în general, persoanele care se implică în problemele averii parohiale. În cadrul supravegherii problemelor materiale, împreună cu preotul, dar şi separat, personal sau printr-o comisie desemnată, verifică gestiunea financiară; aceasta se va referi nu doar la numerarul din casă, ci şi la faptul ca încasările şi plăţile să fie regulamentare;

c) se îngrijeşte, împreună cu prezbiteriul, de cultivarea terenurilor parohiale, de strângerea recoltei şi valorificarea acesteia, de întreţinerea şi valorificarea pădurilor;

d) se îngrijeşte de darea în chirie prin licitaţie a bunurilor imobile ale parohiei;

e) declară la termen veniturile bunurilor imobile, depune contestaţii împotriva impozitelor şi taxelor necuvenite şi, în general, apără interesele patrimoniale ale parohiei în această privinţă;

f) supraveghează colectarea în termen şi cu exactitate a contribuţiei credincioşilor şi plata retribuţiilor stabilite pentru funcţionarii şi angajaţii parohiei;

g) se îngrijeşte de plata în termen a impozitelor pe clădirile parohiale şi de plata contribuţiei la susţinerea eparhiei, a contribuţiei de asigurări sociale şi a contribuţiei la susţinerea protopopiatului;

h) are grijă ca sumele încasate sau preluate de el, precum şi produsele agricole să fie depuse la casierie, respectiv în hambarele parohiei; totodată dispune plata obligaţiilor;

i) se îngrijeşte de clădirile parohiei şi de asigurarea acestora, face propuneri prezbiteriului cu privire la reparaţiile necesare şi, pe baza însărcinării primite, le execută sau dispune executarea acestora;

j) în urma situaţiei prezentate de casier va lua măsurile legale împotriva debitorilor, cu acordul prezbiteriului;

k) în cadrul funcţiei, se supune dispoziţiilor autorităţilor bisericeşti şi va proceda conform reglementărilor bisericeşti în vigoare.

 

ART. 72

Curatorul poartă răspunderea materială în privinţa problemelor patrimoniale.

 

ART. 73

În parohiile mai mici, curatorul poate îndeplini şi sarcina casierului.

 

SECŢIUNEA a 4-a

Casierul, secretarul, auxiliarii şi clopotarul

 

ART. 74

Casierul este ales de către adunarea generală din rândul membrilor parohiei care corespund condiţiilor art. 11 alin. (2), pe bază de candidatură, prin vot secret, pe un termen de 3 ani. Casierul va ocupa postul în urma depunerii jurământului în faţa adunării generale.

 

ART. 75

Sarcinile şi obligaţiile casierului sunt următoarele:

a) cu ocazia alegerii, preia pe bază de inventar casieria şi alte valori de la predecesorul său;

b) gestionează banii, valorile şi hârtiile de valoare ale parohiei, împreună cu contabilul;

c) încasează veniturile, arendele curente, chiriile şi le depune pe bază de chitanţe şi alte acte justificative. Sub supravegherea preotului, conduce registrul de casă privind încasările şi plăţile;

d) se îngrijeşte de încasarea la termen a tuturor veniturilor, are grijă ca plata salariilor şi a altor cheltuieli prevăzute în buget să fie efectuată conform alocării şi la termen. Plăţi intermediare se pot face doar pe baza dispoziţiei curatorului sau a preotului;

e) se îngrijeşte ca banii, valorile şi hârtiile de valoare ale parohiei să fie păstrate la oficiul parohial. Numerarul din casă se va putea păstra în afara oficiului doar pe baza aprobării prezbiteriului. În filii, casieria va fi la locuinţa curatorului, dacă inspecţia protopopească nu dispune altfel;

f) se îngrijeşte ca sumele încasate să fie depuse la casierie în termen de 24 de ore. Soldul de casă nu poate depăşi suma prevăzută de normele legale, restul fiind depus la o instituţie bancară;

g) întocmeşte darea de seamă anuală şi o prezintă prezbiteriului în vederea luării măsurilor.

 

ART. 76

Casierul poartă răspunderea pentru pagubele cauzate din vina sau omisiunea sa.

 

ART. 77

Parohia, în caz de nevoie, poate recurge la angajarea unui contabil profesionist.

 

Secretarul

ART. 78

Secretarul parohiei este ales de către adunarea generală din rândul membrilor parohiei care corespund prevederilor art. 11 alin. (2), pe bază de candidatură, prin vot secret, pe un termen de 3 ani. Va depune jurământul în faţa adunării generale.

 

ART. 79

Secretarul redactează procesele-verbale ale adunării generale şi prezbiteriului, se îngrijeşte de acestea şi le păstrează la oficiul parohial.

 

Auxiliarii

ART. 80

Auxiliarii sunt aleşi de către adunarea generală din rândul membrilor parohiei care corespund prevederilor art. 11 alin. (2), pe bază de candidatură, prin vot secret, pe un termen de 3 ani. Vor depune jurământul în faţa adunării generale.

 

ART. 81

Sarcinile şi obligaţiile auxiliarilor: ajută preotul şi curatorul în toate activităţile lor oficiale. Participă la şedinţele prezbiteriului, în calitate de membri ai acestuia.

 

Clopotarul

ART. 82

Clopotarul este angajat de către prezbiteriu cu contract de muncă, care cuprinde drepturile şi îndatoririle lui. Va depune jurământul în faţa prezbiteriului.

 

SECŢIUNEA a 5-a

Lucrătorii sociali şi secretara

 

Lucrătorii sociali

ART. 83

Lucrătorii sociali ai parohiei, precum educatorii de religie, lucrătorii de caritate, agenţii sociali şi asistenţii medicali, lucrătorii presei scrise şi electronice, sunt angajaţi de către prezbiteriu cu contract de muncă, dintre cei astfel calificaţi. Ei îşi desfăşoară activitatea sub îndrumarea şi supravegherea preotului şi prezintă raport prezbiteriului la fiecare jumătate de an.

 

ART. 84

Tot sub îndrumarea preotului îşi desfăşoară activitatea lucrătorii sociali care sunt angajaţi pe posturi organizate de către autoritatea bisericească naţională sau protopopească. Drepturile şi obligaţiile lucrătorilor sociali vor fi reglementate de către autoritatea bisericească care le-a organizat postul.

 

Secretara

ART. 85

În cazul în care complexitatea administraţiei parohiale o cere, prezbiteriul poate angaja o secretară pentru treburile de birou, de administraţie şi de organizare. Munca secretarei este îndrumată şi supravegheată de către preot, care va informa prezbiteriul despre această muncă.

 

PARTEA a III-a

Protopopiatul. Autorităţile, demnitarii şi funcţionarii

 

CAPITOLUL I

Structura organizatorică a protopopiatelor

 

ART. 86

În scopul administrării, conducerii şi al disciplinei, parohiile sunt încadrate în protopopiate. Biserica se compune din 6 protopopiate, cu următoare denumiri şi parohii:

Protopopiatul Cluj - Turda cuprinde următoarele parohii:

Abrud, 2. Mihai Viteazul, 3. Iara, 4. Câmpia Turzii, 5. Vălenii de Arieş, 6. Bădeni, 7. Pietroasa, 8. Chidea, 9. Cojocna, 10. Cluj nr. 1 (Centru), 11. Cluj nr. 2 (Iris), 12. Cluj nr. 3 (Mănăştur), 13. Comşeşti, 14. Plăieşti, 15. Lupeni - Vulcan, 16. Suatu, 17. Cheia, 18. Aiud, 19. Oradea - Bihor, 20. Petroşani, 21. Corneşti, 22. Sănduleşti, 23. Turda, 24. Tureni, 25. Rimetea, 26. Colţeşti, 27. Moldoveneşti, 28. Roşia Montana.

Protopopiatul Mureş cuprinde următoarele parohii:

Bordoşiu, 2. Bezid, 3. Bezidu Nou - Sângeorgiu de Pădure, 4. Cioc - Sovata, 5. Icland, 6. Isla, 7. Valea - Miercurea Nirajului, 8. Jacodu, 9. Sângeorgiu de Mureş, 10. Târgu Mureş nr. 1, 11. Târgu Mureş nr. 2, 12. Găleşti, 13. Sânvasii, 14. Mitreşti - Vărgata, 15. Maiad, 16. Roua, 17. Săbed, 18. Gălăţeni, 19. Troiţa - Adrianu Mic, 20. Căluşeri, 21. Vadu.

III. Protopopiatul Târnava cuprinde următoarele parohii:

Adămuş, 2. Sânmiclăuş, 3. Deaj, 4. Târnăveni, 5. Hărănglab, 6. Dâmbău, 7. Şoard, 8. Delenii, 9. Sânbenedic, 10. Mediaş, 11. Pipea - Nadeş, 12. Sighişoara, 13. Seuca - Suplac.

Protopopiatul Cristuru Secuiesc cuprinde următoarele parohii:

Bodogaia, 2. Crişeni, 3. Ceheţel, 4. Cecheşti, 5. Inlăceni, 6. Filiaş, 7. Firtănuş, 8. Firtuşu, 9. Goagiu, 10. Cadaciu, 11. Chedea, 12. Şoimuşu Mic, 13. Cobăteşti, 14. Corund, 15. Medişor, 16. Simoneşti, 17. Cristuru Secuiesc, 18. Mihăileni - Benţid, 19. Nicoleni, 20. Avrămeşti, 21. Tărceşti, 22. Turdeni, 23. Secuieni.

Protopopiatul Odorheiu Secuiesc cuprinde următoarele parohii:

Aldea, 2. Miercurea-Ciuc, 3. Ghipeş, 4. Mereşti, 5. Ioneşti, 6. Crăciunel, 7. Comăneşti, 8. Mărtiniş, 9. Sânpaul, 10. Petreni, 11. Satu-Nou, 12. Chinuşu, 13. Locodeni, 14. Ocland, 15. Rareş, 16. Dârjiu, 17. Mujna, 18. Odorheiu Secuiesc nr. 1, 19. Odorheiu Secuiesc nr. 2, 20. Vlăhiţa, 21. Orăşeni.

Protopopiatul Treiscaune - Alba de Sus cuprinde parohiile:

Racoş, 2. Arcuş, 3. Baraolt, 4. Belin, 5. Braşov nr. 1, 6. Braşov nr. 2, 7. Dopca, 8. Racoşul de Sus, 9. Făgăraş-Sibiu, 10. Calnic, 11. Rupea-Homorod, 12. Chichiş, 13. Aita Mare, 14. Hoghiz, 15. Valea Crişului, 16. Sfântu Gheorghe, 17. Sâncraiu - Bod, 18. Sântionlunca - Târgu Secuiesc, 19. Ormeniş, 20. Vârghiş.

 

ART. 87

Modificarea teritoriului protopopiatelor, pe baza propunerilor protopopiatelor şi cu ascultarea parohiilor vizate, este de competenţa Consistoriului Suprem.

 

ART. 88

Protopopiatele sunt conduse prin următoarele autorităţi, comisii şi instanţe: adunarea generală, consiliul protopopesc, inspecţia protopopească, comisia protopopească de educaţie moral-religioasă, comisia protopopească de parteneriat bisericesc, contenciosul administrativ protopopesc, comisia de disciplină protopopească. Funcţionarii şi demnitarii protopopiatului sunt: protopopul, curatorul protopopesc, secretarul, directorul relaţiilor publice, casierul şi consilierul juridic.

 

CAPITOLUL II

Autorităţile protopopeşti

 

SECŢIUNEA 1

Adunarea generală

 

ART. 89

Autoritatea supremă a protopopiatului este adunarea generală.

 

ART. 90

Membrii adunării generale sunt:

a) din oficiu: protopopul, curatorii protopopeşti, secretarul, directorul relaţiilor publice, casierul, consilierul juridic, preoţii parohi, preoţii capelani, cantorii definitivaţi, respectiv câte un reprezentant al organizaţiei protopopeşti al asociaţiilor moral-religioase. Cantorii provizorii participă la dezbateri fără drept de vot;

b) pe bază de alegeri: câte un reprezentant al fiecărei parohii, al parohiilor asociate, al filiilor şi al centrelor diasporale. Parohiile cu număr mare de enoriaşi trimit câte un reprezentant la fiecare 500 de membri, dar nu mai mult de 3.

 

ART. 91

Adunarea generală este prezidată din partea clericală de către protopop, iar din partea laică de către curatorul cu vechime mai mare în funcţie. În caz de impedimente, protopopul va fi înlocuit de secretarul protopopesc, iar curatorul, de către celălalt curator protopopesc.

 

ART. 92

(1) Adunarea generală va fi convocată o dată pe an, iar la nevoie de mai multe ori, cu minimum 14 zile înaintea şedinţei, de către protopop sau locţiitorul său, în înţelegere cu curatorul protopopesc, cu invitaţie scrisă, incluzând ordinea de zi. Data adunării generale se va stabili în aşa fel încât hotărârile care necesită înaintare la Consistoriul Suprem să ajungă la Consistoriul Bisericii cu două luni înainte de şedinţă.

(2) La cererea scrisă a cel puţin o treime din numărul total al membrilor, preşedinţii sunt obligaţi să convoace şedinţa adunării generale în termen de 30 zile, cu menţiunea ordinii de zi. Pe ordinea de zi a şedinţei astfel convocate pot figura doar punctele care au constituit cauza convocării.

 

ART. 93

Adunarea generală se ţine într-o ordine prestabilită în parohii, în cadrul unei slujbe.

 

ART. 94

După deschiderea lucrărilor se face apelul celor prezenţi, reprezentanţii parohiilor, parohiilor asociate, filiilor şi diasporelor prezentându-şi delegaţiile. Membrii din oficiu vor justifica absenţa în scris. În cazul întrunirii cvorumului, respectiv jumătate plus unu din numărul membrilor, adunarea generală se consideră constituită. Hotărârile se adoptă cu majoritatea simplă a celor prezenţi.

 

ART. 95

Competenţa adunării generale este următoarea:

a) proclamarea hotărârilor Sinodului, Consistoriului Suprem, Consistoriului Bisericii, ale episcopului, respectiv a regulamentelor bisericeşti;

b) dezbaterea raportului protopopului privind viaţa din protopopiat, despre propăşirea sau regresul spiritual şi material din parohii, schimbări, evenimente mai importante, pentru perioada scursă de la şedinţa adunării generale precedente;

c) dezbaterea şi acceptarea rapoartelor despre numărul enoriaşilor, viaţa moral-religioasă, pastoraţia în diaspore şi filii, vizitele pastorale, vizitele la bolnavi, situaţia patrimonială a parohiilor, respectiv bilanţul contabil al protopopiatului;

d) analiza activităţii spirituale, moral-religioase, şcolare şi materiale a parohiilor;

e) supravegherea îndeplinirii îndatoririlor de serviciu ale funcţionarilor, respectiv îndeplinirii sarcinilor demnitarilor; luarea măsurilor în cazul omisiunilor sau al procedeelor ilicite ce dăunează intereselor protopopiatului, incluzând stabilirea cuantumului daunelor materiale şi morale; dezbaterea şi decizia asupra moţiunilor de cenzură înaintate în cazurile mai grave;

f) avizarea către Consistoriul Suprem a propunerilor de modificare a statutului parohiilor (avansarea filiilor în statut de parohie sau invers, precum şi stabilirea relaţiilor dintre ele);

g) sprijinirea activităţii caritative şi diaconice în cadrul parohiilor, susţinerea, îndrumarea şi supravegherea instituţiilor sociale aflate în proprietatea protopopiatului şi crearea fundaţiilor pioase;

h) urmărirea desfăşurării vieţii moral-religioase, sprijinirea asociaţiilor religioase;

i) alegerea funcţionarilor şi demnitarilor protopopiatului, a comisiilor, instanţelor şi membrilor Sinodului, respectiv Consistoriului Suprem. Protopopul, curatorii protopopeşti şi delegaţii în Sinod, respectiv în Consistoriul Suprem vor depune jurământ în faţa Sinodului, respectiv a Consistoriului Suprem. Ceilalţi aleşi depun jurământul, după alegeri, în faţa adunării generale;

j) avizarea problemelor trimise de Consistoriul Bisericii şi de Consistoriul Suprem, avizarea textului statutului şi a altor proiecte de lege, respectiv de regulamente, luarea deciziei asupra iniţiativelor membrilor adunării generale;

k) propuneri şi iniţiative în orice problemă ce priveşte Biserica şi şcolile ei;

l) adoptarea bilanţului contabil, respectiv a bugetului protopopiatului;

m) organizarea sesiunilor Sinodului ţinute pe teritoriul protopopiatului;

n) stabilirea ordinii de zi a adunării generale;

o) propuneri privind acordarea de titluri onorifice.

 

ART. 96

Adunarea generală desemnează o comisie formată din 3 persoane pentru autentificarea procesului-verbal întocmit la şedinţă. Autentificarea se va face în termen de 15 zile. Procesul-verbal şi hotărârile adoptate se înaintează separat Sinodului, Consistoriului Bisericii şi Consistoriului Suprem.

 

ART. 97

Împotriva hotărârilor adunării generale se poate face contestaţie în termen de 15 zile de la luarea, respectiv comunicarea hotărârii, după caz. Contestaţia se înaintează în prima instanţă Consistoriului Bisericii, iar în a doua şi ultima instanţă, Consistoriului Suprem.

 

SECŢIUNEA a 2-a

Consiliul protopopesc

 

ART. 98

Consiliul protopopesc, în calitate de reprezentant al adunării generale, conduce protopopiatul şi se angajează în soluţionarea problemelor acestuia. Sediul consiliului protopopesc se află la oficiul protopopesc.

 

ART. 99

Membrii consiliului protopopesc sunt: protopopul, curatorii protopopeşti, directorul relaţiilor publice şi secretarul protopopiatului, care totodată este şi notarul consiliului, precum şi referentul pentru educaţia moral-religioasă şi referentul pentru parteneriat bisericesc.

 

ART. 100

Pentru a adopta hotărâri valabile de către consiliul protopopesc este necesară prezenţa a 5 membri. Hotărârile se adoptă cu majoritate simplă.

 

ART. 101

Consiliul protopopesc este prezidat din partea clericală de către protopop, iar din partea laică de către curatorul protopopesc cu vechime mai mare în funcţie.

 

ART. 102

Consiliul protopopesc trebuie convocat trimestrial, iar la nevoie oricând, cu minimum 7 zile înaintea şedinţei, de către preşedinţi, cu invitaţie scrisă, incluzând ordinea de zi. La cererea scrisă a cel puţin o treime din numărul total al membrilor, preşedinţii sunt obligaţi să convoace şedinţa consiliului protopopesc, cu menţiunea ordinii de zi; pe ordinea de zi a şedinţei astfel convocate pot figura doar punctele care au constituit cauza convocării.

 

ART. 103

Consiliul protopopesc are următoarele competenţe:

a) pregăteşte ordinea de zi a adunării generale şi aduce la îndeplinire hotărârile acesteia;

b) urmăreşte activitatea inspecţiei protopopeşti şi execută sarcinile trasate;

c) coordonează şi supraveghează educaţia moral-religioasă şi cea misionară din diaspore;

d) avizează toate rapoartele ce se prezintă adunării generale;

e) supraveghează şi sprijină activitatea asociaţiilor moral-religioase;

f) stabileşte indemnizaţia pentru funcţionarii şi demnitarii protopopiatului;

g) veghează asupra ordinii şi disciplinei bisericeşti, investighează plângerile individuale sau parohiale şi ia măsuri în problemele ce ţin de competenţa lui. Evidenţa administraţiei consiliului protopopesc se ţine de către oficiul protopopesc.

 

ART. 104

Împotriva hotărârilor consiliului protopopesc se poate face contestaţie în termen de 15 zile de la luarea, respectiv comunicarea hotărârii. Contestaţia se înaintează în prima instanţă adunării generale protopopeşti, iar în a doua şi ultima instanţă, Consistoriului Bisericii.

 

SECŢIUNEA a 3-a

Inspecţia protopopească

 

ART. 105

Inspecţia protopopească este un organ de supraveghere a vieţii moral-religioase, a situaţiei educaţionale, administrative şi patrimoniale a parohiilor.

 

ART. 106

Membrii inspecţiei protopopeşti sunt protopopul, curatorii protopopeşti şi secretarul. Preşedintele este protopopul şi curatorul, notarul este secretarul protopopiatului. Actele inspecţiei protopopeşti vor fi valabile în prezenţa a cel puţin 3 membri.

 

ART. 107

(1) Inspecţia protopopească va fi efectuată anual, cel târziu până la data de 15 iunie. Protopopul va anunţa parohia despre ziua inspecţiei cu cel puţin două săptămâni înainte. Data inspecţiei protopopeşti va fi stabilită de comun acord de către protopop, curatorii protopopeşti şi parohie.

(2) Inspecţia protopopească, după ce, în prealabil, membrii acesteia se întâlnesc cu membrii prezbiteriului, îşi va demara lucrările cu ocazia şedinţei adunării generale parohiale, în cadrul unei slujbe. Pe durata inspecţiei protopopeşti, prezenţa preotului, curatorului, cantorului, casierului şi membrilor prezbiteriului este obligatorie.

 

ART. 108

Inspecţia protopopească are următoarele competenţe:

a) controlează viaţa moral-religioasă, situaţia patrimonială, starea educaţiei moral-religioase şi a învăţământului confesional şi ia toate măsurile pentru dezvoltarea lor şi corectarea lipsurilor; se îngrijeşte ca personalul parohiei să îndeplinească cu fidelitate şi exactitate slujbele religioase, să ţină registrele de stare civilă, evidenţa familiilor, a proceselor-verbale şi să administreze arhiva; să trăiască în consens, în pace cu credincioşii şi între ei, să nu ducă lipsă de retribuţie; clădirile parohiale să fie întreţinute în bune condiţii şi cimitirele să fie îngrijite;

b) cere socoteală cu privire la administrarea regulamentară şi cu beneficii a patrimoniului şi a casieriei, precum şi ţinerea exactă a inventarului; verifică utilizarea conform destinaţiei a ajutorului primit de la Consistoriul Bisericii; în caz de neglijenţă sau abuz, ia măsurile necesare; procedează la fel şi în cazul fundaţiilor pioase; verifică bilanţul contabil şi bugetul parohial, înregistrând în proces-verbal principalii indicatori; verifică lista nominală cu membrii adunării generale parohiale;

c) cu ocazia adunării generale parohiale, pune întrebările canonice, care se vor nota în procesul-verbal, chiar dacă nu este necesară luarea unor măsuri.

 

ART. 109

Procesul-verbal al inspecţiei protopopeşti va fi redactat la faţa locului de către secretar în 3 exemplare, câte unul pentru parohie, protopopiat şi Consistoriul Bisericii. Anexele procesului-verbal sunt: raportul anual al preotului, lista nominală a credincioşilor cu drept de vot, situaţii privind vizitele pastorale, vizitarea bolnavilor, educaţia moral-religioasă, activitatea din filii şi diaspore, cartea de aur, lucrări de construcţii-reparaţii, situaţia demografică, bilanţ contabil şi buget, raportul privind relaţiile de parteneriat bisericesc, precum şi asociaţiile moral-religioase.

 

ART. 110

Inspecţia protopopească se va deplasa anual şi în filii şi va acorda atenţie credincioşilor din diasporă, luând măsuri în legătură cu pastoraţia şi educaţia moral-religioasă a acestora.

 

ART. 111

Actele oficiale, respectiv actele verificate de către inspecţia protopopească vor fi ştampilate cu ştampila protopopiatului.

 

SECŢIUNEA a 4-a

Comisia protopopească de educaţie moral-religioasă

 

ART. 112

Adunarea generală a protopopiatului alege dintre membrii săi, pe bază de candidatură, prin vot secret, comisia protopopească de educaţie moral-religioasă, formată din 3 - 6 membri, pe o perioadă de 4 ani. Preşedintele comisiei este referentul de educaţie moral-religioasă, notarul fiind ales dintre membri.

 

ART. 113

Sarcinile comisiei sunt următoarele:

a) supravegherea şi îndrumarea activităţii de educaţie moral-religioasă din parohii;

b) avizarea raportului referentului de educaţie moral-religioasă.

 

SECŢIUNEA a 5-a

Comisia protopopească de parteneriat bisericesc

 

ART. 114

(1) Adunarea generală a protopopiatului alege dintre membrii săi cu experienţă în domeniu vorbitori de limbă engleză, pe bază de candidatură, prin vot secret, comisia protopopească de parteneriat bisericesc, formată din 3 - 6 membri, pe o perioadă de 4 ani.

(2) Preşedintele comisiei este referentul de parteneriat bisericesc, notarul fiind ales dintre membri.

 

ART. 115

Sarcinile comisiei sunt următoarele:

a) supravegherea şi îndrumarea activităţii de parteneriat bisericesc din parohii;

b) avizarea raportului referentului de parteneriat bisericesc.

 

CAPITOLUL III

Instanţele protopopiatului

 

Contenciosul administrativ protopopesc

ART. 116

Constituirea, competenţa şi procedura contenciosului administrativ protopopesc sunt reglementate de Regulamentul contenciosului administrativ al Bisericii.

 

Comisia de disciplină protopopească

ART. 117

Constituirea, competenţa şi procedura comisiei de disciplină protopopeşti sunt reglementate prin Regulamentul disciplinar al Bisericii.

 

CAPITOLUL IV

Funcţionarii şi demnitarii protopopiatului

 

SECŢIUNEA 1

Protopopul

 

ART. 118

(1) Protopopul este ales de către adunarea generală protopopească pe bază de candidatură, prin vot secret, din rândul preoţilor parohi, pe o perioadă de 4 ani, putând fi reales de două ori.

(2) Adunarea generală va înainta Consistoriului Suprem, prin intermediul Consistoriului Bisericii, rezultatul alegerii pentru confirmare, protopopul depunând jurământul în faţa Consistoriului Suprem.

(3) Protopopul va prelua oficiul de la predecesorul său după 30 de zile.

(4) Protopopul este funcţionarul şi demnitarul cleric al protopopiatului; în afară de el, deţinerea concomitentă a calităţii de funcţionar şi demnitar este incompatibilă.

 

ART. 119

Funcţia de protopop devine vacantă:

a) la expirarea mandatului de 4 ani sau prin deces, demisie ori demitere disciplinară;

b) dacă protopopul se transferă ca preot în alt protopopiat.

 

ART. 120

Sarcinile şi obligaţiile protopopului sunt următoarele:

a) convoacă, împreună şi în înţelegere cu curatorul protopopesc mai vechi în funcţie, adunarea generală, consiliul protopopesc şi conferinţa curatorilor şi prezbiterilor, tot împreună prezidând şedinţele. Convoacă adunarea preoţilor şi prezidează şedinţele acesteia;

b) este membru din oficiu al Consistoriului Bisericii, al Consistoriului Suprem, al adunării generale, consiliului şi inspecţiei protopopeşti, al contenciosului administrativ protopopesc şi al comisiei disciplinare protopopeşti. În cazul unor impedimente este înlocuit de secretarul protopopiatului;

c) reprezintă protopopiatul, în acelaşi mod ca şi curatorul protopopesc, în faţa autorităţilor şi a instanţelor;

d) întocmeşte ordinea de zi a adunării generale şi o prezintă consiliului protopopesc pentru avizare;

e) împreună cu curatorul şi consiliul protopopesc, supraveghează problemele moral-religioase, administrative şi patrimoniale ale parohiilor;

f) ia măsuri, împreună cu curatorul, în privinţa alegerii funcţionarilor şi demnitarilor;

g) în cazul vacanţei într-o parohie, însărcinează un preot cu administrarea interimară a acesteia şi se îngrijeşte ca preotul interimar să preia, pe bază de inventar, bunurile parohiei;

h) se îngrijeşte de suplinirea preoţilor aflaţi în concediu;

i) se îngrijeşte de suplinirea funcţionarilor parohiali şi protopopeşti suspendaţi din funcţie;

j) instalează noul preot, care, pe bază de inventar, preia de la preotul locţiitor interimar bunurile mobile şi imobile ale parohiei, în faţa protopopului sau a împuternicitului său şi a prezbiteriului, încheind un proces-verbal de predare-primire;

k) este supervizorul direct al funcţionarilor protopopiatului şi ai parohiilor, este executantul hotărârilor adunării generale şi ale consiliului protopopesc, Consistoriului Bisericii, Consistoriului Suprem şi ale episcopului;

l) informează autorităţile protopopeşti şi preoţii despre reprezentarea protopopiatului în faţa autorităţilor bisericeşti, precum şi despre participarea la alte evenimente;

m) supraveghează ca în parohii slujbele religioase şi ceremoniile să fie săvârşite conform reglementărilor, iar funcţionarii parohiilor să îşi îndeplinească sarcinile cu conştiinciozitate;

n) înaintează, cu aviz, cererile parohiilor şi ale credincioşilor adresate Consistoriului Bisericii sau episcopului;

o) desemnează preotul pentru slujbele din cadrul şedinţei adunării generale;

p) supraveghează arhiva, biblioteca şi casieria protopopiatului;

q) are dreptul, împreună cu consiliul protopopesc, să pună în mişcare acţiunea disciplinară împotriva funcţionarului în culpă, în cazul abuzurilor grave suspendând persoana;

r) cheltuielile aferente activităţii protopopeşti vor fi suportate din bugetul protopopiatului.

 

ART. 121

Sarcinile şi obligaţiile protopopului ca preot sunt reglementate în cap. III art. 47 - 57. În cursul îndeplinirii obligaţiilor va aplica dispoziţiile prevăzute pentru preoţi.

 

ART. 122

Ştampila protopopului cuprinde inscripţia: "Oficiul Protopopiatului Unitarian ....................".

 

SECŢIUNEA a 2-a

Curatorul protopopesc

 

ART. 123

Adunarea generală a protopopiatului alege 2 curatori protopopeşti dintre laicii evlavioşi, care corespund condiţiilor prevăzute la art. 11 alin. (2), pe bază de candidatură, prin vot secret, pe o perioadă de 4 ani. Pot fi realeşi de două ori. Rezultatul alegerii va fi comunicat Consistoriului Suprem prin intermediul Consistoriului Bisericii pentru confirmare, curatorul protopopesc depunând jurământul în faţa Consistoriului Suprem. Va prelua oficiul de la predecesorul său după o perioadă de 30 de zile.

 

ART. 124

În problemele ce ţin de competenţa curatorilor protopopeşti, măsurile necesare vor fi luate de către cel mai vechi în funcţie. În cazul conflictelor de interese sau al altor impedimente, măsurile vor fi luate de către celălalt curator protopopesc.

 

ART. 125

Sarcinile şi obligaţiile curatorului sunt următoarele:

a) convoacă, împreună şi în înţelegere cu protopopul, adunarea generală, consiliul protopopesc şi conferinţa curatorilor şi prezbiterilor, tot împreună prezidând şedinţele;

b) în procesul alegerii preoţilor, procedează conform regulamentului, în acord cu protopopul;

c) prezidează comisia disciplinară protopopească şi contenciosul administrativ protopopesc în cauzele ce îi privesc pe funcţionari, iar în celelalte cauze, în situaţia imposibilităţii prezenţei protopopului;

d) este membru din oficiu al Consistoriului Suprem, al adunării generale, consiliului protopopesc şi inspecţiei protopopeşti, al comisiei disciplinare protopopeşti şi al contenciosului administrativ protopopesc;

e) împreună cu protopopul şi consiliul protopopesc, supraveghează problemele moral-religioase, administrative şi patrimoniale ale parohiilor;

f) reprezintă protopopiatul, la fel ca protopopul, în faţa autorităţilor şi a instanţelor;

g) ia măsuri, împreună cu protopopul, cu privire la alegerea funcţionarilor şi demnitarilor;

h) după îndeplinirea sarcinilor ce îi revin, va depune actele cauzei în arhiva protopopiatului;

i) cheltuielile aferente activităţii curatoriale vor fi suportate din bugetul protopopiatului.

 

SECŢIUNEA a 3-a

Secretarul

 

ART. 126

Secretarul este ales de către adunarea generală protopopească pe bază de candidatură, prin vot secret, din rândul preoţilor parohi, pe o perioadă de 4 ani, putând fi reales de două ori. După alegere, depune jurământul în faţa adunării generale şi va ocupa funcţia.

 

ART. 127

Sarcinile şi obligaţiile secretarului sunt următoarele:

a) este locţiitorul protopopului în conducerea protopopiatului, adunării generale, consiliului protopopesc, inspecţiei protopopeşti şi cu ocazia adunării generale electorale din parohii;

b) înlocuieşte protopopul dacă acesta nu poate fi prezent la şedinţele Consistoriului Suprem şi ale Consistoriului Bisericii;

c) prezidează inspecţia protopopească în parohia protopopului;

d) întocmeşte procesul-verbal al adunării generale, al consiliului şi inspecţiei protopopeşti;

e) se îngrijeşte de procesele-verbale, păstrează documentele, iar după utilizare le depune la arhiva protopopească. Retribuţia lui va fi stabilită de către adunarea generală;

f) cheltuielile aferente activităţii vor fi suportate din bugetul protopopiatului.

 

SECŢIUNEA a 4-a

Directorul relaţiilor publice

 

ART. 128

Directorul relaţiilor publice este ales din rândul preoţilor parohi, pe bază de candidatură, prin vot secret, pe o perioadă de 4 ani. Poate fi reales de două ori. După alegere depune jurământul în faţa adunării generale şi va ocupa funcţia.

 

ART. 129

Sarcinile şi obligaţiile directorului relaţiilor publice sunt următoarele:

a) supraveghează respectarea statutului în cadrul protopopiatului;

b) reprezintă protopopiatul în cauze disciplinare în calitate de acuzator şi procedează conform regulamentului;

c) supraveghează respectarea legilor, a regulamentelor, precum şi a ordinii de zi a şedinţelor;

d) cheltuielile aferente activităţii vor fi suportate din bugetul protopopiatului.

 

SECŢIUNEA a 5-a

Referentul de educaţie moral-religioasă (EMR)

 

ART. 130

(1) Referentul de educaţie moral-religioasă, denumit în continuare referentul EMR, este ales de către adunarea generală, pe bază de candidatură, prin vot secret, pe o perioadă de 4 ani.

(2) Referentul EMR poate fi reales de două ori. După alegere, referentul EMR depune jurământul în faţa adunării generale, apoi va ocupa funcţia sa.

 

ART. 131

Referentul EMR are următoarele sarcini şi obligaţii:

a) supraveghează educaţia moral-religioasă a elevilor şi tinerilor unitarieni, controlează activitatea de educaţie moral-religioasă din parohii;

b) centralizând informaţiile din rapoartele parohiilor, întocmeşte un raport cu concluzii despre educaţia moral-religioasă şi îl prezintă adunării generale protopopeşti;

c) supraveghează activitatea asociaţiilor moral-religioase în parohii;

d) avizează toate problemele de educaţie din cadrul protopopiatului;

e) cheltuielile aferente activităţii vor fi suportate din bugetul protopopiatului.

 

SECŢIUNEA a 6-a

Casierul

 

ART. 132

Casierul este ales de către adunarea generală din rândul preoţilor parohi, pe bază de candidatură, prin vot secret, pe o perioadă de 4 ani. Poate fi reales de două ori. După alegere, depune jurământul în faţa adunării generale şi va ocupa funcţia.

 

ART. 133

Sarcinile şi obligaţiile casierului sunt următoarele:

a) după alegerea în funcţie, preia casieria şi alte valori ale protopopiatului;

b) gestionează fondurile protopopiatului pe baza îndrumărilor adunării generale şi întocmeşte execuţia bugetară, cu acte justificative;

c) are răspundere materială pentru sumele şi valorile date în administrarea lui şi pentru pagubele pricinuite prin omisiuni proprii. Retribuţia lui va fi stabilită de către adunarea generală.

d) cheltuielile aferente activităţii vor fi suportate din bugetul protopopiatului.

 

SECŢIUNEA a 7-a

Consilierul juridic

 

ART. 134

Consilierul juridic este ales din rândul credincioşilor cu studii juridice care corespund prevederilor art. 11 alin. (2), pe bază de candidatură, prin vot secret, pe o perioadă de 4 ani. După alegere depune jurământul în faţa adunării generale şi va ocupa funcţia.

 

ART. 135

Sarcinile şi obligaţiile consilierului juridic sunt următoarele:

a) reprezintă, pe bază de împuternicire, parohiile şi protopopiatul în faţa autorităţilor şi a instanţelor judecătoreşti;

b) acordă asistenţă juridică parohiilor şi protopopiatului;

c) cheltuielile aferente activităţii vor fi suportate din bugetul protopopiatului.

 

SECŢIUNEA a 8-a

Referentul parteneriatelor bisericeşti

 

ART. 136

Referentul parteneriatelor bisericeşti este ales de către adunarea generală din rândul preoţilor parohi vorbitori de limbă engleză, cu experienţă în domeniul parteneriatelor bisericeşti, pe bază de candidatură, prin vot secret, pe o perioadă de 4 ani. Poate fi reales de două ori. După alegere, depune jurământul în faţa adunării generale şi va ocupa funcţia.

 

ART. 137

Sarcinile şi obligaţiile referentului parteneriatelor bisericeşti sunt următoarele:

a) urmăreşte şi sprijină relaţiile de parteneriat bisericesc ale parohiilor;

b) prezintă un raport anual Consiliului de Parteneriat Bisericesc, respectiv adunării generale protopopeşti, despre relaţiile de parteneriat.

 

SECŢIUNEA a 9-a

Referentul pentru tineret

 

ART. 138

Referentul pentru tineret este ales din rândul credincioşilor cu experienţă în domeniul tinerilor, care corespund prevederilor art. 11 alin. (2), pe bază de candidatură, prin vot secret, pe o perioadă de 4 ani. După alegere, depune jurământul în faţa adunării generale şi va ocupa funcţia.

 

ART. 139

Sarcina referentului pentru tineret este să ajute înfiinţarea, respectiv activitatea asociaţiilor de tineret şi să contribuie la participarea activă a tinerilor în viaţa comunităţii parohiei. Pentru acestea, el colaborează cu conducătorii asociaţiilor de tineret din protopopiat, cu reprezentanţii teritoriali ai Asociaţiei Naţionale de Tineret "David Ferenc", respectiv cu conducerea parohiilor. Prezintă un raport anual adunării generale protopopeşti despre activitatea de tineret a protopopiatului.

 

PARTEA a IV-a

Autorităţile supreme ale Bisericii, instanţele, instituţiile, organizaţiile, funcţionarii şi demnitarii ei

 

CAPITOLUL I

Autorităţile supreme ale Bisericii

 

ART. 140

Autorităţile supreme ale Bisericii sunt Sinodul, Consistoriul Suprem şi Consistoriul Bisericii.

 

SECŢIUNEA 1

Sinodul

 

ART. 141

Sinodul este organul legiuitor suprem al Bisericii.

 

ART. 142

Sinodul este compus din membri clerici şi laici în număr egal. La începutul fiecărui mandat, membrii Sinodului depun jurământul de credinţă.

 

ART. 143

Membrii Sinodului sunt:

a) din oficiu: episcopul, curatorii generali, vicarul, directorul relaţiilor publice, preoţii, profesorii de teologie clericali, funcţionarii centrului eparhial clericali, educatorii de religie clericali;

b) pe bază de alegere: laici care corespund condiţiilor prevăzute la 11 alin. (2), aleşi de către adunarea generală protopopească, pe bază de candidatură, prin vot secret, pentru o perioadă de 6 ani. Numărul membrilor laici va fi stabilit cu ocazia fiecărei alegeri de către Consistoriul Bisericii, pe protopopiate, în concordanţă cu numărul preoţilor parohi, profesorilor clericali de teologie, funcţionarilor clericali ai centrului eparhial şi educatorilor de religie clericali din protopopiatul respectiv.

 

ART. 144

Sinodul este prezidat de către episcop şi curatorul general mai vechi în funcţie. În caz de impedimente, episcopul este înlocuit de vicar, iar curatorul de către celălalt curator general. Dacă totuşi se mai ivesc impedimente, înlocuitorii vor fi, din partea clericală, protopopul prezent mai vechi în funcţie, iar din partea laică, curatorul protopopesc prezent mai vechi în funcţie.

 

ART. 145

Notarul Sinodului este vicarul. În caz de impedimente, Sinodul va desemna notarul.

 

ART. 146

Referenţii Sinodului sunt consilierii centrului eparhial.

 

ART. 147

Pentru constituirea regulamentară a Sinodului este necesară prezenţa a cel puţin jumătate din numărul membrilor, iar adoptarea de hotărâri valabile se face cu votul majorităţii simple a celor prezenţi (jumătate + un vot). În cazul în care Sinodul nu corespunde cerinţelor de constituire, el va fi convocat de către episcop şi curatorul general prin anunţ verbal, din nou, pentru ziua următoare, cu aceeaşi ordine de zi, fiind considerat valabil constituit indiferent de numărul celor prezenţi.

 

ART. 148

Sinodul are următoarele competenţe:

1. alegerea şi înscăunarea episcopului;

2. învestirea preoţilor;

3. adoptarea de norme juridice bisericeşti:

a) adoptarea, promulgarea şi modificarea statutului;

b) adoptarea şi modificarea Statutului Facultăţii Unitariene a Institutului Teologic Protestant;

c) stabilirea cărţii de liturghie şi ceremonie a slujbelor religioase;

d) adoptarea, respectiv modificarea catehismului şi a manualelor de educaţie religioasă;

e) stabilirea sărbătorilor religioase.

 

ART. 149

Sesiunile Sinodului se ţin din 3 în 3 ani sau la nevoie, în protopopiate. Stabilirea datei, convocarea şi administraţia Sinodului se realizează de către Consistoriul Bisericii. La cererea motivată scrisă a cel puţin un sfert din numărul total al membrilor, Consistoriul Bisericii este obligat să convoace şedinţa Sinodului în termen de 60 de zile; pe ordinea de zi a şedinţei astfel convocate pot figura doar punctele care au constituit cauza convocării.

 

ART. 150

Ordinea şi modalităţile dezbaterilor se stabilesc prin regulamentul şedinţelor.

 

ART. 151

Procesul-verbal al Sinodului este autentificat de o comisie formată din 3 membri.

 

ART. 152

Ştampila Sinodului conţine inscripţia: "Sinodul Bisericii Unitariene din Transilvania", la mijloc fiind plasată emblema bisericii.

 

SECŢIUNEA a 2-a

Consistoriul Suprem

 

ART. 153

Consistoriul Suprem este principalul organ de guvernare a Bisericii. Sediul Consistoriului Suprem este la Cluj-Napoca, dar poate fi convocat şi în altă parte.

 

ART. 154

Membrii Consistoriului Suprem sunt:

a) din oficiu: episcopul, curatorii generali, vicarul, directorul relaţiilor publice, protopopii, curatorii protopopeşti, reprezentantul Facultăţii Unitariene a Institutului Teologic Protestant, directorii liceelor teologice unitariene, reprezentanţii asociaţiilor moral-religioase, preşedinţii comisiilor permanente de pe lângă Consistoriul Bisericii şi vicepreşedintele comisiei economice;

b) 110 membri aleşi de către adunările generale ale protopopiatelor pe bază de candidatură, prin vot secret, pe o perioadă de 6 ani, în funcţie de numărul credincioşilor din protopopiat (în proporţie de 40 de clerici şi 70 de laici). La începutul fiecărui mandat, membrii Consistoriului Suprem depun jurământul de credinţă.

 

ART. 155

Poate fi membru în Consistoriul Suprem doar persoana care corespunde condiţiilor prevăzute la art. 11 alin. (2). Dacă există contestaţie împotriva alegerii unui membru, Consistoriul Bisericii, din oficiu sau pe bază de apel, cercetează problema şi va decide în fond. Persoana care pe durata mandatului lipseşte de două ori în mod nejustificat de la şedinţele Consistoriului Suprem este considerată demisionată.

 

ART. 156

Consistoriul Suprem este prezidat de către episcop şi curatorul general mai vechi în funcţie. În caz de impedimente, episcopul va fi înlocuit de vicar, iar curatorul general mai vechi în funcţie, de celălalt curator general. Dacă totuşi se mai ivesc impedimente, înlocuitorii vor fi, din partea clericală, protopopul prezent mai vechi în funcţie, iar din partea laică, curatorul protopopesc prezent mai vechi în funcţie.

 

ART. 157

Notarul Consistoriului Suprem este vicarul. În caz de impedimente, Consistoriul Suprem va desemna un notar.

 

ART. 158

Referenţii Consistoriului Suprem sunt consilierii centrului eparhial.

 

ART. 159

Pentru constituirea regulamentară a Consistoriului Suprem este necesară prezenţa a cel puţin jumătate din numărul membrilor, iar adoptarea de hotărâri valabile se face cu votul majorităţii simple a celor prezenţi (jumătate + un vot). În cazul în care Consistoriul Suprem nu corespunde cerinţelor de constituire, el va fi convocat de către episcop şi curatorul general prin anunţ verbal, din nou, pentru ziua următoare, cu aceeaşi ordine de zi, fiind considerat valabil constituit indiferent de numărul celor prezenţi.

 

ART. 160

(1) Cu privire la adoptarea de norme juridice bisericeşti, Consistoriul Suprem are următoarele competenţe:

a) adoptarea, promulgarea şi modificarea regulamentelor privind Biserica, şcolile, educaţia moral-religioasă, instituţiile caritative, unităţile economice şi diversele instituţii şi asociaţii;

b) adoptarea regulamentului de organizare şi funcţionare a centrului eparhial.

(2) Cu privire la conducerea Bisericii, Consistoriul Suprem are următoarele competenţe:

a) dezbaterea şi însuşirea rapoartelor episcopului, ale Consistoriului Bisericii, ale asociaţiilor moral-religioase, ale Casei de Pensii şi ale liceelor teologice, respectiv aprobarea măsurilor luate pe parcursul anului;

b) verificarea şi aprobarea bugetului şi a bilanţului contabil ale parohiilor, protopopiatelor, centrului eparhial şi fundaţiilor;

c) exercitarea supravegherii depline asupra Facultăţii Unitariene a Institutului Teologic Protestant, a şcolilor confesionale şi a altor instituţii de învăţământ;

d) exercitarea supravegherii depline asupra instituţiilor caritative bisericeşti;

e) înfiinţarea sau desfiinţarea de parohii, schimbarea statutului parohiilor în parohii asociate sau filii ori a filiilor în parohii asociate sau parohii, precum şi calificarea apartenenţei diasporelor;

f) fondarea, susţinerea sau desfiinţarea unor instituţii de învăţământ şi internate de graduri diferite; fondarea, susţinerea sau desfiinţarea unor instituţii şi asociaţii caritative sau de alt scop;

g) alegerea şi primirea jurământului curatorilor generali, vicarului, directorului relaţiilor publice, curatorilor şcolari, membrilor Consistoriului Bisericii, comisiilor permanente, Contenciosului administrativ protopopesc şi naţional, Comisiei de disciplină protopopeşti şi naţionale, Comisiei pentru supravegherea Bibliotecii Mari, Comisiei pentru supravegherea Arhivei centrale, Comisiei de calificare a preoţilor şi ai Consiliului de conducere al Casei de Pensii; confirmarea alegerii consilierilor, a contabilului-şef, a decanului şi profesorilor Facultăţii Unitariene a Institutului Teologic Protestant, a directorilor liceelor teologice;

h) supravegherea îndatoririlor de serviciu şi morale ale funcţionarilor şi demnitarilor bisericeşti; adoptarea unor măsuri în cazul unor omisiuni sau soluţii contrare intereselor parohiei, incluzând şi modul în care se efectuează, respectiv cuantumul despăgubirilor; în cazuri grave, dezbaterea şi decizia asupra unor moţiuni de cenzură;

i) confirmarea alegerii şi primirea jurământului protopopilor şi al curatorilor protopopeşti;

j) controlul gestionării fundaţiilor bisericeşti şi şcolare, conform voinţei fondatorilor, luarea de măsuri de gestionare optimă a fundaţiilor cu scop general;

k) sprijinirea materială a Casei de Pensii, la nevoie;

l) avizarea vânzării, cumpărării, construirii şi demolării de imobile, acceptarea sau refuzarea de moşteniri şi fundaţii;

m) acordarea de titluri onorifice; propunerea titlurilor se va face de către autoritatea bisericească competentă să aleagă titularii respectivelor funcţii;

n) în general, urmărirea dezvoltării vieţii bisericeşti şi promovarea ei;

o) întreţinerea relaţiilor interconfesionale;

p) întreţinerea relaţiilor cu Asociaţia Internaţională pentru Libertatea Religioasă (IARF) şi Consiliul Internaţional Unitarian Universalist (ICUU);

q) întreţinerea legăturilor cu organizaţii internaţionale bisericeşti de caritate;

r) adoptarea unor poziţii în problemele actuale ale vieţii publice ce afectează Biserica;

s) dezbaterea înaintărilor introduse în scris de către oricare dintre membri, susţinut de alţi 10 membri ai Consistoriului Suprem;

ş) utilizarea, pentru realizarea scopurilor Bisericii, a mass-mediei (presă, radio, televiziune), respectiv întocmirea strategiei media a Bisericii.

 

ART. 161

(1) Consistoriul Suprem desemnează din rândul membrilor săi Comisia Consistoriului Suprem, compusă din 9 membri ordinari (5 clerici şi 4 laici) şi 3 membri supleanţi (un cleric şi 2 laici), care nu sunt membri în Consistoriul Bisericii sau nu sunt funcţionari ori demnitari ai Bisericii. Fiecare membru poate fi reales o dată. Comisia analizează şi avizează în prealabil probleme de pe ordinea de zi a şedinţei şi prezintă un raport Consistoriului Suprem.

(2) Comisia Consistoriului Suprem poate cere informaţii şi date de la membrii Consistoriului Bisericii, funcţionarii centrului eparhial; are acces la conţinutul documentelor şi poate apela la ajutorul unor experţi în vederea susţinerii muncii ei.

 

ART. 162

Consistoriul Suprem are o sesiune anuală, iar la nevoie, mai multe. La cererea motivată scrisă a cel puţin un sfert din numărul total al membrilor, Consistoriul Bisericii este obligat să convoace şedinţa Consistoriului Suprem în termen de 30 zile; pe ordinea de zi a şedinţei astfel convocate pot figura doar punctele care au constituit cauza convocării.

 

ART. 163

Dacă însuşi Consistoriul Suprem nu dispune în acest sens, data sesiunii va fi stabilită de Consistoriul Bisericii, care va face şi convocarea membrilor.

 

ART. 164

Procedura şi ordinea dezbaterilor se stabilesc prin regulamentul de şedinţă.

 

ART. 165

Autentificarea procesului-verbal se face de către o comisie formată din 3 membri.

 

ART. 166

Procesele-verbale ale sesiunilor Consistoriului Suprem vor fi publicate.

 

ART. 167

Ştampila Consistoriului Suprem conţine inscripţia: "Consistoriul Suprem al Bisericii Unitariene", la mijloc fiind plasată emblema Bisericii.

 

SECŢIUNEA a 3-a

Consistoriul Bisericii

 

ART. 168

Consistoriul Bisericii conduce Biserica, reprezentând Sinodul şi Consistoriul Suprem, şi dispune în toate problemele. Sediul Consistoriului Bisericii este la Cluj-Napoca.

 

ART. 169

Membrii Consistoriului Bisericii sunt următorii:

a) din oficiu: episcopul, curatorii generali, vicarul, directorul relaţiilor publice, protopopii, reprezentantul Facultăţii Unitariene a Institutului Teologic Protestant, directorii liceelor teologice unitariene, reprezentanţii asociaţiilor moral-religioase, preşedinţii comisiilor permanente de pe lângă Consistoriul Bisericii şi vicepreşedintele Comisiei economice;

b) 15 membri aleşi de către Consistoriul Suprem pe bază de candidatură, prin vot secret, pe o perioadă de 6 ani (în proporţie de 7 clerici şi 8 laici). Persoana aleasă care pe durata mandatului lipseşte de două ori în mod nejustificat de la şedinţele Consistoriului Bisericii este considerată demisionată.

 

ART. 170

Preşedinţii Consistoriului Bisericii sunt episcopul şi curatorul general mai vechi în funcţie; în caz de impedimente, episcopul este înlocuit de vicar, iar curatorul general mai vechi în funcţie, de către celălalt curator general sau de un membru laic desemnat de Consistoriul Bisericii.

 

ART. 171

Notarul Consistoriului Bisericii este vicarul. În caz de impedimente, Consistoriul Bisericii va desemna un notar.

 

ART. 172

Referenţii Consistoriului Bisericii sunt consilierii centrului eparhial.

 

ART. 173

Pentru constituirea regulamentară a Consistoriului Bisericii este necesară prezenţa a cel puţin jumătate din numărul membrilor, iar adoptarea de hotărâri valabile se face cu votul majorităţii simple a celor prezenţi (jumătate + un vot). În cazul în care Consistoriul Bisericii nu corespunde cerinţelor de constituire, el va fi convocat de către episcop şi curatorul general prin anunţ verbal, din nou, pentru aceeaşi zi, cu aceeaşi ordine de zi, fiind considerat valabil constituit indiferent de numărul celor prezenţi.

 

ART. 174

Consistoriul Bisericii are următoarele competenţe:

a) aducerea la îndeplinire a hotărârilor Sinodului şi ale Consistoriului Suprem; în cazul în care circumstanţele executării impun modificări, în mod excepţional şi sub răspunderea proprie, are dreptul ca până la întrunirea Consistoriului Suprem să modifice hotărârile;

b) pregătirea problemelor, proiectelor şi propunerilor ce ţin de competenţa Sinodului şi a Consistoriului Suprem referitoare la Statutul Bisericii, legi, ordine şi regulamente interne;

c) avizarea şi înaintarea la Consistoriul Suprem a regulamentelor Facultăţii Unitariene a Institutului Teologic Protestant, respectiv ale instituţiilor de învăţământ;

d) supravegherea vieţii şi activităţii moral-religioase din parohii şi protopopiate, cum sunt analizarea proceselor-verbale ale inspecţiei şi ale adunării generale protopopeşti, luarea măsurilor ce se impun şi adoptarea de dispoziţii în problemele care se ivesc între timp, asigurarea educaţiei moral-religioase a tinerilor din învăţământ şi a celor confirmaţi, autorizarea şi supravegherea activităţii asociaţiilor moral-religioase;

e) iniţierea şi coordonarea unor activităţi spirituale, literare şi practice legate de viaţa internă a Bisericii, care slujesc la întărirea vieţii moral-religioase, dezvoltarea, apărarea şi propagarea acesteia;

f) urmărirea, îndrumarea şi perfecţionarea pregătirii preoţilor şi a cantorilor;

g) supravegherea ţinerii programelor de rugăciuni şi a altor activităţi pentru copii, tineri şi adulţi;

h) se preocupă de misiunea internă, editarea şi difuzarea literaturii legate de aceasta;

i) supravegherea Facultăţii Unitariene a Institutului Teologic Protestant şi a şcolilor confesionale; confirmarea alegerii decanului şi profesorilor Facultăţii Unitariene a Institutului Teologic Protestant, precum şi a directorilor liceelor teologice;

j) se preocupă de ordinea şi disciplina bisericească, conform legislaţiei în vigoare;

k) autorizarea vânzării, cumpărării, construirii şi demolării de imobile, cu confirmarea ulterioară a Consistoriului Suprem; pregătirea acceptării sau refuzării de moşteniri şi fundaţii;

l) luarea de măsuri juridice necesare pentru păstrarea patrimoniului Bisericii şi recuperarea acestuia;

m) controlul gestionării fondurilor parohiale, protopopeşti şi centrale, cum ar fi asigurarea salarizării preoţilor de către parohii; la nevoie se preocupă de completare, de aprobarea bugetelor şi a bilanţului contabil, aprobarea contractelor de vânzare-cumpărare imobiliare şi de credit ale parohiilor şi aprobarea planurilor de construcţii, a devizelor şi a executării, conform legislaţiei;

n) comunicarea actelor normative în vigoare organelor bisericeşti interesate, întocmirea materialelor ce se înaintează organelor de stat;

o) angajarea şi salarizarea personalului centrului eparhial; calificarea funcţionarilor principali;

p) supravegherea respectării regulamentului de organizare a centrului eparhial;

q) soluţionarea nevoilor urgente şi extraordinare ale Bisericii;

r) verificarea administraţiei centrului eparhial şi a registrului, arhivei, bibliotecii, editurii, remedierea şi eliminarea anumitor lipsuri sau nereguli;

s) întreţinerea relaţiilor interconfesionale;

ş) întreţinerea relaţiilor cu bisericile partenere din străinătate, cu Asociaţia Internaţională pentru Libertatea Religioasă (IARF) şi Consiliul Internaţional Unitarian Universalist (ICUU);

t) întreţinerea legăturilor cu organizaţii internaţionale bisericeşti de caritate;

ţ) adoptarea unor poziţii în problemele actuale ale vieţii publice ce afectează Biserica;

u) convocarea membrilor Sinodului şi ai Consistoriului Suprem, cu 14 zile înaintea datei stabilite, cu comunicarea ordinii de zi şi a materialelor de şedinţă;

v) luarea de măsuri cu privire la activitatea episcopului căruia i-a expirat mandatul şi care nu este încă pensionabil;

w) dezbaterea înaintărilor introduse în scris de către oricare dintre membri;

x) comunicarea hotărârilor luate, în termen de 30 de zile, celor interesaţi.

 

ART. 175

Consistoriul Bisericii îşi ţine şedinţele trimestrial, iar la nevoie, oricând. Şedinţele vor fi convocate de către Preşedinţie, cu 14 zile înainte de ziua şedinţei, cu comunicarea ordinii de zi. La cererea motivată scrisă a cel puţin un sfert din numărul total al membrilor, Preşedinţia este obligată să convoace şedinţa Consistoriului Bisericii în termen de 15 zile; pe ordinea de zi a şedinţei astfel convocate pot figura doar punctele care au constituit cauza convocării.

 

ART. 176

Ştampila Consistoriului Bisericii conţine inscripţia: "Consistoriul Bisericii Unitariene din Transilvania", la mijloc având emblema Bisericii.

 

ART. 177

Cheltuielile Consistoriului Bisericii şi ale comisiilor permanente ale acestuia vor fi acoperite din bugetul central al Bisericii.

 

ART. 178

Membrii Consistoriului Bisericii au răspundere materială pentru pagubele produse prin adoptarea unor hotărâri sau prin omisiune. Modalitatea în care se efectuează şi valoarea despăgubirilor vor fi stabilite de către Consistoriul Suprem, în funcţie de caracterul şi valoarea pagubei create. Nu sunt obligaţi la despăgubiri acei membri care au votat împotriva adoptării hotărârii păgubitoare, dacă acest lucru s-a consemnat nominal în procesul-verbal.

 

ART. 179

Împotriva hotărârilor Consistoriului Bisericii se poate face contestaţie în termen de 15 zile de la adoptare sau comunicare. Contestaţia se înaintează Consistoriului Suprem, care este obligat să o pună în discuţie la prima lui şedinţă.

 

ART. 180

(1) Între şedinţele Consistoriului Bisericii, administraţia Bisericii va fi coordonată de către Preşedinţie. Preşedinţia este compusă din episcop, curatorii generali, vicarul şi directorul relaţiilor publice. Sunt membri consultativi ai Preşedinţiei consilierii şi contabilul-şef, respectiv, în caz de competenţă proprie, protopopii.

(2) Pentru constituirea regulamentară a Preşedinţiei este necesară prezenţa a cel puţin 3 membri, iar adoptarea de hotărâri valabile se face cu votul majorităţii simple a celor prezenţi.

(3) Preşedinţia are competenţa de a executa hotărârile şi ordinele Consistoriului Bisericii, de a pregăti şi aviza ordinea de zi pentru şedinţa Consistoriului Bisericii, respectiv de a lua măsuri în perioada dintre două şedinţe ale Consistoriului Bisericii.

(4) Preşedinţia îşi ţine şedinţa ocazional, dar cel puţin o dată pe lună.

(5) Şedinţele vor fi convocate verbal de către episcop, care le va şi prezida. Preşedintele va înainta obligatoriu un raport Consistoriului Bisericii despre măsurile luate în baza competenţei sale.

(6) Împotriva hotărârilor Preşedinţiei se poate face contestaţie în termen de 15 zile de la executare sau comunicare.

(7) Contestaţia se înaintează în prima instanţă Consistoriului Bisericii, iar în a doua instanţă, Consistoriului Suprem.

 

SECŢIUNEA a 4-a

Comisiile permanente ale Consistoriului Bisericii

 

ART. 181

Consistoriul Suprem înfiinţează pe lângă Consistoriul Bisericii următoarele comisii permanente de specialitate, cu scopul avizării problemelor cu privire la:

a) Scaunul episcopal;

b) Comisia de misiune;

c) Comisia de educaţie moral-religioasă şi de învăţământ;

d) Comisia economică;

e) Comisia financiară;

f) Comisia juridică;

g) Comisia mass-media;

h) Comisia de editură şi tipografie.

 

ART. 182

(1) Comisiile permanente de specialitate au dreptul la iniţiativă independentă.

(2) Comisiile permanente de specialitate sunt obligate să analizeze cauzele ce le-au fost repartizate şi să adopte propuneri în scris, care, împreună cu documentele cauzei, vor fi înaintate Consistoriului Bisericii. Activitatea administrativă a comisiilor se realizează de către centrul eparhial.

 

ART. 183

Persoana aleasă în una dintre comisii, care pe durata mandatului lipseşte de două ori în mod nejustificat de la şedinţe, este considerată demisionată.

 

ART. 184

Pe lângă comisiile permanente menţionate, Consistoriul Suprem poate înfiinţa la nevoie şi alte comisii. Hotărârile referitoare la aceste comisii trebuie să cuprindă competenţa exactă, durata de existenţă şi compunerea nominală a acestora.

 

Scaunul episcopal

ART. 185

(1) Membrii Scaunului episcopal sunt din oficiu episcopul şi protopopii, durata calităţii lor de membru fiind aceea a demnităţii de bază. Preşedintele Scaunului episcopal este episcopul, notarul fiind ales dintre membri. Şedinţele vor fi ţinute înainte de şedinţele Consistoriului Bisericii, iar la nevoie, oricând.

(2) Sarcinile Scaunului episcopal sunt următoarele:

a) avizează problemele Consistoriului Bisericii, Consistoriului Suprem şi ale Sinodului;

b) analizează activitatea parohiilor şi a protopopiatelor;

c) dezbate problemele legate de activitatea altor autorităţi bisericeşti, precum şi de alte evenimente.

 

Comisia de misiune

ART. 186

(1) Membrii Comisiei de misiune sunt următorii:

a) din oficiu: vicarul, consilierul administrativ şi secretarii protopopeşti;

b) prin alegere: 6 membri aleşi de către Consistoriul Suprem dintre credincioşii clerici, pe bază de candidatură, prin vot secret, pentru o perioadă de 6 ani.

(2) Preşedintele Comisiei de misiune este vicarul, iar atribuţiile de referent şi cele de notar vor îndeplinite de consilierul administrativ.

(3) Procesul-verbal al şedinţei Comisiei de misiune va fi prezentat la prima şedinţă a Consistoriului Bisericii.

(4) Sarcinile Comisiei de misiune sunt următoarele:

a) avizează şi sprijină toate problemele spirituale, literare şi practice în legătură cu viaţa internă a Bisericii, care slujesc la întărirea, dezvoltarea, apărarea şi propagarea vieţii moral-religioase;

b) avizează problemele legate de pregătirea şi perfecţionarea preoţilor şi a cantorilor;

c) analizează problemele legate de îngrijirea credincioşilor din diaspore;

d) avizează raportul anual despre activitatea asociaţiilor moral-religioase;

e) avizează problemele transmise de către Consistoriul Bisericii.

 

Comisia de educaţie moral-religioasă şi de învăţământ

ART. 187

(1) Membrii Comisiei de educaţie moral-religioasă şi de învăţământ sunt următorii:

a) din oficiu: consilierul de educaţie moral-religioasă şi învăţământ, reprezentantul Facultăţii Unitariene a Institutului Teologic Protestant şi profesorii de religie ai liceelor teologice;

b) prin alegere: 5 membri aleşi de către Consistoriul Suprem, pe bază de candidatură, prin vot secret, pentru o perioadă de 6 ani.

(2) Preşedintele şi notarul Comisiei de educaţie moral-religioasă şi de învăţământ vor fi aleşi dintre membri, referentul fiind consilierul de educaţie moral-religioasă şi învăţământ.

(3) Procesul-verbal al şedinţei Comisiei de educaţie moral-religioasă şi de învăţământ va fi prezentat la prima şedinţă a Consistoriului Bisericii.

(4) Sarcinile Comisiei de educaţie moral-religioasă şi de învăţământ sunt următoarele:

a) urmăreşte şi avizează activitatea de educaţie moral-religioasă şcolară şi extraşcolară;

b) urmăreşte şi avizează activitatea grădiniţelor, liceelor teologice, şcolilor confesionale primare, generale şi profesionale;

c) întocmeşte planul de învăţământ al educaţiei moral-religioase, avizează planurile de învăţământ şi regulamentele instituţiilor de învăţământ;

d) avizează şi propune redactarea şi editarea manualelor de educaţie moral-religioasă;

e) face propuneri pentru angajarea personalului didactic în liceele teologice, precum şi pentru alegerea directorilor;

f) avizează rapoartele anuale ale instituţiilor de învăţământ bisericeşti;

g) avizează problemele transmise de către Consistoriul Bisericii.

 

Comisia economică

ART. 188

(1) Membrii Comisiei economice sunt următorii:

a) din oficiu: curatorii generali, consilierul economic şi contabilul-şef;

b) prin alegere: 5 membri aleşi din rândul credincioşilor cu cunoştinţe economice de către Consistoriul Suprem, pe bază de candidatură, prin vot secret, pe o perioadă de 6 ani.

(2) Preşedintele Comisiei economice este curatorul general mai vechi în funcţie, comisia alegând un vicepreşedinte dintre membri. În cazul în care curatorul mai vechi în funcţie nu este clujean, vicepreşedintele trebuie să fie clujean. Vicepreşedintele înlocuieşte preşedintele de plin drept.

(3) Referentul Comisiei economice este consilierul economic, notarul fiind ales dintre membri. Procesul-verbal al şedinţei Comisiei economice va fi prezentat la prima şedinţă a Consistoriului Bisericii.

(4) Şedinţele Comisiei economice se ţin trimestrial, iar în caz de nevoie, oricând.

(5) Sarcinile Comisiei economice sunt următoarele:

a) avizează problemele de natură economică transmise de către Consistoriul Bisericii;

b) elaborează propuneri pentru sprijinirea activităţii economice şi a gestiunii Bisericii, a protopopiatelor şi a parohiilor.

 

Comisia financiară

ART. 189

(1) Membrii Comisiei financiare sunt următorii:

a) din oficiu: contabilul-şef şi revizorul contabil;

b) prin alegere: 5 membri aleşi din rândul credincioşilor cu cunoştinţe financiare de către Consistoriul Suprem, pe bază de candidatură, prin vot secret, pe o perioadă de 6 ani.

(2) Preşedintele Comisiei financiare este ales dintre membri, referentul este contabilul-şef, iar notarul este revizorul contabil. Procesul-verbal al Comisiei financiare va fi prezentat la prima şedinţă a Consistoriului Bisericii.

(3) Şedinţele Comisiei financiare se ţin trimestrial, iar în caz de nevoie, oricând.

(4) Sarcinile Comisiei financiare sunt următoarele:

a) avizează problemele din domeniul său de competenţă transmise de către Consistoriul Bisericii;

b) face propuneri cu privire la gestiunea financiară a Bisericii.

 

Comisia juridică

ART. 190

(1) Membrii Comisiei juridice sunt următorii:

a) din oficiu: consilierul juridic, care este şi notarul comisiei;

b) prin alegere: 4 membri aleşi din rândul credincioşilor cu cunoştinţe de drept de către Consistoriul Suprem, pe bază de candidatură, prin vot secret, pe o perioadă de 6 ani.

(2) Preşedintele şi notarul Comisiei juridice sunt aleşi dintre membri. Procesul-verbal al şedinţei Comisiei juridice va fi prezentat la prima şedinţă a Consistoriului Bisericii.

(3) Şedinţele Comisiei juridice se ţin la nevoie.

(4) Sarcinile Comisiei juridice sunt următoarele:

a) avizează problemele transmise de către Consistoriul Bisericii;

b) face propuneri cu privire la chestiunile de natură juridică ale Bisericii.

 

Comisia mass-media

ART. 191

(1) Membrii Comisiei mass-media sunt următorii:

a) din oficiu: vicarul, consilierul, referentul media, directorul editurii şi bibliotecarul;

b) prin alegere: 4 membri aleşi de către Consistoriul Suprem, pe bază de candidatură, prin vot secret, pe o perioadă de 6 ani.

(2) Preşedintele Comisiei mass-media este vicarul, referentul este consilierul administrativ, iar notarul este ales dintre membri. Şedinţele Comisiei mass-media se ţin trimestrial, iar în caz de nevoie, oricând.

(3) Sarcinile Comisiei mass-media sunt următoarele:

a) informează opinia publică despre activitatea autorităţilor bisericeşti şi, în general, despre evenimentele din Biserică, cu ajutorul organelor mass-mediei;

b) coordonează colaborarea cu diferitele organe de comunicare în masă;

c) face propuneri cu privire la strategia media către Consistoriul Bisericii.

 

Comisia de editură şi tipografie

ART. 192

(1) Membrii Comisiei de editură şi tipografie sunt:

a) din oficiu: episcopul, consilierul administrativ, directorul editurii Bisericii şi redactorii-şefi ai publicaţiilor Bisericii;

b) prin alegere: 4 membri aleşi de către Consistoriul Suprem, pe bază de candidatură, prin vot secret, pe o perioadă de 6 ani.

(2) Preşedintele Comisiei de editură şi tipografie este episcopul, referentul este consilierul administrativ, iar notarul este ales dintre membri. Şedinţele se ţin trimestrial, iar în caz de nevoie, oricând.

(3) Sarcinile Comisiei de editură şi tipografie sunt următoarele:

a) pregăteşte planul de publicaţii anual pentru Consistoriul Bisericii;

b) urmăreşte şi asigură îndeplinirea planului de publicaţii;

c) organizează propaganda şi circulaţia publicaţiilor;

d) ajută activitatea redacţiilor;

e) coordonează activitatea tipografiei Bisericii.

 

CAPITOLUL II

Instanţele Bisericii

 

Contenciosul administrativ, protopopesc şi naţional

ART. 193

Înfiinţarea, competenţa şi procedura instanţelor sunt reglementate în Regulamentul contenciosului administrativ al Bisericii.

 

Comisia de disciplină protopopească şi naţională

ART. 194

Înfiinţarea, competenţa şi procedura comisiilor sunt reglementate în Regulamentul de disciplină al Bisericii.

 

CAPITOLUL III

Instituţiile şi organizaţiile Bisericii

 

SECŢIUNEA 1

Biblioteca Mare a Bisericii

 

ART. 195

Biblioteca Mare este proprietatea Bisericii şi este administrată separat de celelalte fonduri şi obiecte ale patrimoniului, luând în considerare dispoziţiile fondatorilor.

 

ART. 196

Conducerea Bibliotecii Mari se exercită de către o comisie formată din 5 membri.

 

ART. 197

Preşedintele comisiei este episcopul, membrii sunt aleşi de Consistoriul Suprem pe bază de candidatură, prin vot secret, pe o perioadă de 6 ani. Notarul este ales din rândul membrilor.

 

ART. 198

Biblioteca Mare are un fond de carte cu caracter teologic, ştiinţific, arhivistic şi de manuscrise, stând la dispoziţia cercetătorilor şi a celor interesaţi.

 

ART. 199

Biblioteca Mare funcţionează pe baza unui regulament aprobat de către Consistoriul Suprem. Bibliotecarul este ales de către Consistoriul Bisericii dintre bibliotecari calificaţi. Acesta va înainta un raport anual de activitate Consistoriului Bisericii.

 

SECŢIUNEA a 2-a

Arhiva Bisericii

 

ART. 200

Conducerea Arhivei se realizează de o comisie formată din 5 membri. Preşedintele comisiei este din oficiu profesorul de istorie bisericească de la Facultatea Unitariană a Institutului Teologic Protestant, 4 membri fiind aleşi de către Consistoriul Suprem pe bază de candidatură, prin vot secret, pe o perioadă de 6 ani. Comisia va alege un notar din rândul membrilor săi.

 

ART. 201

Şedinţele comisiei se ţin trimestrial, iar în caz de nevoie, oricând. Procesele-verbale întocmite vor fi înaintate Consistoriului Bisericii.

 

ART. 202

Arhivistul este angajat prin concurs şi examen de către Consistoriul Bisericii. Activitatea şi sarcinile ştiinţifice sunt reglementate de un regulament aprobat de către Consistoriul Suprem. Arhivistul are obligaţia să prezinte un proiect, respectiv raport de activitate Consistoriului Bisericii în fiecare semestru, iar Consistoriului Suprem, anual.

 

SECŢIUNEA a 3-a

Casa de Pensii a Bisericii

 

ART. 203

Biserica asigură în cadrul Casei de Pensii asigurări sociale pentru angajaţii proprii.

 

ART. 204

Casa de Pensii funcţionează pe baza regulamentului adoptat de către Consistoriul Suprem, în acord cu reglementările privind asigurările sociale de stat.

 

ART. 205

Preşedintele Casei de Pensii este din oficiu vicarul, iar consiliul de conducere, format din 10 membri, este ales de către Consistoriul Suprem pe bază de candidatură, prin vot secret, pe o perioadă de 6 ani.

 

SECŢIUNEA a 4-a

Asociaţiile moral-religioase bisericeşti

 

ART. 206

Pentru dezvoltarea şi aprofundarea vieţii moral-religioase şi pentru slujirea omului, în cadrul Bisericii funcţionează următoarele asociaţii moral-religioase:

a) Asociaţia "David Ferenc";

b) Asociaţia Naţională a Preoţilor Unitarieni;

c) Asociaţia Naţională a Femeilor Unitariene;

d) Asociaţia Naţională de Tineret "David Ferenc".

 

ART. 207

Asociaţiile funcţionează pe baza regulamentului de organizare şi funcţionare aprobat de către Consistoriul Suprem. Asociaţiile înaintează un raport de activitate Consistoriului Bisericii în fiecare semestru, iar Consistoriului Suprem, anual.

 

Tipografia Bisericii

ART. 208

Pentru activitatea de difuzare a publicaţiilor proprii, Biserica are o tipografie. Activitatea tipografiei se desfăşoară pe baza unui regulament aprobat de către Consistoriul Bisericii.

 

CAPITOLUL IV

Funcţionarii şi demnitarii naţionali ai Bisericii

 

ART. 209

Funcţionarii şi demnitarii naţionali ai Bisericii sunt: episcopul, cei 2 curatori generali, vicarul, directorul relaţiilor publice, precum şi funcţionarii principali ai centrului eparhial.

 

SECŢIUNEA 1

Episcopul

 

ART. 210

Episcopul este funcţionarul şi demnitarul clerical principal al Bisericii; în afară de el, deţinerea concomitentă a calităţii de funcţionar şi demnitar este incompatibilă. În cazul în care s-ar ivi o incompatibilitate temporară, aceasta trebuie oprită în termen de 30 de zile, în caz contrar persoana pierzând funcţia ce i-a cauzat incompatibilitatea. Salariul funcţionarilor şi indemnizaţia demnitarilor sunt stabilite de Consistoriul Bisericii.

 

ART. 211

Episcopul este ales de către Sinod pe bază de candidatură, prin vot secret, cu votul majorităţii simple, din rândul preoţilor, profesorilor de teologie şi al funcţionarilor centrului eparhial cu cel puţin 6 ani de vechime de preot, pe o perioadă de 6 ani. Acesta poate fi reales o singură dată. Episcopul va depune de îndată jurământul. El va prelua oficiul de la predecesorul său după o perioadă de 30 de zile.

 

ART. 212

(1) Drepturile şi sarcinile episcopului sunt următoarele:

a) este reprezentantul principal al Bisericii în faţa autorităţilor de stat şi a instanţelor şi în cauze de drept privat. Împreună cu curatorii generali, este principalul reprezentant public al Bisericii;

b) veghează asupra intereselor moral-religioase, spirituale şi materiale ale Bisericii. Veghează asupra respectării statutului şi a hotărârilor autorităţilor bisericeşti. În conducerea Bisericii, procedează în consens cu curatorii generali;

c) nu are post de preot, dar are dreptul să oficieze slujbe religioase în oricare parohie;

d) este preşedintele clerical al Sinodului, al Consistoriului Suprem, al Consistoriului Bisericii, al Preşedinţiei, al Scaunului episcopal, al Comisiei de editură şi tipografie, respectiv al Comisiei pentru supravegherea Bibliotecii Mari a Bisericii.

(2) În calitate de conducător al administraţiei bisericeşti:

a) asigură soluţionarea problemelor curente ale Consistoriului Bisericii. Împreună cu consilierii, întocmeşte rapoarte Consistoriului Bisericii despre cele soluţionate. Problemele ce necesită cunoştinţe de specialitate vor fi transmise comisiei competente pentru analiză şi avizare;

b) vizează hotărârile şi dispoziţiile Sinodului, Consistoriului Suprem şi ale Consistoriului Bisericii, semnează corespondenţa şi procesele-verbale;

c) împreună cu curatorul general, supraveghează activitatea funcţionarilor centrului eparhial şi îndeplinirea îndatoririlor de serviciu, intervenind la nevoie;

d) are dreptul de a verifica gestiunea patrimoniului şi de a cere raport de specialitate;

e) este îndrumătorul şi supraveghetorul principal al învăţământului şi al educaţiei spirituale la Facultatea Unitariană a Institutului Teologic Protestant. La nevoie, solicită rapoarte rectorului şi decanului cu privire la activitatea institutului şi a facultăţii;

f) este îndrumătorul şi supraveghetorul principal al şcolilor confesionale unitariene. La nevoie, solicită rapoarte directorilor cu privire la activitatea şcolilor;

g) vizitează periodic parohiile şi va folosi toate ocaziile să se întâlnească cât mai des cu credincioşii, pentru a le spori şi cultiva evlavia, iubirea Bisericii şi a religiei;

h) numeşte şi transferă, pe baza regulamentului, preoţii şi cantorii;

i) învesteşte, cu ajutorul vicarului şi al protopopilor, preoţii nou-numiţi;

j) asigură întreţinerea relaţiei frăţeşti cu bisericile recunoscute din ţară, cu bisericile unitariene din străinătate şi cu alte organizaţii religioase internaţionale;

k) desemnează slujitorii pentru serviciul cu ocazia Sinodului şi a Consistoriului Suprem;

l) prezintă un raport anual de activitate Consistoriului Bisericii.

(3) Toate parohiile se află sub supravegherea supremă a episcopului. În baza acestui drept, când consideră necesar, va cere rapoarte protopopilor, curatorilor protopopeşti, preoţilor sau curatorilor despre starea parohiilor, respectarea ordinii şi disciplinei bisericeşti, în vederea eliminării unor lipsuri, plângeri, abuzuri. În caz de nevoie, îi cheamă pe cei interesaţi la audienţă.

 

ART. 213

Activitatea administrativă a episcopului se realizează de către Cancelaria Episcopală, cu sediul la Cluj-Napoca. Biserica are obligaţia să pună casa episcopală la dispoziţia episcopului, care, la expirarea mandatului, o va preda succesorului său.

 

ART. 214

Sigiliul episcopului poartă inscripţia: "Episcopul Bisericii Unitariene din Transilvania", la mijloc fiind plasată emblema Bisericii.

 

SECŢIUNEA a 2-a

Curatorul general

 

ART. 215

Curatorul general este demnitarul laic principal al Bisericii.

 

ART. 216

Curatorul general este ales de către Consistoriul Suprem pe bază de candidatură, prin vot secret, cu votul majorităţii simple, din rândul membrilor laici care corespund condiţiilor prevăzute la art. 11 alin. (2), pe o perioadă de 6 ani. Poate fi reales o singură dată. Curatorul ales va depune de îndată jurământul. El va prelua oficiul de la predecesorul său după o perioadă de 30 de zile.

 

ART. 217

Drepturile şi sarcinile celor 2 curatori generali sunt identice. Problemele ce ţin de competenţa lor vor fi soluţionate cu prioritate de cel cu vechime mai mare în funcţie, iar în caz de impedimente personale, de celălalt curator general.

 

ART. 218

Drepturile şi sarcinile curatorului general sunt următoarele:

a) este reprezentantul principal al Bisericii, ca şi episcopul, în faţa autorităţilor de stat şi a instanţelor, respectiv în cauze de drept privat. Împreună cu episcopul, este principalul reprezentant public al Bisericii;

b) veghează asupra intereselor moral-religioase, spirituale şi materiale ale Bisericii. Veghează asupra respectării statutului şi a hotărârilor autorităţilor bisericeşti. În conducerea Bisericii, procedează în consens cu episcopul;

c) este preşedintele laic al Sinodului, al Consistoriului Suprem şi al Consistoriului Bisericii, respectiv al Comisiei economice, şi membru al Preşedinţiei Consistoriului Bisericii;

d) supraveghează parohiile, Facultatea Unitariană a Institutului Teologic Protestant şi şcolile confesionale unitariene;

e) semnează procesele-verbale ale Sinodului, Consistoriului Suprem şi Consistoriului Bisericii;

f) împreună cu episcopul, supraveghează activitatea funcţionarilor centrului eparhial şi îndeplinirea îndatoririlor de serviciu, intervenind la nevoie;

g) are dreptul de a verifica gestiunea patrimoniului bisericesc, precum şi a fondurilor şi documentelor conexe.

 

SECŢIUNEA a 3-a

Vicarul şi notarul general bisericesc

 

ART. 219

Vicarul este ales de către Consistoriul Suprem al Bisericii, pe bază de candidatură, prin vot secret, cu votul majorităţii simple, din rândul preoţilor parohi, al profesorilor de teologie şi al funcţionarilor centrului eparhial, pe o perioadă de 6 ani. Poate fi reales o singură dată. Vicarul ales va depune de îndată jurământul. El va prelua oficiul de la predecesorul său după o perioadă de 30 de zile.

 

ART. 220

Drepturile şi sarcinile vicarului sunt următoarele:

a) înlocuieşte episcopul în caz de impedimente sau în cazul vacanţei. În aceste cazuri Consistoriul Bisericii se va îngriji de suplinirea activităţii vicarului;

b) întocmeşte procesele-verbale ale Sinodului, Consistoriului Suprem şi al Consistoriului Bisericii;

c) săvârşeşte învestirea preoţilor împreună cu episcopul;

d) primeşte jurământul de la funcţionari şi demnitari;

e) este preşedintele Comisiei de misiune şi îndrumătorul activităţii de misiune internă;

f) este preşedintele Consiliului de conducere a Casei de Pensii, a Comisiei mass-media şi membru al Preşedinţiei Consistoriului Bisericii;

g) se îngrijeşte de publicarea proceselor-verbale ale Sinodului, Consistoriului Suprem şi ale Consistoriului Bisericii; prin intermediul Monitorului Unitarian, informează opinia publică despre principalele hotărâri şi comunicate ale autorităţilor bisericeşti.

 

SECŢIUNEA a 4-a

Directorul relaţiilor publice

 

ART. 221

Directorul relaţiilor publice este ales de către Consistoriul Suprem pe bază de candidatură, prin vot secret, cu votul majorităţii simple, din rândul preoţilor parohi, pe o perioadă de 6 ani. Poate fi reales o singură dată. Directorul ales va depune de îndată jurământul.

 

ART. 222

Drepturile şi sarcinile directorului relaţiilor publice sunt următoarele:

a) cu ocazia şedinţelor autorităţilor supreme bisericeşti, veghează asupra respectării legilor, dispoziţiilor şi a regulamentului de şedinţă; în cazul încălcării acestora, face propuneri pentru eliminarea abaterilor, precum şi pentru aplicarea sancţiunilor;

b) în cauze disciplinare, obligaţiile lui sunt reglementate de Regulamentul disciplinar.

 

SECŢIUNEA a 5-a

Funcţionarii şi angajaţii centrului eparhial

 

ART. 223

Centrul eparhial este oficiul administrativ care asigură activitatea eficientă a autorităţilor, funcţionarilor şi demnitarilor bisericeşti. Personalul centrului eparhial este alcătuit din funcţionari principali, funcţionari şi alţi angajaţi. Condiţiile de angajare, structura organizaţională şi îndatoririle de serviciu sunt incluse în Statutul Bisericii, respectiv în regulamentul de organizare şi funcţionare al centrului eparhial.

 

ART. 224

Funcţionarii principali ai centrului eparhial sunt: consilierul administrativ cu pregătire clericală, consilierul economic şi juridic, consilierul de educaţie moral-religioasă şi învăţământ şi contabilul-şef.

 

ART. 225

(1) Funcţionarii principali sunt angajaţi de către Consistoriul Bisericii, cu confirmarea Consistoriului Suprem, prin concurs şi examen, dintre candidaţi cu cel puţin 3 ani de experienţă în domeniu. Ei vor depune jurământ în faţa Consistoriului Suprem. Consistoriul Bisericii va încheia contract de muncă cu ei, care cuprinde drepturile şi obligaţiile lor, respectiv cuantumul salariului. Consistoriul Bisericii asigură locuinţă de serviciu funcţionarilor principali şi profesorilor de teologie, pe perioada angajării lor.

(2) Funcţionarii principali nu pot fi aleşi ca membri ai autorităţilor bisericeşti. În cazul în care s-ar ivi o incompatibilitate temporară, aceasta trebuie oprită în termen de 30 de zile, în caz contrar persoana pierzând funcţia ce i-a cauzat incompatibilitatea.

 

ART. 226

Ceilalţi funcţionari şi angajaţi ai centrului eparhial sunt: secretarul episcopal, bibliotecarul, arhivistul, directorul editurii şi al tipografiei, referentul de mass-media, coordonatorul caritativ, administratorul economic, revizorul contabil, referentul tehnic, casierul, registratorul-arhivar, dactilograful, şoferul şi îngrijitorul.

 

ART. 227

Ocuparea posturilor de funcţionar şi de alt angajat se face, de asemenea, prin concurs şi examen. Numirea lor se va face de către Consistoriul Bisericii, care va încheia contract de muncă, cuprinzând drepturile, obligaţiile şi salariul lor. Principiul incompatibilităţii este valabil şi în acest caz.

 

ART. 228

Pe lângă posturile menţionate se pot înfiinţa, la nevoie, noi posturi, iar cele existente se pot desfiinţa, la propunerea Consistoriului Bisericii, cu aprobarea Consistoriului Suprem.

 

ART. 229

(1) Consilierul administrativ are următoarele sarcini şi obligaţii: este referentul Sinodului, Consistoriului Suprem şi al Consistoriului Bisericii în probleme administrative şi de asigurări sociale:

a) probleme de personal;

b) pregătirea şi perfecţionarea preoţilor şi a cantorilor;

c) conferinţele anuale cu curatori şi prezbiteri;

d) legături de parteneriat cu alte biserici;

e) problemele de arhivă şi bibliotecă;

f) activitatea editorială şi de publicare;

g) activitatea comisiilor (Comisia de misiune, Comisia de editură şi tipografie, Comisia mass-media): pregătirea lucrărilor, prezentarea proceselor-verbale la şedinţa Consistoriului Bisericii;

h) pregătirea şi prezentarea raportului anual către Consistoriul Suprem despre activitatea administrativă şi misionară a Consistoriului Bisericii;

i) problemele interconfesionale;

j) problemele de protocol;

k) orice alte sarcini transmise de către Consistoriul Bisericii.

(2) Programul de lucru al consilierului administrativ este nenormat.

 

ART. 230

(1) Consilierul economic-juridic are următoarele sarcini şi obligaţii: este referentul Sinodului, Consistoriului Suprem şi al Consistoriului Bisericii în probleme economice, financiare şi juridice:

a) urmărirea apariţiei dispoziţiilor bisericeşti şi a actelor normative ale statului în probleme economice, financiare şi juridice şi transmiterea parohiilor şi protopopiatelor de informaţii despre conţinutul acestora;

b) probleme de construcţii-reparaţii (întocmirea şi aprobarea documentaţiilor de specialitate);

c) pregătirea cererilor de finanţare ale parohiilor şi centrului eparhial;

d) evidenţa patrimoniului bisericesc naţionalizat, procurarea actelor doveditoare, activitatea în scopul revendicării bunurilor;

e) reprezentarea Bisericii şi apărarea intereselor ei în faţa instanţelor, pe bază de delegaţie;

f) imobilele bisericeşti aflate în administrarea centrului eparhial (locaţiuni, închirieri, întreţinerea şi repararea clădirilor);

g) evidenţa patrimoniului bisericesc;

h) organizarea şi urmărirea controlului financiar la parohii şi protopopiate;

i) activitatea comisiilor (Comisia economică, Comisia juridică şi Comisia financiară): convocarea trimestrială, pregătirea lucrărilor, prezentarea proceselor-verbale la şedinţa Consistoriului Bisericii;

j) activitatea casei bisericeşti de asigurări;

k) pregătirea şi prezentarea raportului anual către Consistoriul Suprem despre activitatea economică, financiară şi juridică a Consistoriului Bisericii;

l) orice alte sarcini transmise de către Consistoriul Bisericii.

(2) Programul de lucru al consilierului economic-juridic este nenormat.

 

ART. 231

(1) Consilierul de educaţie moral-religioasă şi învăţământ are următoarele sarcini şi obligaţii: este referentul Sinodului, Consistoriului Suprem şi al Consistoriului Bisericii în probleme de educaţie moral-religioasă şi de învăţământ:

a) îndrumarea activităţii comisiilor de educaţie moral-religioasă din parohii şi protopopiate;

b) activitatea de educaţie moral-religioasă şcolară şi extraşcolară; supravegherea preoţilor şi a profesorilor de religie în acest sens;

c) redactarea şi editarea de manuale de educaţie moral-religioasă;

d) îndrumarea educaţiei moral-religioase pentru pregătirea confirmaţiunii;

e) ajutorul acordat educaţiei moral-religioase a celor din diasporă;

f) problemele liceelor teologice unitariene, respectiv ale şcolilor confesionale;

g) reprezentarea Bisericii în probleme de învăţământ în faţa autorităţilor statului, a altor confesiuni şi a organizaţiilor neguvernamentale;

h) activitatea Comisiei de educaţie moral-religioasă şi de învăţământ: convocarea trimestrială, pregătirea lucrărilor, prezentarea proceselor-verbale la şedinţa Consistoriului Bisericii;

i) pregătirea şi prezentarea raportului anual către Consistoriul Suprem cu privire la activitatea de educaţie şi învăţământ a Consistoriului Bisericii;

j) orice alte sarcini transmise de către Consistoriul Bisericii.

(2) Programul de lucru al consilierului de educaţie moral-religioasă şi învăţământ este nenormat.

 

ART. 232

(1) Contabilul-şef are următoarele sarcini şi obligaţii:

a) îndeplinirea obligaţiilor financiare la termen;

b) pregătirea rapoartelor trimestriale şi anuale pentru Consistoriul Bisericii cu privire la situaţia economică şi financiară; pentru Preşedinţie, prezintă un raport conform cerinţelor acesteia;

c) verificarea activităţii casierului şi a evidenţei casieriei;

d) urmărirea dispoziţiilor financiare şi asigurarea respectării lor;

e) întocmirea statelor de plată pentru funcţionarii şi angajaţii centrului eparhial;

f) ducerea la îndeplinire a hotărârilor Consistoriului Bisericii;

g) întocmirea bugetului şi a bilanţului contabil ale centrului eparhial;

h) evidenţa aprovizionării, a inventarului mijloacelor fixe şi a obiectelor de inventar;

i) evidenţa cheltuielilor de întreţinere ale imobilelor bisericeşti aflate în administrarea centrului eparhial, urmărirea şi verificarea încasării chiriilor;

j) activitatea Comisiei financiare: convocarea trimestrială, pregătirea lucrărilor, prezentarea proceselor-verbale la şedinţa Consistoriului Bisericii;

k) evidenţa inventarului centrului eparhial, inventarierea anuală împreună cu comisia de inventariere;

l) arhivarea şi clasarea documentelor financiare;

m) orice alte sarcini transmise de către Consistoriul Bisericii.

(2) Programul de lucru al contabilului-şef este nenormat.

 

PARTEA a V-a

Dispoziţii finale

ART. 233

(1) Cei aleşi în funcţii şi demnităţi bisericeşti vor depune următorul jurământ:

"Eu, ................., jur pe unicul Dumnezeu că în funcţia mea de .................... pe care am fost ales voi proceda cu bună-credinţă şi conştiinţă. Voi îndeplini toate îndatoririle prevăzute de Statut cu bună ştiinţă, având în consideraţie doar interesul Bisericii. Mă voi strădui să slujesc Biserica şi propăşirea ei. Aşa să mă ajute Dumnezeu. Amin."

(2) Episcopul ales va depune în faţa Sinodului următorul jurământ:

"Eu, ................., jur pe unicul Dumnezeu că în funcţia de episcop, la care m-a ales Sinodul, voi proceda cu conştiinţă şi bună-credinţă, conform aptitudinilor mele maxime. Mă voi strădui să cultiv toleranţa şi ideea libertăţii conştiinţei - moştenire istorică de la străbuni -, să păstrez şi să slujesc dezvoltarea concepţiei unitariene despre credinţă şi viaţă, în concordanţă cu revelaţia lui Dumnezeu din vremurile noastre. Mă voi strădui să fiu un păstor devotat şi fidel al comunităţii sufleteşti a Bisericii noastre, preoţilor şi credincioşilor. Voi face totul să reprezint legalitatea în viaţa publică şi privată, cu respectarea Statutului. Nu voi precupeţi niciun efort să păstrez şi să sporesc bunurile Bisericii în vederea propăşirii Bisericii. Voi îndeplini toate sarcinile în spiritul dublei porunci de iubire a lui Iisus şi a iubirii slujitoare. Aşa să mă ajute Dumnezeu. Amin."

(3) La începutul fiecărui mandat, cei aleşi în funcţii sau demnităţi depun jurământul de credinţă.

 

ART. 234

În cazul desfiinţării parohiilor, protopopiatelor, instituţiilor de învăţământ, internatelor, unităţilor caritative, unităţilor economice şi a altor instituţii sau fundaţii, patrimoniul acestora va trece în proprietatea Bisericii, iar dreptul de proprietate va fi exercitat de Consistoriul Suprem.

 

ART. 235

Prezentul statut intră în vigoare la data publicării lui în Monitorul Oficial al României, Partea I.