Print Friendly

Il provvedimento è disponibile nelle seguenti lingue:

HOTĂRÂRE Nr. 398 din  9 aprilie 2008

privind recunoaşterea Statutului Bisericii Ortodoxe Ruse de Rit Vechi din România

 

EMITENT:  GUVERNUL ROMÂNIEI

PUBLICATĂ ÎN: MONITORUL OFICIAL  NR. 365 din 13 mai 2008

 

În temeiul art. 29 alin. (3) şi al art. 108 din Constituţia României, republicată, precum şi al art. 49 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

ART. 1

Se recunoaşte Statutul Bisericii Ortodoxe Ruse de Rit Vechi din România, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

ART. 2

Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă Decretul Prezidiului Marii Adunări Naţionale nr. 637/1949 pentru aprobarea Statutului Cultului Creştin de Rit Vechi din Republica Populară Română, nepublicat, cu modificările ulterioare.

 

PRIM MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

 

Contrasemnează:

Ministrul culturii şi cultelor,

Adrian Iorgulescu

 

Bucureşti, 9 aprilie 2008. Nr. 398.

 

 

ANEXA 1

 

STATUTUL

Bisericii Ortodoxe Ruse de Rit Vechi din România

 

CAP. 1

Dispoziţii generale

 

ART. 1

Biserica Ortodoxă Rusă de Rit Vechi din România, denumită în continuare B.O.R.R.V. sau Biserica, este continuatoarea vechii Biserici Ortodoxe Ruse de până la reforma patriarhului Nikon, din a doua jumătate a secolului al XVII-lea, cu toate dogmele, canoanele, cinurile, orânduielile, riturile şi cărţile ei bisericeşti.

 

ART. 2

Denumirea oficială a Bisericii este Biserica Ortodoxă Rusă de Rit Vechi din România.

 

ART. 3

B.O.R.R.V. cuprinde pe credincioşii de confesiune creştin-ortodoxă de rit vechi din România şi din alte ţări unde trăiesc credincioşi care au aderat la B.O.R.R.V. liber şi în mod organizat.

 

ART. 4

B.O.R.R.V. este autocefală şi unitară în organizarea sa.

 

ART. 5

Activitatea B.O.R.R.V. se desfăşoară cu respectarea legilor ţărilor unde are unităţi de cult şi se bazează pe:

a) Sfânta Scriptură şi Sfânta Tradiţie;

b) canoanele şi pravilele Sfinţilor Apostoli, ale soboarelor ecumenice şi locale şi ale Sfinţilor Părinţi;

c) Hotărârile Sfintelor Soboare, respectiv ale B.O.R.R.V.;

d) prezentul statut.

 

ART. 6

B.O.R.R.V. este condusă în chip văzut de o ierarhie sfinţită şi aleasă conform canoanelor şi pravilelor enumerate la art. 5 şi se administrează în mod autonom prin organele proprii reprezentative, alese din cler şi popor prin votul credincioşilor şi constituite în conformitate cu prezentul statut.

 

ART. 7

Relaţiile B.O.R.R.V. cu statul se exercită cu respectarea prevederilor Constituţiei României şi a legilor care reglementează raporturile dintre stat şi cultele religioase legal recunoscute.

 

ART. 8

În B.O.R.R.V. funcţionează judecata bisericească în 3 instanţe:

a) comisia juridică eparhială;

b) comisia juridică mitropolitană;

c) Soborul Mare.

 

ART. 9

Credincioşii B.O.R.R.V. nu au voie să se adreseze organelor puterii de stat sau organelor de justiţie pentru probleme privind viaţa internă a bisericii, incluzând conducerea canonică, organizarea bisericească, activitatea pastorală şi serviciul divin.

 

ART. 10

Unităţile de cult şi personalul clerical nu fac politică şi nu folosesc spaţiile proprii unităţilor de cult pentru organizarea de activităţi politice.

 

ART. 11

Sărbătorile bisericeşti, precum cele 12 sărbători împărăteşti şi toate celelalte sărbători instituite conform canoanelor, şi toate posturile bisericeşti se ţin în B.O.R.R.V. după calendarul iulian, conform vechilor orânduieli.

 

ART. 12

Puterea canonică şi administrativă a B.O.R.R.V. se întinde, conform canoanelor, asupra tuturor aşezămintelor religioase şi culturale ce aparţin acesteia şi, în general, asupra tuturor bunurilor ce reprezintă o parte componentă a patrimoniului B.O.R.R.V.

 

ART. 13

Autoritatea canonică a B.O.R.R.V. se întinde asupra parohiilor şi eparhiilor sale şi a instituţiilor culturale şi religioase de rit vechi din străinătate.

 

CAP. 2

Structura organizatorică

 

ART. 14

(1) B.O.R.R.V. este organizată ca mitropolie, cu titulatura "Mitropolia Ortodoxă Rusă de Rit Vechi", iar sub aspectul orânduirii canonice şi administrative se compune din eparhii, parohii şi mănăstiri.

(2) Eparhiile B.O.R.R.V. sunt următoarele:

a) Eparhia de Fântâna Albă, cu reşedinţa în municipiul Brăila, care cuprinde parohiile ortodoxe de rit vechi din judeţele Brăila, Galaţi, municipiul Bucureşti, municipiul Tulcea, Sulina, localităţile Sarichioi, Mahmudia, Periprava, Chilia Veche, Mila 23, Sfiştovca (din judeţul Tulcea), localitatea Borduşani (judeţul Ialomiţa), localitatea Fântâna Albă (Ucraina), precum şi Ţările Baltice;

b) Eparhia Slavei, cu reşedinţa în localitatea Slava Rusă din judeţul Tulcea, care cuprinde parohiile ortodoxe de rit vechi din localităţile: Slava Rusă, Slava Cercheză, Carcaliu, Ghindăreşti, Jurilovca, municipiul Constanţa, localităţile 2 Mai, Cernavodă, Năvodari şi parohiile din Bulgaria;

c) Eparhia Moldovei, cu reşedinţa în oraşul Târgu-Frumos din judeţul Iaşi, care cuprinde parohiile ortodoxe de rit vechi din judeţele Iaşi, Vaslui, Neamţ, Suceava şi Botoşani;

d) Eparhia S.U.A., cu reşedinţa în S.U.A., statul Oregon, care cuprinde parohiile ortodoxe de rit vechi din S.U.A, Canada şi Australia;

e) Eparhia Georgiei, cu reşedinţa în oraşul Zugdidi (Georgia), care cuprinde parohiile de pe teritoriul Georgiei;

f) Eparhia occidentală, cu sediul în oraşul Munchen, Germania, care cuprinde parohiile ortodoxe de rit vechi din Spania, Portugalia, Franţa, Italia, Austria, Ungaria.

 

ART. 15

(1) Titulaturile arhiepiscopilor şi episcopilor sunt cele ale eparhiilor pe care le păstoresc.

(2) Schimbarea titulaturii Mitropoliei, arhiepiscopiilor şi episcopiilor, precum şi înfiinţarea de noi unităţi de cult se fac prin hotărârea Soborului Mare.

(3) Schimbarea întinderilor teritoriale între eparhii, determinată de modificări în organizarea administrativ-teritorială a acestora sau a statului, se face prin hotărârea Soborului Mare. Aceste modificări vor fi comunicate autorităţii de stat competente.

 

CAP. 3

Organizarea centrală

 

SECŢIUNEA 1

Organele deliberative

 

A.SOBORUL MARE

 

ART. 16

Soborul Mare este cea mai înaltă autoritate a B.O.R.R.V. pentru toate chestiunile spirituale şi canonice, economico-administrative, precum şi pentru cele bisericeşti date în competenţa sa.

 

ART. 17

Din Soborul Mare fac parte: Mitropolitul, ca preşedinte, toţi arhiepiscopii, episcopii eparhioţi, episcopii-vicari, vicarii administrativi eparhiali (economii) şi reprezentanţii tuturor parohiilor din toate eparhiile ortodoxe de rit vechi din România şi din străinătate - cel puţin un cleric (preot sau diacon) şi un mirean din fiecare parohie şi un delegat de la fiecare mănăstire.

 

ART. 18

(1) Soborul Mare este prezidat de Mitropolit sau de episcopul delegat de acesta, dacă Mitropolitul este în imposibilitate de a participa la sobor.

(2) Când nu există delegaţie de la Mitropolit, Soborul Mare este prezidat de episcopul cu cea mai mare vechime calculată de la momentul hirotoniei.

 

ART. 19

(1) Soborul Mare are următoarele atribuţii:

a) să păstreze unitatea dogmatică, canonică şi de cult în B.O.R.R.V.;

b) să analizeze problemele dogmatice, canonice şi de cult şi să le rezolve în conformitate cu învăţătura B.O.R.R.V.;

c) să formuleze un punct de vedere asupra proiectelor de legi referitoare la B.O.R.R.V.;

d) să susţină interesele şi drepturile B.O.R.R.V.;

e) să reglementeze prin naşterea, stingerea ori modificarea oricăror raporturi canonice şi juridice de natură patrimonială, spirituală, culturală sau epitropială din cadrul B.O.R.R.V.;

f) să hotărască asupra schimbării titulaturii Mitropoliei, arhiepiscopiilor, episcopiilor, a întinderii lor teritoriale şi a înfiinţării de noi eparhii şi parohii;

g) să aleagă membrii Comisiei permanente şi ai Comisiei de cenzori;

h) să examineze raportul general întocmit de Comisia permanentă şi să hotărască măsurile care trebuie luate pentru o bună chivernisire a treburilor bisericeşti;

i) să aleagă Mitropolitul B.O.R.R.V. şi să verifice dacă alegerea arhiepiscopilor şi episcopilor a avut loc în condiţiile impuse de normele canonice şi dacă cei aleşi îndeplinesc condiţiile canonice;

j) să emită Gramata de întronizare a Mitropolitului Bisericii Ortodoxe de Rit Vechi din România;

k) să judece, în calitate de instanţă supremă de apel a B.O.R.R.V., toate litigiile şi problemele din interiorul Bisericii, în cazul în care instanţele inferioare nu au soluţionat cazul sau nu au dat soluţii mulţumitoare;

l) să îndrume şi să supravegheze ca activitatea organelor executive din eparhii şi de la Mitropolie să se desfăşoare potrivit normelor legale;

m) să cerceteze, să completeze, să aprobe sau să anuleze hotărârile Soborului mic, în cazul în care acestea nu sunt conforme învăţăturii creştine şi canoanelor Bisericii sau dacă provoacă nedumeriri şi tulburări în rândul credincioşilor;

n) să examineze şi să aprobe dările de seamă şi referatele consiliilor eparhiale privitoare la starea moral-duhovnicească şi materială a eparhiilor respective;

o) să voteze bugetul general al Mitropoliei, să verifice şi să aprobe contul de gestiune;

p) să iniţieze, să autorizeze şi să supravegheze tipărirea de cărţi de ritual pentru trebuinţele bisericii;

r) să execute toate atribuţiile legale cu privire la învăţământul religios şi pentru pregătirea personalului cultului de toate gradele;

s) să iniţieze, să autorizeze şi să supravegheze traducerea, editarea şi răspândirea Sfintei Scripturi şi a altor cărţi cu caracter religios, atât pentru uzul clerului, cât şi pentru cel al mirenilor, şi pentru întărirea moralităţii şi religiozităţii credincioşilor, prin comisia editorială aleasă;

t) să hotărască, conform canoanelor, asupra problemelor ce intră în competenţa sa, precum şi asupra celor care nu sunt date prin legi sau regulamente în competenţa unui alt organ bisericesc;

u) să interpreteze, cu caracter obligatoriu, pentru toate organele bisericeşti, dispoziţiile statutare sau regulamentare proprii.

(2) Judecarea bisericească a diaconilor, preoţilor, episcopilor, arhiepiscopilor şi Mitropolitului se face în absenţa mirenilor.

 

ART. 20

(1) Soborul Mare se întruneşte în sesiune ordinară o dată la 2 ani, iar în sesiune extraordinară, ori de câte ori este nevoie.

(2) Convocarea, cu prezentarea ordinii de zi, se va face de către preşedintele Soborului Mare, în timp util (o lună, în cazul sesiunii ordinare).

 

ART. 21

(1) Soborul Mare se consideră constituit dacă sunt prezenţi cel puţin două treimi din numărul membrilor săi.

(2) Indiferent de numărul delegaţilor trimişi la Sobor din partea unei parohii, aceasta va avea două voturi: unul de la cleric şi unul de la mirean.

(3) Chestiunile administrative, de personal, şi candidaturile se soluţionează de către membrii Soborului prin hotărâri ce se iau cu majoritate simplă, prin vot deschis.

(4) Votarea secretă se face numai la cererea a cel puţin 10 membri ai Soborului.

(5) Problemele dogmatice, canonice, precum şi cele privitoare la slujbele bisericeşti se rezolvă exclusiv pe temeiul Sfintei Scripturi, a canoanelor şi tipicului bisericesc şi pe baza scrierilor Sfinţilor Părinţi.

 

ART. 22

Deschiderea şi închiderea sesiunilor Soborului Mare se face de către preşedintele Soborului.

 

ART. 23

(1) După deschiderea sesiunii Soborului Mare de către Mitropolit se aleg 2 vicepreşedinţi dintre preoţi sau diaconi, un secretar responsabil şi două ajutoare ale acestuia pe toată durata Soborului.

(2) Toate hotărârile Soborului Mare se consemnează de către secretar în procesul-verbal al şedinţei Soborului şi se întăresc prin semnăturile preşedintelui Soborului, episcopilor, preoţilor, secretarului şi, facultativ, ale celorlalţi participanţi la Sobor.

(3) Participanţii la Sobor care nu sunt de acord cu hotărârile acestuia îşi vor putea trece opiniile într-o anexă la hotărârile Soborului.

(4) Cheltuielile de organizare a Soborului Mare, cazarea şi masa sunt suportate de către toate parohiile din ţară şi din străinătate dintr-un buget separat de cel al Mitropoliei.

 

ART. 24

Hotărârile Soborului Mare sunt obligatorii pentru întreaga Biserică Ortodoxă Rusă de Rit Vechi din România, atât pentru eparhiile şi parohiile din ţară, cât şi pentru cele din străinătate.

 

B. SOBORUL MIC

 

ART. 25

(1) În perioada dintre sesiunile Soborului Mare funcţionează Soborul mic.

(2) Soborul mic exercită atribuţiile Soborului Mare, cu excepţia celor prevăzute în art. 19 lit. f), g), k), m), t) şi u).

(3) Atribuţiile prevăzute la art. 19 lit. a), b) şi l) nu pot fi exercitate decât în probleme care nu suferă întârzieri.

(4) Soborul mic exercită orice alte atribuţii stabilite de Soborul Mare şi pregăteşte materialele pentru Soborul Mare.

 

ART. 26

(1) Soborul mic se compune din Mitropolit, arhiepiscopi, episcopi, episcopul-vicar, economi, câte 3 delegaţi clerici din fiecare eparhie, precum şi delegaţi de mănăstiri plus alte persoane convocate în funcţie de problemele aflate pe ordinea de zi.

(2) Mitropolitul este preşedintele Soborului mic. În lipsa mitropolitului prezidează cel mai vechi arhiepiscop sau episcop aflat în funcţie.

 

ART. 27

(1) Soborul mic se convoacă cel puţin o dată pe an, ori de câte ori este nevoie.

(2) Convocarea Soborului mic revine Mitropolitului.

(3) În cazul decesului Mitropolitului, Soborul se convoacă de către chiriarhul cu cea mai mare vechime, din momentul hirotoniei, aflat pe teritoriul României.

 

ART. 28

(1) Toate hotărârile Soborului mic se consemnează în registrul de procese-verbale de către secretarul ales de Sobor şi se întăresc prin semnăturile tuturor participanţilor la Sobor.

(2) Cei care nu vor fi de acord cu hotărârile Soborului vor putea să îşi menţioneze opiniile în registrul de procese-verbale sau într-o anexă specială.

 

ART. 29

Soborul mic ia hotărâri cu votul majorităţii simple, respectiv cu jumătate plus unu din numărul membrilor săi.

 

SECŢIUNEA a 2-a

Organele executive centrale

 

A. MITROPOLITUL

 

ART. 30

Mitropolitul este întâi-stătătorul B.O.R.R.V. şi poartă titlul de "Arhiepiscop de Fântâna Albă şi Mitropolit al tuturor credincioşilor ortodocşi de rit vechi de pretutindeni".

 

ART. 31

(1) Mitropolitul se bucură de toate drepturile stabilite de Sfintele Canoane, de prezentul statut şi de regulamentele bisericeşti.

(2) Pomenirea numelui său la serviciile religioase se face în conformitate cu Sfintele Canoane şi cu practica Bisericii.

(3) Ca semn distinctiv, Mitropolitul poartă comănac alb cu heruvimi şi camilafcă cu cruce, engolpion patriarhal şi cruce pectorală patriarhală.

 

ART. 32

Mitropolitul are grijă de bunăstarea internă şi externă a B.O.R.R.V. şi o cârmuieşte împreună cu Comisia permanentă, pe care o prezidează.

 

ART. 33

Mitropolitul are următoarele atribuţii:

a) convoacă şi prezidează organele deliberative ale B.O.R.R.V.;

b) duce la îndeplinire hotărârile organelor deliberative centrale ale B.O.R.R.V. şi ale Comisiei permanente;

c) reprezintă B.O.R.R.V. în justiţie, în faţa autorităţilor şi faţă de terţi, personal sau prin împuterniciţi legal;

d) întreţine raporturi cu celelalte biserici creştine ortodoxe în chestiuni bisericeşti;

e) dă pastorale pentru întreaga Biserică Ortodoxă Rusă de Rit Vechi;

f) trimite sfaturi frăţeşti ierarhilor B.O.R.R.V. şi împacă neînţelegerile personale dintre aceştia;

g) vizitează colegial, când va găsi de cuviinţă, arhiepiscopii şi episcopii din Biserica Ortodoxă Rusă de Rit Vechi;

h) se îngrijeşte de îndeplinirea la timp a formelor legale pentru completarea eparhiilor vacante;

i) emite gramate la instalarea arhiepiscopilor şi episcopilor;

j) numeşte locţiitori de arhiepiscopi şi episcopi la eparhii, în caz de vacanţă;

k) primeşte plângerile aduse împotriva chiriarhilor şi dispune cercetarea lor, iar rezultatul celor constatate îl aduce la cunoştinţa Soborului Mare;

l) prezintă soboarelor dări de seamă despre situaţia B.O.R.R.V. şi activitatea Comisiei permanente din perioada dintre soboare;

m) semnează toate documentele Mitropoliei;

n) supraveghează îndeplinirea de către arhierei a îndatoririlor lor de arhipăstori în cârmuirea eparhiilor. Dă sfaturi frăţeşti arhiereilor atât cu privire la viaţa lor personală, cât şi la îndeplinirea îndatoririlor; în caz de neluare în seamă a sfaturilor, propune Comisiei permanente luarea măsurilor cuvenite pentru îndreptare;

o) în conformitate cu dispoziţiile Canonului 11 al Soborului VII Ecumenic, exercită dreptul de devoluţiune;

p) execută orice alte atribuţii date lui prin canoane, legi şi regulamente.

 

ART. 34

Mitropolitul se alege de către Soborul Mare, prin majoritatea simplă a voturilor.

 

ART. 35

Toate actele oficiale cu caracter general privind ortodoxia de rit vechi se adresează pe numele Mitropolitului, iar acesta le aduce la cunoştinţa tuturor arhiepiscopilor şi episcopilor ortodocşi de rit vechi din România şi de peste hotare.

 

ART. 36

Mitropolitul se află sub jurisdicţia şi în subordinea Soborului Mare al Bisericii Ortodoxe Ruse de Rit Vechi, care, după împrejurări, poate să îi aplice pentru delicte în serviciu şi evlavie diferite pedepse bisericeşti, pedepse ce pot merge până la interzicerea oficierii de servicii divine, conform Sfintelor Canoane.

 

ART. 37

În cazul decesului Mitropolitului, al retragerii sale, în cazul în care se află sub condamnare bisericească sau în cazul altor pricini, care fac imposibilă îndeplinirea datoriei de Mitropolit, Soborul mic, sub preşedinţia celui mai vechi arhiepiscop sau episcop în hirotonie, alege neîntârziat un locţiitor de Mitropolit din rândul chiriarhilor.

 

ART. 38

Sub autoritatea episcopală directă a Mitropolitului se află Eparhia de Fântâna Albă.

 

B. ADMINISTRAŢIA MITROPOLITANĂ

 

ART. 39

În exercitarea atribuţiilor sale executive, Mitropolitul este ajutat de:

a) episcopii-vicari, asimilaţi în drepturile de salarizare, pomenire şi cinstire cu episcopii eparhioţi;

b) vicarul administrativ (economul);

c) Cancelaria Mitropoliei.

 

ART. 40

(1) Episcopul-vicar este ales de Soborul Mare dintre clericii care îndeplinesc condiţiile prevăzute de Sfintele Canoane pentru treapta de arhiereu.

(2) Episcopul-vicar îndeplineşte atribuţiile delegate, prin decizie, de Mitropolit.

 

ART. 41

Economul este ales de Soborul Mare dintre clerici. El chiverniseşte averea Bisericii după socotinţa Mitropolitului.

 

ART. 42

Cancelaria Mitropoliei execută toate lucrările administrative ale organelor deliberative şi executive centrale bisericeşti; este condusă de un consilier.

 

ART. 43

Cancelaria are următoarele servicii:

a) Secretariatul, Registratura şi Arhiva;

b) Personalul;

c) Contabilitatea şi Casieria;

d) Cabinetul Mitropolitului;

e) Serviciul tehnic.

 

C. COMISIA PERMANENTĂ

 

ART. 44

Comisia permanentă (C.P.) este organul suprem administrativ pentru activităţile întregii Biserici şi totodată organul executiv al Soborului Mare.

 

ART. 45

Membrii permanenţi ai C.P. sunt: Mitropolitul, ca preşedinte, arhiepiscopii şi episcopii eparhiali din ţară, episcopii-vicari ai Mitropolitului, economul Mitropoliei şi economii eparhiali, şeful Cancelariei Mitropoliei.

 

ART. 46

(1) C.P. se întruneşte la convocarea preşedintelui ori de câte ori va fi nevoie, nu mai puţin de o dată pe lună. C.P. este valabil constituită cu majoritatea membrilor şi ia hotărâri valabile cu votul majorităţii membrilor prezenţi. În caz de egalitate de voturi prevalează votul preşedintelui.

(2) Dacă Mitropolitul nu poate participa la şedinţă, şedinţa este prezidată de chiriarhul cel mai vechi după hirotonie.

 

ART. 47

C.P. exercită atribuţiile Soborului Mare, cu excepţia celor prevăzute la art. 19, lit. f), g), h), i), j), k), m), o) şi u).

 

ART. 48

C.P. execută orice atribuţii date de către organele deliberative ale Bisericii.

 

ART. 49

Şedinţele C.P. sunt închise publicului. Participarea membrilor la şedinţe este obligaţie canonică. Lipsa de la şedinţe, fără o motivaţie temeinică, atrage mustrări frăţeşti.

 

ART. 50

C.P. lucrează pe baza ordinii de zi, prezentată de preşedinte şi aprobată de C.P. la începutul şedinţei. Problemele care necesită o cercetare temeinică sunt trimise în timp util membrilor C.P.

 

ART. 51

(1) Niciunul dintre cei prezenţi la şedinţă nu are voie să se sustragă votului.

(2) Membrii C.P. care nu sunt de acord cu hotărârea luată pot să îşi înregistreze opiniile în procesul-verbal al şedinţei, fapt ce nu împiedică punerea în aplicare a hotărârii.

 

ART. 52

Preşedintele nu poate scoate de la dezbatere, cu de la sine putere, problemele de pe ordinea de zi, nu poate să obstrucţioneze luarea de hotărâri sau să împiedice punerea în aplicare a acestor hotărâri.

 

ART. 53

Toate procesele-verbale şi hotărârile C.P. se semnează de preşedinte şi de toţi membrii participanţi la şedinţă.

 

ART. 54

La şedinţele C.P. pot fi invitate persoane specializate în domeniile din care fac parte problemele puse în discuţie. Aceste persoane au drept de vot consultativ.

 

ART. 55

Hotărârile C.P. intră în vigoare după semnarea lor şi nu se rediscută decât dacă apar date noi care pot schimba cursul problemei.

 

SECŢIUNEA a 3-a

Organele disciplinare şi de control

 

A. COMISIA JURIDICĂ MITROPOLITANĂ

 

ART. 56

Comisia juridică mitropolitană (C.J.M.) este instanţa de recurs şi funcţionează pe lângă Mitropolie.

 

ART. 57

(1) C.J.M. se compune din 6 membri permanenţi şi 3 membri supleanţi.

(2) Din rândul membrilor permanenţi Mitropolitul alege un preşedinte.

(3) Preşedintele este ales pe toată perioada mandatului C.J.M.

(4) C.J.M se întruneşte în şedinţe ordinare o dată la 3 luni.

(5) Dacă la data respectivă nu sunt cauze de judecat, şedinţa se anulează.

 

ART. 58

Membrii C.J.M sunt aleşi de Soborul Mare pe o perioadă de 2 ani din rândul clericilor cu experienţă din toate eparhiile şi cu cunoştinţe temeinice de drept canonic.

 

ART. 59

(1) Nu pot fi membri ai C.J.M.:

a) persoanele care au suferit condamnări ale instanţelor bisericeşti şi civile, iar hotărârile au fost definitive;

b) persoanele care îndeplinesc şi alte funcţii administrative bisericeşti.

(2) Dacă un membru C.J.M., în timpul pentru care este ales, suferă vreo condamnare judecătorească bisericească sau civilă, pierde dreptul de a mai rămâne membru C.J.M. dacă hotărârea a rămas definitivă.

(3) Dacă un membru C.J.M. are vreo legătură directă sau indirectă cu cauza judecată, este exclus de la judecarea cauzei.

 

ART. 60

În competenţa C.J.M. intră:

a) judecarea cauzelor venite pe cale de recurs de la comisia juridică eparhială;

b) aplanarea şi, eventual, judecarea neînţelegerilor ivite între personalul bisericesc aparţinând unor eparhii diferite;

c) aplanarea şi, eventual, judecarea neînţelegerilor ivite între personalul bisericesc şi credincioşi din eparhii diferite;

d) judecarea plângerilor împotriva chiriarhilor.

 

ART. 61

(1) Hotărârile C.J.M. se supun aprobării Mitropolitului.

(2) În cazul în care Mitropolitul nu este de acord cu hotărârea luată, cazul este trimis la instanţa superioară - Soborul Mare.

 

ART. 62

Hotărârile C.J.M. rămase definitive sunt valabile şi se aplică în toate eparhiile.

 

ART. 63

Deliberările C.J.M. se ţin cu uşile închise.

 

ART. 64

Membrii C.J.M. sunt retribuiţi conform normelor ce se vor stabili la Soborul Mare. Membrii supleanţi se bucură de toate drepturile membrilor titulari pentru timpul în care suplinesc în C.J.M.

 

ART. 65

Cheltuielile de funcţionare a C.J.M. se susţin dintr-un fond special, creat şi aprobat de Soborul Mare din taxe de judecată.

 

ART. 66

În caz de nemulţumire a unei părţi, se poate depune recurs împotriva hotărârii C.J.M. la instanţa superioară, care este Soborul Mare. Cererea de recurs se depune cu cel puţin 15 zile înainte de începerea Soborului Mare. Cererea se depune la Secretariatul Mitropoliei.

 

B. COMISIA DE CENZORI

 

ART. 67

Comisia de cenzori (C.C.) verifică toată activitatea economico-financiară şi de personal a B.O.R.R.V., a Cancelariei Mitropoliei şi a cancelariilor eparhiale.

 

ART. 68

(1) C.C. se compune din 3 membri permanenţi şi 2 membri supleanţi aleşi de către Soborul Mare din rândul clericilor, pe o perioadă de 2 ani.

(2) Nu pot fi membri ai C.C.:

a) persoanele care au suferit condamnări ale instanţelor bisericeşti şi civile, iar hotărârile au fost definitive;

b) persoanele care îndeplinesc şi alte funcţii administrative bisericeşti.

(3) Mitropolitul numeşte un preşedinte din rândul membrilor permanenţi ai C.C.

 

ART. 69

(1) Activitatea C.C. se desfăşoară la iniţiativa ei sau la cererea C.P., dar cel puţin o dată la sfârşitul anului, când raportul comisiei este prezentat odată cu raportul de gestiune, care este avizat de C.C.

(2) Rezultatul controalelor se prezintă C.P. şi se consemnează într-un registru de procese-verbale care se ţine la Cancelaria mitropoliei.

(3) La sfârşitul mandatului, C.C. prezintă un raport de activitate Soborului Mare.

(4) Pentru buna desfăşurare a activităţii, C.C. poate apela la ajutorul unor persoane specializate, chiar din exteriorul B.O.R.R.V.

 

ART. 70

(1) Membrii C.C. sunt retribuiţi conform normelor ce se vor stabili la Soborul Mare.

(2) Membrii supleanţi se bucură de toate drepturile membrilor titulari pentru timpul în care suplinesc în C.C.

 

ART. 71

Cheltuielile de funcţionare a C.C. se susţin dintr-un fond special creat şi aprobat de către Soborul Mare.

 

CAP. 4

Organizarea locală

 

ART. 72

(1) Părţile componente şi unităţile de cult locale ale B.O.R.R.V. sunt:

a) parohia;

b) mănăstirea;

c) eparhia.

(2) Eparhiile sunt conduse de episcopi, cu ajutorul consiliilor eparhiale, iar parohiile, de preoţi şi consiliile parohiale.

 

ART. 73

(1) Fiecare dintre părţile componente ale B.O.R.R.V. are dreptul de a se conduce şi administra independent de altă parte componentă de acelaşi grad, în conformitate cu dispoziţiile prezentului statut, şi de a participa, prin reprezentanţii săi, la lucrările părţilor componente superioare.

(2) Modul de constituire şi funcţionare a părţilor componente şi a organelor locale de acelaşi grad este identic pentru întreaga B.O.R.R.V.

 

SECŢIUNEA 1

Parohia

 

ART. 74

Parohia este comunitatea bisericească a credincioşilor, clerici şi mireni, de religie creştin-ortodoxă de rit vechi, aşezaţi pe un anume teritoriu, sub conducerea unui preot paroh.

 

ART. 75

Membrii parohiei au îndatorirea de a susţine, întări şi răspândi credinţa B.O.R.R.V., de a lucra astfel încât toţi credincioşii să vieţuiască potrivit învăţăturilor acestei credinţe, de a cerceta Sfânta Biserică, de a participa la sfintele slujbe, de a se împărtăşi cu Sfintele Taine, de a împlini faptele milei creştine, de a întreţine şi ajuta Biserica şi pe slujitorii ei.

 

ART. 76

(1) Comunitatea credincioşilor care nu poate susţine cu mijloace proprii o parohie se alătură la o comunitate vecină, împreună cu care formează parohia.

(2) În acest caz, comunitatea care se alătură poartă denumirea de filială, iar membrii săi au aceleaşi drepturi şi îndatoriri faţă de parohie ca şi comunitatea la care se alătură.

 

ART. 77

Înfiinţarea, desfiinţarea şi modificarea teritorială a unei parohii se aprobă de Adunarea eparhială, la cererea credincioşilor şi cu avizul chiriarhului.

 

ART. 78

Parohia beneficiază de personalitate juridică proprie, ea fiind unitate anexă a Mitropoliei.

 

ART. 79

(1) Parohiile sunt datoare să aibă şcoli bisericeşti, unde se predau atât băieţilor, cât şi fetelor: citirea bisericească după cărţile de cult ale B.O.R.R.V., cântările bisericeşti, precum şi tipicul bisericesc, Sfânta Scriptură şi istoria bisericii, după manualele ortodoxe de rit vechi.

(2) Cadrele didactice de la aceste şcoli se numesc de către consiliile parohiale, cu aprobarea preotului şi binecuvântarea episcopului eparhial.

 

ART. 80

Parohiile ortodoxe ruse de rit vechi au dreptul de a avea profesorii lor de religie la şcolile de stat şi cele particulare şi la şcolile pentru educarea religioasă a elevilor care aparţin B.O.R.R.V.

 

ART. 81

Pentru datoriile parohiei nu se pot înstrăina sau vinde bisericile şi pământul de sub ele, sfintele icoane, sfintele vase, veşminte şi alte atribute ale slujbelor bisericeşti.

 

ART. 82

Pentru o mai bună orânduială în treburile parohiale, parohia organizează în cadrul său comitete culturale, de binefacere, cântare bisericească, frăţii, cercuri.

 

ART. 83

Parohiile ortodoxe ruse de rit vechi au cimitirele lor, separate, pe care le administrează şi le întreţin.

 

A. PAROHUL

 

ART. 84

Parohul, ca împuternicit al episcopului, este conducătorul sufletesc al credincioşilor din parohie, iar în orânduirea administrativă este conducătorul administraţiei parohiale şi organ executiv al Adunării parohiale şi Consiliului parohial.

 

ART. 85

Atribuţiile şi obligaţiile parohului, în afară de cele harismatice, didactice şi de conducere spirituală a parohiei, sunt următoarele:

a) duce la îndeplinire toate dispoziţiile prezentului statut şi ale regulamentelor în ceea ce priveşte parohia;

b) reprezintă parohia în justiţie, în faţa autorităţilor şi faţă de terţi, personal sau prin delegaţi, legal împuterniciţi, cu aprobarea prealabilă a chiriarhului locului;

c) convoacă şi prezidează Adunarea parohială şi Consiliul parohial;

d) duce la îndeplinire dispoziţiile organelor superioare;

e) se îngrijeşte de ducerea la îndeplinire a hotărârilor Adunării parohiale şi ale Consiliului parohial;

f) ţine un registru referitor la toţi membrii parohiei, în care sunt menţionate: numele, prenumele, data naşterii, a botezului, a cununiei, ocupaţia, data eventualei mutări din parohie şi data morţii;

g) controlează administrarea averii bisericeşti, a instituţiilor culturale şi a fundaţiilor bisericeşti din parohie;

h) întocmeşte şi ţine la zi inventarul averii parohiei.

 

ART. 86

Pe lângă preotul paroh, într-o parohie pot fi unul sau mai mulţi preoţi slujitori şi diaconi. Numărul acestora se stabileşte la propunerea Adunării parohiale de către Adunarea eparhială, ţinându-se seama de necesităţile parohiei, de numărul credincioşilor şi de mijloacele de întreţinere.

 

ART. 87

La parohiile cu mai mulţi preoţi slujitori, aceştia sunt egali în drepturile şi datoriile harismatice, didactice şi de conducere spirituală.

 

ART. 88

Candidatul pentru preoţie se alege de către parohia respectivă şi se hirotoneşte în demnitatea de preot de către episcopul eparhial, după orânduiala stabilită în cărţile de cult şi canonice ale B.O.R.R.V. şi după binecuvântarea părintelui duhovnicesc cu privire la vrednicia candidatului.

 

ART. 89

(1) Cu acordul parohiilor şi binecuvântarea episcopului eparhial, preotul poate fi transferat în parohia care îl solicită dintr-o altă parohie a eparhiei.

(2) Pentru transferul preotului dintr-o parohie a unei alte eparhii este necesar acceptul din partea episcopului eparhial al acelei eparhii.

 

ART. 90

(1) Preotul este dator să săvârşească toate slujbele şi toate trebuinţele, în afară de taina hirotoniei şi sfinţirii de mir şi antimise, să săvârşească slujbe bisericeşti în zilele de duminică şi de sărbători şi să se îngrijească de mântuirea sufletelor creştineşti, să înveţe poporul în timpul slujbelor bisericeşti şi în afara lor, să întărească pe cei slabi în credinţă, să îndrepte pe cei rătăciţi, să dezrădăcineze ereziile, rătăcirile, superstiţiile şi obiceiurile păgâne.

(2) Preotul este dator să cunoască Sfânta Scriptură, pravilele bisericeşti şi scrierile Sfinţilor Părinţi şi să fie în toate pildă bună de credinţă şi morală.

 

ART. 91

(1) Preotului îi sunt subordonaţi direct diaconul, dascălul şi paracliserul, preotul fiind dator să vegheze ca aceştia să îşi îndeplinească îndatoririle lor punctual şi conştiincios.

(2) În cazul în care aceştia îşi vor încălca îndatoririle, preotul este dator a le face observaţii, îndemnuri de îndreptare şi mustrări.

 

ART. 92

(1) Preotul, după demnitatea sa ierarhică, este subordonat, conform canoanelor bisericeşti, nu parohiei şi nu epitropilor bisericeşti sau consiliului parohial, ci episcopului său eparhial, ale cărui dispoziţii este dator a le îndeplini fără obiecţii şi care are dreptul şi puterea să îl supună, pentru abateri, diferitelor pedepse duhovniceşti, inclusiv să îi interzică săvârşirea sfintelor slujbe.

(2) În cazul în care Consiliul parohial sau membrii parohiei se plâng episcopului eparhial împotriva preotului, episcopul este dator să cerceteze fără întârziere plângerea şi să o soluţioneze potrivit regulilor canonice.

 

ART. 93

(1) Candidatul pentru treapta clericală de diacon este ales de parohia respectivă şi se hirotoneşte în această demnitate de către episcopul eparhial după orânduiala stabilită în cărţile de cult şi canonice ale B.O.R.R.V. şi după binecuvântarea părintelui duhovnicesc cu privire la vrednicia candidatului.

(2) Cu acordul parohiilor şi binecuvântarea episcopului eparhial, diaconul poate fi transferat dintr-o altă parohie, iar dacă se transferă dintr-o parohie aparţinând altei eparhii, este necesară binecuvântarea episcopului eparhial din acea eparhie.

 

ART. 94

Îndatoririle diaconului sunt: să ia parte la săvârşirea de către preot sau episcop a slujbelor bisericeşti, a sfintelor slujbe şi a trebuinţelor potrivit orânduielilor, să îl ajute pe preot în altar şi în conducerea parohiei.

 

ART. 95

Diaconul trebuie să aibă o retribuţie corespunzătoare.

 

ART. 96

(1) Sub aspect ierarhic, diaconul este subordonat episcopului său eparhial, iar în serviciul divin şi în trebuinţele bisericeşti şi parohiale este subordonat direct preotului, ale cărui dispoziţii este dator a le îndeplini.

(2) În caz de vinovăţie a diaconului, episcopul eparhial este cel care îl supune pedepsei bisericeşti.

 

ART. 97

(1) Fiecare parohie trebuie să aibă cel puţin un dascăl, bun cunoscător al tipicului slujbelor bisericeşti şi al cântului bisericesc numit "psaltichie".

(2) El trebuie să aibă o conduită ireproşabilă în toate privinţele.

 

ART. 98

(1) Dascălul este dator a veni la biserică înainte de începerea fiecărei slujbe, a pregăti tot ce este necesar pentru aceasta, a lua parte la săvârşirea slujbelor bisericeşti, slujbelor sfinte şi a trebuinţelor, a conduce pe cei care cântă, a numi pe cine şi ce să citească şi, în general, a conduce întreaga orânduială a slujbei bisericeşti.

(2) Dascălul are obligaţia de a se îngriji de starea cărţilor după care se fac slujbele.

 

ART. 99

(1) Dascălul este subordonat direct preotului parohial, ale cărui dispoziţii privitoare la slujbele bisericeşti este dator a le îndeplini fără obiecţii.

(2) Toate neînţelegerile dintre preot şi dascăl se cercetează de către episcopul eparhial.

 

ART. 100

Fiecare parohie trebuie să aibă cel puţin un paracliser, bun cunoscător al tipicului slujbelor bisericeşti şi al cântului bisericesc numit "psaltichie". El trebuie să aibă o conduită ireproşabilă în toate privinţele.

 

ART. 101

Paracliserul este dator a veni la biserică înainte de începerea fiecărei slujbe, a pregăti tot ce este necesar pentru aceasta, a lua parte la săvârşirea slujbelor bisericeşti, a sfintelor slujbe şi a altor activităţi desfăşurate în Biserică, precum şi a-l ajuta pe preot în altar în timpul slujbei religioase.

 

ART. 102

(1) Paracliserul este subordonat direct preotului parohial ale cărui dispoziţii privitoare la slujbele bisericeşti este dator a le îndeplini fără obiecţii.

(2) Toate neînţelegerile dintre preot şi paracliser se cercetează de către episcopul eparhial.

 

B. ADUNAREA PAROHIALĂ

 

ART. 103

(1) Parohia are ca organ deliberativ Adunarea parohială.

(2) Adunarea Parohială este compusă din toţi credincioşii parohiei care au ajuns la vârsta de 21 de ani, de sine stătători, nepătaţi şi care îşi îndeplinesc îndatoririle morale şi materiale faţă de biserică şi aşezămintele ei.

 

ART. 104

(1) Adunarea parohială are următoarele atribuţii:

a) desemnează, prin alegere, preoţii şi diaconii din parohie, precum şi dascălul şi paracliserul;

b) alege membrii Consiliului parohial, ai C.C., precum şi delegaţii pentru Adunarea eparhială şi Soborul Mare;

c) verifică activitatea Consiliului parohial;

d) întocmeşte bugetul parohial;

e) ia hotărâri cu privire la zidirea, repararea şi înzestrarea bisericii, a casei parohiale şi a altor clădiri parohiale;

f) hotărăşte înfiinţarea de fonduri cu scop bisericesc, cultural sau filantropic şi stabileşte normele pentru aducerea mijloacelor băneşti necesare parohiei;

g) fixează cuantumul maximal al taxelor benevole de cult în favoarea parohiei;

h) examinează şi completează raportul anual despre mersul tuturor treburilor parohiei;

i) verifică şi aprobă gestiunea anuală a parohiei;

j) hotărăşte cu privire la cumpărarea de imobile şi, la vânzarea şi grevarea imobilelor parohiale;

k) administrează averea parohială, îngrijindu-se de buna întreţinere a edificiilor bisericeşti, culturale şi fundaţionale;

l) înzestrează biserica cu odăjdii, icoane, obiecte sfinţite, cărţi de cult şi cele trebuincioase pentru serviciul religios, cum ar fi pâine, vin şi altele asemenea, precum şi instituţiile ei, iar prin pangarul şi colportajul parohial îi aprovizionează pe credincioşi cu cele necesare exercitării practicilor religioase ortodoxe, precum lumânări, icoane, cărţi religioase şi altele asemenea.

m) interzice de dreptul de vot, al membrilor Adunării parohiale, pentru motive bine întemeiate.

(2) Hotărârile Adunării parohiale şi ale Consiliului parohial cu privire la atribuţiile prevăzute la alin. (1) lit. c), d), e), h), i) şi j) sunt supuse verificării şi aprobării Consiliului eparhial.

 

ART. 105

(1) Adunarea parohială va fi convocată de preşedinte.

(2) Convocarea va cuprinde locul şi data adunării, precum şi problemele ce se vor discuta.

(3) Ea va fi citită în biserică, îndată după terminarea Sfintei Liturghii, şi va fi afişată la uşa bisericii.

 

ART. 106

Adunarea parohială se întruneşte în şedinţă ordinară o dată pe an, care se anunţă cu cel puţin o săptămână înainte, iar în şedinţe extraordinare, ori de câte ori va fi nevoie, şi care se anunţă cu o săptămână înainte.

 

ART. 107

Preşedintele Adunării parohiale este preotul paroh sau locţiitorul său. În cazul în care la adunare ia parte episcopul, acesta va prezida şedinţa.

 

ART. 108

(1) Şedinţele Adunării parohiale se ţin în biserică sau într-o casă, de preferinţă în zilele de duminică sau de sărbători, şi se consideră legal constituită dacă se va prezenta cel puţin majoritatea simplă din numărul total al membrilor parohiei cu drept de vot.

(2) În cazul în care nu se întruneşte numărul necesar de membri se convoacă o a doua adunare peste o săptămână şi se consideră legal constituită cu orice număr de membri prezenţi.

 

ART. 109

(1) Toate chestiunile în adunare se rezolvă prin majoritatea simplă de voturi şi cu vot deschis.

(2) Votul secret se exercită la cererea a cel puţin unei treimi din numărul membrilor prezenţi la adunare.

 

ART. 110

(1) La fiecare adunare, secretarul ales consemnează hotărârile ce se întăresc prin semnătura preşedintelui adunării şi a secretarului şi, facultativ, a fiecăruia dintre membrii prezenţi la adunare.

(2) Procesul-verbal al adunării se prezintă spre aprobare episcopului eparhial iar, după aprobarea sa, hotărârile adunării devin obligatorii.

 

ART. 111

Atât adunările generale ale parohiei, cât şi consiliile parohiale şi instituţiile parohiale au dreptul să invite la şedinţele lor, cu drept de vot consultativ, şi persoane străine competente.

 

ART. 112

Împotriva hotărârilor Adunării parohiale sau ale Consiliului parohial se pot face contestaţii la Consiliul eparhial.

 

C. CONSILIUL PAROHIAL

 

ART. 113

(1) Adunarea parohială alege dintre membrii săi un număr de 3 până la 12 membri, după mărimea parohiei, care formează Consiliul parohial.

(2) Fac parte de drept din Consiliul parohial, cu vot deliberativ, preotul paroh ca preşedinte, ceilalţi preoţi şi diaconi şi dascălul bisericii parohiale, ca membri.

 

ART. 114

Consiliul este ales pe termen de un an. Alegerea este aprobată de chiriarh şi numai după aprobarea Consiliului parohial alegerea devine valabilă.

 

ART. 115

Ca membri în C.C. nu pot fi alese:

a) persoanele condamnate de justiţie;

b) persoanele care trăiesc în concubinaj;

c) persoanele cu conduită imorală, urâtă şi uşuratică.

 

ART. 116

Consiliul parohial are obligaţia:

a) să reprezinte parohia;

b) să ducă la îndeplinire hotărârile Adunării parohiale;

c) să întocmească bugetul de venituri şi cheltuieli, dacă este cazul;

d) să întocmească şi să prezinte Adunării parohiale dări de seamă asupra sumelor şi treburilor parohiei;

e) să întreţină bisericile, casele de rugăciuni, capelele, cimitirele, instituţiile de binefacere, cele culturale şi alte instituţii ale parohiei;

f) să deschidă şcoli, cursuri religioase şi lecturi serale bisericeşti;

g) să editeze literatură cu conţinut religios, cu aprobarea comisiei de editare;

h) să păstreze capitalurile şi averile, proprietatea parohiei, să le administreze şi să le ţină contabilitatea;

i) să primească donaţii şi ajutoare puse benevol la dispoziţia bisericilor, caselor de rugăciuni, instituţiilor de binefacere şi a celor culturale din parohie şi să efectueze colectarea donaţiilor;

j) să încheie, în urma hotărârii generale, acte pentru dobândirea averilor imobile pentru parohie;

k) să aleagă şi să împuternicească delegaţi în chestiunile parohiei;

l) să propună spre angajare slujitori bisericeşti (dascăli, paracliseri);

m) să ţină registrele cu enoriaşii parohiei.

 

ART. 117

Pentru îndeplinirea lucrărilor de cancelarie şi contabilitate, Consiliul parohial poate angaja o persoană care să nu fie membră a acestuia şi chiar să nu fie membră a parohiei.

 

ART. 118

(1) Consiliul parohial adoptă hotărâri cu majoritate simplă de voturi, iar la paritate de voturi prevalează votul preşedintelui.

(2) Şedinţele consiliului sunt valabile dacă la ele participă cel puţin jumătate plus unu din numărul membrilor consiliului.

 

ART. 119

(1) Toate actele de valoare, procurile sunt eliberate de Consiliul parohial cu semnătura preotului, a epitropului (casier) şi a secretarului, cu aplicarea ştampilei.

(2) În aceeaşi ordine se fac şi scoaterea banilor de la bănci şi primirea lor de la alte instituţii şi persoane particulare.

(3) Ştampila parohiei se păstrează la preotul paroh.

 

ART. 120

(1) Consiliul parohial nu are dreptul să se amestece în treburile bisericeşti şi în slujbe, precum şi în orânduielile clericilor, nu le poate face observaţii, îndemnuri de îndreptare şi mustrări şi cu atât mai puţin nu îi poate pedepsi.

(2) Consiliul se poate plânge împotriva preoţilor episcopului eparhial, care va soluţiona plângerea conform regulilor şi canoanelor B.O.R.R.V.

 

D. EPITROPIA

 

ART. 121

(1) Consiliul alege dintre membrii săi un epitrop, respectiv un casier şi un secretar, iar, la nevoie, aceştia pot fi schimbaţi cu alţi membri.

(2) Alegerea va fi supusă aprobării chiriarhului.

 

ART. 122

(1) Epitropul are următoarele atribuţii:

a) să administreze proprietatea mobilă şi imobilă a bisericii, sub controlul direct al parohului,

b) să gestioneze fondurile instituţiilor culturale, ale fundaţiilor, precum şi acele fonduri pe care le va primi cu inventar de la Consiliul parohial, pangarul, colportajul şi altele asemenea;

c) să păstreze într-o ladă sau casă de fier banii şi hârtiile de valoare ale parohiei;

d) să ţină un registru de venituri şi cheltuieli, iar când parohia are venituri mai mari, să înfiinţeze un oficiu de casă şi contabilitate;

e) să prezinte la sfârşitul anului un raport documentat asupra veniturilor şi cheltuielilor bisericeşti, culturale şi ale fundaţiilor;

f) să se îngrijească de edificiile bisericeşti, de curtea bisericii, de casa parohială, precum şi de buna întreţinere a cimitirului;

g) să încaseze sumele cuvenite parohiei şi să facă plăţile curente, cu aprobarea parohului.

(2) Administrarea se va face în conformitate cu hotărârile Adunării parohiale sau ale Consiliului parohial şi potrivit normelor şi regulamentelor în vigoare.

 

ART. 123

(1) Epitropul este răspunzător cu întreaga sa avere pentru buna administrare şi gestionare a averii parohiale ce i-a fost încredinţată.

(2) Răspunderea civilă nu exclude răspunderea penală.

(3) Aprobarea gestiunii nu îl descarcă de răspundere pentru neregulile descoperite ulterior.

 

ART. 124

Pentru a se evita neînţelegerile, epitropul bisericii este dator ca după terminarea slujbei bisericeşti să socotească şi să treacă în registrul respectiv încasările şi cheltuielile, în asistenţa membrilor Consiliul parohial, un membru sau 2, iar în lipsa acestora, în asistenţa a 2 membri ai parohiei sau a preotului.

 

ART. 125

Consiliul parohial este dator să controleze lunar activitatea epitropului şi mai ales registrele de venituri şi cheltuieli.

 

E. COMISIA DE CENZORI

 

ART. 126

Comisia de cenzori se alege anual de către Adunarea parohială. Ea se compune din 3 membri aleşi dintre cel puţin 2 candidaţi pentru fiecare membru.

 

ART. 127

(1) Comisia de cenzori controlează toată activitatea economico-financiară a parohiei, averea ei, sumele, conturile, bugetele, referatele.

(2) Activitatea Comisiei de cenzori se desfăşoară fie din iniţiativa acesteia, fie pe baza unei hotărâri speciale a Adunării parohiale.

(3) Comisia este datoare să aducă la cunoştinţa Adunării parohiale rezultatele controlului.

(4) În cazul în care se constată nereguli în treburile parohiei, Comisia de cenzori are dreptul să convoace Adunarea parohială a parohiei în conformitate cu prezentul statut.

 

ART. 128

(1) Comisia de cenzori este datoare să ţină un registru de procese-verbale, în care să treacă toate rezultatele verificărilor făcute asupra activităţii şi a sumelor parohiei.

(2) Registrul de procese-verbale se găseşte la Cancelaria parohiei.

(3) Controlul activităţii parohiale, a sumelor băneşti şi a averii îl poate face şi episcopul eparhial, personal sau prin delegaţii săi.

 

SECŢIUNEA a 2-a

Mănăstirea

 

ART. 129

Mănăstirea este un aşezământ în care trăieşte o comunitate religioasă de călugări sau călugăriţe, hotărâţi a-şi petrece viaţa în înfrânare, sărăcie şi ascultare necondiţionată.

 

ART. 130

Mănăstirea depinde întru toate, direct şi exclusiv de chiriarhul respectiv, care este conducătorul ei canonic.

 

ART. 131

Fiecare mănăstire este obligată:

a) să îşi organizeze viaţa în interiorul ei, astfel încât să devină un loc de aleasă şi desăvârşită viaţă bisericească, de frumoase virtuţi creştineşti, de evlavioase slujbe religioase, de o bogată mângâiere sufletească şi pildă de viaţă creştinească, atât pentru convieţuitorii ei, cât şi pentru cei ce o vizitează.

b) să se manifeste potrivit cu sfinţenia locului, spre a fi de folos poporului, dovedind o dragoste împreunată cu fapte bune faţă de obşte.

 

ART. 132

(1) Conducătorul suprem al oricărei mănăstiri este chiriarhul, iar în lipsa lui stă la faţa locului stareţul, care este conducătorul direct al întregii mănăstiri.

(2) Stareţul este ajutat la conducerea mănăstirii de Soborul mănăstiresc, Consiliul duhovnicesc şi Consiliul economic.

 

ART. 133

Stareţul sau stareţa ori împuterniciţii lor legali reprezintă cu aprobarea episcopului mănăstirea înaintea instanţelor judecătoreşti, a tuturor autorităţilor administrative şi faţă de terţi.

 

ART. 134

Gradele monahale sunt: monah, ierodiacon, arhidiacon, ieromonah şi arhimandrit. Gradele superioare se dau de chiriarh, pe baza unei recomandări a Consiliului duhovnicesc, numai celor cu merite deosebite şi cu pregătire.

 

ART. 135

(1) În temeiul Canonului 6 al Soborului ecumenic II, monahii trebuie să ducă o viaţă chinovială, respectiv de obşte.

(2) Toate persoanele oficiale alese de frăţia mănăstirii se confirmă de episcop.

 

ART. 136

După binecuvântarea episcopului eparhial şi cu acordul frăţiei mănăstireşti, parohia cea mai apropiată de mănăstire poate alege la adunările sale generale, din sânul membrilor săi, un comitet mănăstiresc pentru a se îngriji de averea şi înflorirea materială a mănăstirii. Acest comitet nu are dreptul să se amestece în viaţa duhovnicească internă a mănăstirii, în orânduielile regulamentare şi în slujbele bisericeşti, căci din punct de vedere canonic mănăstirile sunt în deplina subordine a episcopului eparhial.

 

ART. 137

Mănăstirile sunt întreţinute din averile lor funciare, dacă posedă astfel de averi, şi din donaţii benevole.

 

ART. 138

Mănăstirile au personalitate juridică şi se administrează pe baza unor regulamente mănăstireşti.

 

ART. 139

Dispoziţiile cuprinse în prezentul statut cu privire la mănăstirile de călugări (monahi) se aplică prin asemănare şi mănăstirilor de călugăriţe (monahii).

 

SECŢIUNEA a 3-a

Episcopul şi arhiepiscopul

 

ART. 140

Eparhiile sunt unităţi teritoriale bisericeşti aflate sub conducerea unui episcop, constituite dintr-un număr de parohii şi din mănăstirile aflate pe acel teritoriu.

 

ART. 141

Eparhiile au ca organ de conducere harismatică, catehetică şi jurisdicţională un episcop sau arhiepiscop, ca organ deliberativ Adunarea eparhială, ca organ executiv Consiliul eparhial, iar ca organ judecătoresc Comisia de judecată eparhială.

 

ART. 142

Episcopul şi arhiepiscopul se bucură de toate drepturile prevăzute de Sfintele Canoane, de prezentul statut şi de regulamentele bisericeşti.

 

ART. 143

Drepturile şi îndatoririle episcopului sau arhiepiscopului sunt:

a) conduce eparhia în limitele prescrise de canoanele şi normele în vigoare;

b) se îngrijeşte de bunul mers al vieţii bisericeşti din eparhie şi de funcţionarea normală a organelor ei;

c) convoacă şi prezidează organele deliberative ale eparhiei şi se îngrijeşte de ducerea la îndeplinire a hotărârilor acestora;

d) reprezintă eparhia în justiţie, în faţa autorităţilor şi faţă de terţi, personal sau prin delegaţi legal împuterniciţi;

e) hirotoneşte clerici şi conferă distincţii bisericeşti;

f) numeşte personalul bisericesc sau îl confirmă, în caz de alegere, cu respectarea normelor în vigoare;

g) aprobă sau respinge motivat sentinţele pronunţate de Comisia juridică eparhială;

h) face cât mai des vizite canonice în eparhia sa pentru a controla mersul treburilor bisericeşti, a mângâia şi a lumina direct pe credincioşi, raportând despre cele constatate Soborului Mare şi Adunării eparhiale;

i) acordă dispense bisericeşti de căsătorie şi desface căsătoria bisericească, după ce s-a pronunţat divorţul de către judecătoria civilă;

j) în cazuri de vinovăţie gravă şi vădită poate suspenda din funcţie personalul bisericesc de orice fel din eparhia sa chiar înainte de începerea cercetărilor, care vor fi făcute în termen de 30 de zile de la data suspendării;

k) episcopul este dator să stea neîntrerupt în eparhie, în afară de cazul în care ia parte la şedinţele Soborului Mare sau la alte întruniri oficiale ori cu încuviinţarea primită de la Mitropolit.

l) episcopul se află sub jurisdicţia şi în subordinea Soborului Mare, care, după împrejurări, poate să îi aplice, pentru delicte în serviciu şi evlavie, diferite pedepse bisericeşti, pedepse ce pot merge până la interzicerea oficierii de servicii divine, conform Sfintelor Canoane.

 

SECŢIUNEA a 4-a

Administraţia eparhială

 

ART. 144

În executarea atribuţiilor sale, arhiepiscopul sau episcopul este ajutat de:

a) episcopii-vicari la arhiepiscopie şi arhierei-vicari la episcopie;

b) vicarul administrativ eparhial sau economul eparhial;

c) Cancelaria eparhială;

 

ART. 145

(1) Episcopii-vicari şi arhiereii-vicari se aleg de către Soborul Mare, la propunerea C.P., în înţelegere cu chiriarhul eparhiei respective.

(2) Episcopii-vicari şi arhiereii-vicari vor purta, cu aprobarea Soborului Mare, titulaturi legate de eparhiile respective.

(3) Intrarea lor în funcţie se face în urma alegerii şi a hirotonirii în treapta de arhiereu şi se comunică autorităţii de stat în drept.

(4) Episcopii-vicari şi arhiereii-vicari sunt membri de drept ai organelor deliberative şi executive eparhiale şi au atribuţii ce le sunt atribuite de către chiriarhi locului, cu aprobarea Soborului Mare.

 

ART. 146

(1) Vicarul administrativ (economul) se numeşte în funcţie de către chiriarh dintre preoţii sau arhimandriţii cu experienţă administrativă.

(2) El are atribuţii ce îi sunt delegate prin decizie de către chiriarh.

 

ART. 147

Cancelaria eparhială execută toate lucrările administrative ale organelor deliberative şi executive eparhiale. Este condusă de vicarul eparhial.

 

ART. 148

Cancelaria eparhială are următoarele servicii:

a) Secretariatul, Personalul, Registratura şi Arhiva;

b) Contabilitatea, Casieria şi Corpul de inspecţie şi control;

c) Serviciul tehnic.

 

SECŢIUNEA a 5-a

Adunarea eparhială

 

ART. 149

(1) Adunarea eparhială este organul deliberativ al eparhiei.

(2) Adunarea eparhială este condusă de chiriarhul eparhiei şi se compune din clerici, monahi şi mireni, care trăiesc pe teritoriul eparhiei şi reprezintă unităţile canonice ce intră în componenţa eparhiei.

 

ART. 150

Adunarea eparhială se convoacă de către chiriarh ori de câte ori este nevoie, dar cel puţin o dată pe an, şi la cererea Consiliului eparhial.

 

ART. 151

Adunarea eparhială are următoarele atribuţii:

a) alege membrii Consiliului eparhial şi ai Comisiei juridice eparhiale;

b) veghează la bunul mers al vieţii bisericeşti al eparhiei;

c) emite reguli, regulamente şi recomandări, în concordanţă cu pravilele soboarelor şi ordinelor organelor centrale bisericeşti, privind bunul mers al vieţii bisericeşti în eparhie;

d) primeşte dările de seamă ale tuturor organelor de control şi conducere aflate în subordinea eparhiei şi ia hotărârile ce se impun;

e) înfiinţează şi finanţează organele şi organizaţiile create în vederea unei bune desfăşurări a vieţii bisericeşti din eparhie.

 

ART. 152

Preşedintele Adunării eparhiale este chiriarhul. Adunarea eparhială alege un vicepreşedinte şi un secretar. Vicepreşedintele poate să conducă lucrările adunării la cererea şi recomandarea preşedintelui. Secretarul are datoria de a redacta procesele-verbale ale adunării.

 

ART. 153

Adunarea se consideră legal constituită când este întrunită majoritatea simplă a membrilor. Hotărârile se adoptă cu votul majorităţii celor prezenţi. În caz de egalitate de voturi prevalează votul preşedintelui.

 

ART. 154

Procesele-verbale se semnează de toţi membrii participanţi la şedinţă.

 

SECŢIUNEA a 6-a

Consiliul eparhial

 

ART. 155

(1) Consiliul eparhial este organul executiv de conducere al eparhiei şi este prezidat de chiriarh.

(2) Consiliul eparhial se constituie, cu binecuvântarea chiriarhului, din cel puţin 4 membri, aleşi pe o perioadă de 2 ani de către Adunarea eparhială.

 

ART. 156

Consiliul eparhial are următoarele atribuţii:

a) pune în aplicare hotărârile Adunării eparhiale;

b) pregăteşte întrunirea Adunării eparhiale, redactând şi ordinea de zi;

c) prezintă Adunării eparhiale rapoartele anuale asupra activităţii sale;

d) dezbate problemele legate de constituirea de noi parohii, mănăstiri, unităţi de producţie şi alte organe şi organizaţii necesare eparhiei;

e) se preocupă de găsirea mijloacelor materiale necesare eparhiei;

f) stabileşte graniţele parohiilor;

g) supraveghează activitatea comitetelor parohiale;

h) rezolvă toate problemele trimise de către chiriarh în consiliu, pentru a le rezolva sau pentru a face recomandări în legătură cu modalităţile de rezolvare;

i) în limita competenţei sale, rezolvă problemele legate de dreptul de proprietate, folosinţă şi gestionarea averii parohiilor, mănăstirilor şi a altor unităţi canonice ale eparhiei.

 

SECŢIUNEA a 7-a

Comisia juridică eparhială

 

ART. 157

(1) Comisia juridică eparhială (C.J.E.) este instanţa de judecată a eparhiei. C.J.E. funcţionează în cadrul episcopiei.

(2) C.J.E. se compune din 3 membri permanenţi şi 2 membri supleanţi.

(3) Preşedinte este ales de către episcop din rândul membrilor permanenţi, pentru toată perioada mandatului C.J.M.

(4) C.J.E. se întruneşte în şedinţe ordinare o dată la o lună şi numai dacă sunt cauze ce aşteaptă să fie judecate.

(5) Membrii C.J.E. sunt aleşi de Adunarea eparhială pe o perioadă de 2 ani, din rândul clericilor cu experienţă şi studii de drept canonic din cadrul eparhiei.

(6) Nu pot fi membri ai C.J.E:

a) persoanele care au suferit condamnări ale instanţelor bisericeşti şi civile, iar hotărârile au rămas definitive;

b) persoanele care îndeplinesc şi alte funcţii administrative bisericeşti.

(7) Membrul C.J.E. care suferă o condamnare judecătorească, bisericească sau civilă definitivă îşi pierde dreptul de a mai rămâne membru C.J.E.;

(8) Membrul C.J.E. care are legături directe sau indirecte cu cauza judecată este exclus de la judecarea cauzei.

 

ART. 158

(1) În competenţa C.J.E. intră aplanarea şi, eventual, judecarea neînţelegerilor ivite între personalul bisericesc aparţinând eparhiei;

(2) Hotărârile C.J.E. se supun aprobării episcopului. În cazul în care episcopul nu este de acord cu hotărârea luată, cazul este trimis la instanţa superioară C.J.E.

(3) Hotărârile C.J.E. rămase definitive sunt valabile şi se aplică în toate parohiile.

(4) Deliberările C.J.E. se pronunţă cu uşile închise.

(5) Membrii C.J.E. sunt retribuiţi conform normelor stabilite de către Adunarea eparhială.

(6) Membrii supleanţi se bucură de toate drepturile membrilor titulari pentru timpul în care suplinesc în C.J.E.

(7) Pentru toţi membri C.J.E. care nu locuiesc în reşedinţă se vor acorda cheltuieli de transport, când vor fi chemaţi să judece.

(8) Cheltuielile de funcţionare a C.J.E. se susţin din bugetul eparhial şi/sau de către un fond special, creat şi aprobat de către Adunarea eparhială din taxe de judecată.

(9) În caz de nemulţumire a unei părţi se poate depune recurs împotriva hotărârii C.J.E. la instanţa superioară, care este C.J.M. Cererea de recurs se depune cu cel puţin 15 zile înainte de începerea şedinţei C.J.M. Cererea se depune la Secretariatul mitropoliei.

 

CAP. 5

Averea bisericii

 

ART. 159

Totalitatea bunurilor aparţinând Mitropoliei, arhiepiscopiilor, episcopiilor, parohiilor şi mănăstirilor constituie averea bisericească.

 

ART. 160

(1) Din punctul de vedere al destinaţiei sale, averea bisericească cuprinde bunuri sacre şi bunuri comune.

(2) Bunurile sacre sunt cele destinate prin sfinţire sau binecuvântare cultului divin. Ele nu pot fi înstrăinate şi nici urmărite.

(3) Bunurile comune sunt cele destinate întreţinerii bisericilor, slujitorilor ei, operelor culturale şi de caritate şi îndeplinirii celorlalte scopuri ale Bisericii.

 

ART. 161

(1) Averea fundaţiilor şi asociaţiilor care au personalitate juridică este proprietatea acestora şi se administrează de Biserică în limita şi în condiţiile actelor constitutive şi conform dispoziţiilor prezentului statut.

(2) Donaţiile cu destinaţie fac parte din averea bisericească şi se administrează ca atare.

 

ART. 162

Dobândirea, înstrăinarea, grevarea şi administrarea averii bisericeşti, precum şi controlul ierarhic şi verificarea gestionară se vor face după normele ce se vor stabili printr-un regulament special, întocmit de Soborul Mare.

 

CAP. 6

Cimitirele parohiale

 

ART. 163

Fiecare parohie are dreptul la un cimitir pentru îngroparea morţilor, care este proprietatea parohiei. Cimitirele sunt bunuri sacre şi urmează regimul juridic al acestor bunuri: sunt inalienabile şi imprescriptibile şi nu pot fi schimbate, grevate, înstrăinate sau sechestrate.

 

ART. 164

Cimitirul se administrează de organele parohiale.

 

ART. 165

Cimitirul se supraveghează de către paroh şi Consiliul parohial, care este dator a se îngriji de împrejmuirea lui şi de păstrarea lui în bună ordine.

 

ART. 166

Locurile de morminte se dau gratuit, după hotărârea Consiliului parohial şi potrivit legii ce ar reglementa aceasta.

 

ART. 167

Cimitirele noi se înfiinţează în înţelegere cu autorităţile sanitare şi administrative.

 

CAP. 7

Despre cheltuieli şi ajutorul statului

 

ART. 168

(1) Cheltuielile pentru întreţinerea patrimoniului bisericesc vor fi acoperite din contribuţii consimţite de credincioşi şi din venituri proprii ale bisericii.

(2) Salariile slujitorilor şi ale funcţionarilor bisericeşti şi ai aşezămintelor B.O.R.R.V., precum şi cheltuielile pentru centrele eparhiale şi cel mitropolitan sunt plătite de către stat, în conformitate cu legislaţia şi bugetul său anual.

 

ART. 169

Salarizarea personalului B.O.R.R.V. se face conform normelor în vigoare pentru funcţionarii publici.

 

ART. 170

Numirile în diferite funcţii bisericeşti vor fi comunicate autorităţii competente a Statului pentru contribuţie la salarizare.

 

ART. 171

Terenurile agricole parohiale, precum sesii, donaţii şi altele asemenea, şi terenurile agricole, precum cele arabile, păşune, izlaz, livadă, ce aparţin eparhiilor, schiturilor şi mănăstirilor vor fi folosite de proprietari şi uzufructuari, conform dispoziţiilor stabilite de forurile bisericeşti competente.

 

CAP. 8

Dreptul de succesiune al ierarhilor şi monahilor

 

ART. 172

(1) Averea episcopilor nu poate fi moştenită de rudele sau apropiaţii lor.

(2) După decesul lor, mutarea sau plecarea lor din eparhie, întreaga avere ce se afla în posesiunea lor rămâne proprietatea eparhiei, spre a fi folosită de succesorii lor.

 

ART. 173

Averea monahilor şi monahiilor, adusă de aceştia în mănăstiri, precum şi cea dobândită în orice mod în timpul monahatului rămâne întreagă mănăstirii de care ţin.

 

ART. 174

Ierarhii pensionaţi, retraşi sau demisionaţi sunt obligaţi a locui în mănăstirea de la care au metania sau în aceea care li se va destina de Soborul Mare, iar după moarte averea lor e supusă dispoziţiilor din art. 175 şi 176 din prezentul statut.

 

ART. 175

În cadrul B.O.R.R.V., Mitropolia este persoană juridică, celelalte unităţi administrative, cum sunt eparhiile, parohiile şi mănăstirile, pot fi persoane juridice dacă au o organizare proprie aprobată de Soborul Mare, întrunesc toate condiţiile legii şi se subordonează Mitropoliei B.O.R.R.V. din România, atât canonic, cât şi potrivit dispoziţiilor prezentului statut.

 

CAP. 9

Dispoziţii finale

 

ART. 176

Modificarea şi completarea prezentului statut se pot face de către Soborul Mare al B.O.R.R.V. şi se comunică Ministerului Culturii şi Cultelor, conform dispoziţiilor legale în vigoare.

 

ART. 177

Orice dispoziţie contrară prezentului statut se abrogă.