The measure is available in the following languages:
GUVERNUL ROMANIEI
HOTARARE privind recunoaşterea Statutului Bisericii Evanghelice-Lutherane din România
(Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 296 din 16/04/2008)
În temeiul art. 29 alin. (3) şi al art. 108 din Constituţia României, republicată, precum şi al art. 49 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
Art. 1. -
Se recunoaşte Statutul Bisericii Evanghelice-Lutherane din România, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Art. 2. -
Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă Decretul Prezidiului Marii Adunări Naţionale nr. 588/1949 pentru aprobarea Statutului Bisericii Evanghelice Luterane Sinodo-Presbiteriale din Republica Populară Română, nepublicat.
PRIM-MINISTRU
CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU
Contrasemnează: Ministrul Culturii şi Cultelor, Adrian Iorgulescu
Bucureşti, 9 aprilie 2008. Nr. 400.
ANEXA
STATUTUL BISERICII EVANGHELICE-LUTHERANE DIN ROMÂNIA
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
Art. 1. -
(1) Denumirea bisericii este Biserica Evanghelică-Lutherană din România.
(2) Biserica Evanghelică-Lutherană din România este comunitatea organizată cu scopul practicării religiei de către credincioşii evanghelici, parte a Bisericii lui Isus Cristos.
Art. 2. -
(1) Învăţăturile şi slujirea Bisericii Evanghelice-Lutherane din România se bazează pe Sfânta Scriptură, în spiritul simbolurilor curentului lutheran al Reformei.
(2) Documentele de credinţă ale Bisericii Evanghelice-Lutherane din România sunt Confesiunea Augustană Invariata şi Catehismul Mic al lui Martin Luther.
(3) Simbolurile ecumenice ale credinţei ce aparţin Bisericii Evanghelice-Lutherane din România sunt: Crezul Apostolic, Niceo-Constantinopolitan şi cel Athanasian.
Art. 3. -
(1) Pe baza identităţii confesionale, Biserica Evanghelică-Lutherană din România funcţionează în comunitate de amvon şi sacramente cu Biserica Evanghelică de Confesiune Augustană, respectiv Biserica Evanghelică Săsească din Transilvania, cu Biserica Evanghelică-Lutherană din Ungaria şi cu toate bisericile evanghelice-lutherane din alte ţări.
(2) Biserica Evanghelică-Lutherană din România funcţionează în comunitate de amvon şi sacramente cu Biserica Reformată din România, această legătură fiind bazată pe tradiţiile istorice seculare, precum şi cu bisericile care acceptă Concordatul de la Leuenberg.
(3) Biserica Evanghelică-Lutherană din România întreţine legături frăţeşti cu celelalte biserici creştine şi are contacte ecumenice cu bisericile din România şi din străinătate, mai ales cu acele biserici care aparţin Consiliului Mondial al Bisericilor şi Conferinţei Bisericilor Europene.
Art. 4. -
(1) Biserica Evanghelică-Lutherană din România consideră ca misiune a sa, primită de la Isus Cristos, propovăduirea corectă şi din convingere a Evangheliei către fiecare suflet, împărtăşirea sacramentelor după învăţăturile date de către Mântuitor şi practicarea faptelor dragostei, ca rod al credinţei.
(2) Biserica Evanghelică-Lutherană din România organizează, în spiritul evanghelic-lutheran, serviciile divine, munca misionară, diaconală şi educarea enoriaşilor săi. Pregătirea personalului său bisericesc se face cu respectarea libertăţii de gândire şi de conştiinţă.
(3) Biserica Evanghelică-Lutherană din România respectă Constituţia şi legile României.
(4) Biserica Evanghelică-Lutherană din România este independentă şi suverană în privinţa organizării interne, a legilor şi regulamentelor proprii, precum şi a conducerii şi a organizării disciplinei sale interne.
CAPITOLUL II
Membrii şi organizarea bisericii
Art. 5. -
Sunt membri ai Bisericii Evanghelice-Lutherane din România acele persoane de etnie maghiară, slovacă, germană, română şi de altă naţionalitate care:
a) au primit taina botezului;
b) îşi manifestă personal apartenenţa la Biserica Evanghelică-Lutherană din România prin intermediul confirmării sau prin declaraţia de adeziune;
c) acceptă, mărturisesc şi respectă învăţăturile Bisericii Evanghelice-Lutherane din România.
Art. 6. -
Apartenenţa la Biserica Evanghelică-Lutherană din România încetează prin deces, prin părăsirea bisericii sau prin excludere disciplinară.
Art. 7. -
(1) Apartenenţa la Biserica Evanghelică-Lutherană din România se materializează prin apartenenţa la o parohie.
(2) Este membră a unei parohii din cadrul Bisericii Evanghelice-Lutherane din România acea persoană care locuieşte pe teritoriul acelei parohiei şi participă în mod activ, spiritual şi material, la susţinerea vieţii şi activităţii comunităţii bisericeşti.
(3) Membrii comunităţii bisericeşti îşi exercită dreptul de vot doar într-o singură parohie, respectiv pe teritoriul acelei parohii sau al diasporei unde îşi au domiciliul stabil.
Art. 8. -
(1) Membrii Bisericii se organizează în parohii. Parohiile alcătuiesc protopopiile, iar protopopiile alcătuiesc eparhia.
(2) Organizarea credincioşilor în parohii sau filii, împărţirea circumscripţiilor de diasporă între parohii, respectiv repartizarea parohiilor în protopopiate sunt stabilite de prezbiteriul eparhial.
(3) Parohiile, protopopiatele şi eparhia, respectiv instituţiile legal înfiinţate de acestea sunt persoane juridice, conform dispoziţiilor legale în vigoare.
Art. 9. -
(1) În comunităţile bisericeşti din cadrul Bisericii Evanghelice-Lutherane din România limba de oficiere a slujbei este limba maghiară, slovacă, germană, respectiv română, în funcţie de limba maternă şi de tradiţiile membrilor parohiei.
(2) Decizia privind limba în care se oficiază slujba unei comunităţi bisericeşti, respectiv într-o parohie, filie sau diasporă, aparţine adunării generale parohiale, iar la cererea comunităţii de diasporă şi pe baza referinţei prezidiului protopopial aparţine prezbiteriului eparhial.
CAPITOLUL III
Autoguvernarea bisericii
Art. 10. -
Biserica Evanghelică-Lutherană din România este o organizaţie autonomă care gestionează toate problemele proprii şi îşi alcătuieşte Canonul, legile şi regulamentele interne specifice.
Art. 11. -
(1) În cadrul Bisericii Evanghelice-Lutherane din România guvernarea bisericii se realizează pe baza principiului sinodo-prezbiterial, conform căruia, în condiţiile formulate în Canon, fiecare membru al comunităţii bisericeşti are dreptul de a participa la conducerea bisericii în mod direct sau prin reprezentanţii săi legali.
(2) Organizarea şi funcţionarea Bisericii Evanghelice-Lutherane din România respectă principiul parităţii, respectiv influenţa egală a elementului clerical şi laic.
Art. 12. -
(1) Sinodul este organul decizional suprem, cu rol de reprezentare şi administrare, legislativ şi electoral.
(2) Adunarea generală este organul electoral suprem al parohiei şi al protopopiatului, cu rol de reprezentare şi administrare.
Art. 13. -
Prezbiteriul este organul de guvernare şi executiv al Bisericii Evanghelice-Lutherane din România, la toate nivelele.
Art. 14. -
(1) Biserica Evanghelică-Lutherană din România are la toate nivelele prezidii alese, formate din funcţionari clerici şi laici.
(2) La nivelul parohiilor, acestea se compun din preot şi curatorul parohial, la nivelul protopopiatelor, din protopop şi curatorul protopopial, la nivelul eparhiei, din episcop şi curatorul eparhial, precum şi din suplinitorii legali ai acestora.
(3) Copreşedinţii sunt membrii prezidiului cu drepturi egale, care reprezintă comunitatea ce i-a ales şi organele legale ale acesteia în faţa autorităţilor, ei fiind competenţi de a le convoca, de a le prezida pe bază de înţelegere, de a semna împreună, în numele acestora, documente oficiale şi de a administra toate problemele bisericii, pe bază consensuală.
Art. 15. -
Oficiile de administrare ale Bisericii Evanghelice-Lutherane din România sunt:
a) la nivel parohial: Oficiul parohial;
b) la nivel protopopial: Oficiul protopopial;
c) la nivel eparhial: Oficiul episcopal.
Art. 16. -
(1) Parohiile, protopopiatele şi eparhiile au dreptul de a înfiinţa şi susţine instituţii caritative, de misiune internă şi externă, sau alte instituţii cu scop religios, instituţii de învăţământ public şi de formare a personalului propriu, case de pensii, edituri de carte şi reviste, ateliere media, respectiv unităţi economice.
(2) Funcţionarea instituţiilor şi organizaţiilor enumerate este reglementată prin lege separată, adoptată de Sinod, conform legislaţiei din România, şi, ca atare, aparţine de organizarea bisericii şi se află sub conducerea, guvernarea şi supravegherea autorităţilor bisericeşti.
Art. 17. -
În interesul serviciului bisericesc şi al conducerii, Biserica Evanghelică-Lutherană din România organizează comisii consultative.
Art. 18. -
(1) La nivelul parohiilor, judecata şi disciplina bisericească revin Comisiei de disciplină parohială care este formată din membri aleşi din cadrul prezbiterilor.
(2) La nivelul protopopiatelor, judecata şi disciplina bisericească aparţin Comisiei de disciplină protopopială, la nivelul eparhiei acestea sunt competenţe ale Comisiei de disciplină generală eparhială, iar la cel mai înalt nivel, ale Comisiei de disciplină extraordinară.
Art. 19. -
(1) La fiecare adunare generală, adunare prezbiterială şi la fiecare adunare regulamentară a comisiilor este obligatorie încheierea unui proces-verbal care va trebui să cuprindă, obligatoriu, lista celor prezenţi cu drept de vot, prezidiul, secretarii, cei care semnează pentru conformitate, respectiv propunerile şi hotărârile luate.
(2) Câte un exemplar al procesului-verbal va fi trimis autorităţilor bisericeşti superioare.
Art. 20. -
(1) La adunările bisericeşti, voinţa legal manifestată a majorităţii celor cu drept de vot este decisivă.
(2) Au drept de vot şi pot fi aleşi doar acei membri majori (care au împlinit vârsta de 18 ani) ai bisericii care contribuie material la susţinerea bisericii în mod sistematic.
(3) La adunările bisericii votul este, de regulă, deschis.
(4) În probleme materiale sau principiale importante, prezidiul poate dispune votul nominal.
(5) În probleme legate de alegeri şi probleme personale, la cererea celor interesaţi sau pe baza deciziei prezidiului, se poate dispune votul secret, cu aprobarea adunării generale.
Art. 21. -
(1) Adunarea generală sau Sinodul poate lua hotărâri valabile doar în problemele care se află pe ordinea de zi.
(2) Hotărârea Adunării generale, respectiv a Sinodului poate fi modificată doar de o nouă adunare generală sau de un nou sinod.
(3) Hotărârile privind alegerile pot fi desfiinţate de organele competente doar pe cale disciplinară.
Art. 22. -
(1) Hotărârile Adunării generale, respectiv ale Sinodului intră în vigoare prin pronunţare în cadrul adunării.
(2) Hotărârile şi dispoziţiile administrative ale altor autorităţi bisericeşti intră în vigoare prin comunicarea hotărârii sau a dispoziţiei (pronunţare, respectiv înmânare).
(3) Rezultatul votului intră în vigoare doar după împlinirea termenului de apel de 15 zile de la pronunţarea rezultatului votului, iar în caz de apel se va aştepta decizia autorităţii competente pentru investigarea validităţii votului.
CAPITOLUL IV
Serviciul preoţesc
Art. 23. -
(1) Isus Cristos a orânduit un serviciu special pentru propovăduirea Evangheliei şi împărtăşirea sacramentelor. Conform ordinii bisericeşti, acest serviciu este efectuat de preotul regulamentar hirotonit în acest sens.
(2) Hirotonirea este dreptul şi sarcina exclusivă a episcopului.
(3) Poate fi hirotonit doar acel membru cu moralitate ireproşabilă al bisericii care dispune de pregătire teologică corespunzătoare, după cel puţin un an de serviciu practic în cadrul candidaturii la preoţie şi după susţinerea examenului bisericesc. Comisia teologică analizează şi aptitudinea candidatului pentru serviciul preoţesc şi face propuneri episcopului cu privire la hirotonirea candidatului.
(4) Candidatul dobândeşte statutul şi diploma de preot cu ocazia hirotonirii.
(5) Caracterul de vocaţie al serviciului preoţilor şi dreptul împărtăşirii sacramentelor sunt identice, indiferent de locul angajării preoţeşti şi de competenţa de guvernare a bisericii.
(6) Dreptul şi sarcina specifică a preotului aflat în slujba bisericii este îndeplinirea atribuţiilor bisericeşti: propovăduirea publică a învăţăturii lui Dumnezeu, împărtăşirea sacramentelor, dezlegarea de păcate, binecuvântarea căsniciilor bisericeşti, oficierea înmormântărilor bisericeşti şi pastoraţia credincioşilor.
Art. 24. -
În caz de nevoie, episcopul poate hirotoni în funcţia de levit, pe bază de examen, un membru al bisericii cu pregătire teologică parţială, apt pentru aceasta şi cu moralitate ireproşabilă, şi îl poate numi pentru serviciu preoţesc în calitate de capelan.
Art. 25. -
În interesul edificării comunităţii bisericeşti, episcopul poate împuternici studenţi la teologie, iar la cererea parohului, laici din rândul membrilor devotaţi şi competenţi ai comunităţii, pentru serviciul divin auxiliar (propovăduirea Cuvântului şi împărtăşirea sacramentelor).
Art. 26. -
Episcopul exercită drept de supraveghere asupra învăţăturilor, asupra efectuării serviciului divin şi asupra comportamentului etic al preotului, respectiv teologului, levitului sau laicului împuternicit pentru oficierea serviciului divin auxiliar.
Art. 27. -
(1) Preotul, preotul suplinitor, capelanul, levitul şi candidatul la preoţie sunt de obicei salariaţi ai bisericii.
(2) Aceştia au dreptul la locuinţă de serviciu, ale cărei cheltuieli de întreţinere vor fi suportate de către biserică, pe baza hotărârii prezbiteriale.
Art. 28. -
Preoţii îşi păstrează calitatea de preot şi după pensionare. La cerere, cu acordul preotului competent, pot oficia orice serviciu preoţesc sau divin.
Art. 29. -
Preotul care a renunţat la serviciul bisericesc sau care este caterisit ca urmare a unei proceduri disciplinare îşi pierde statutul de preot, nu poate oficia serviciul preoţesc, nu poate purta ţinuta liturgică şi nu poate folosi titlul de preot.
Art. 30. -
În cazul în care titularul diplomei de preot nu a fost angajat al bisericii timp de 5 ani fără întrerupere este necesară expertiza Consiliului teologic şi aprobarea episcopului pentru reluarea funcţiei de preot.
CAPITOLUL V
Personalul parohiei
Art. 31. -
(1) Pot îndeplini funcţii bisericeşti doar acei membri majori ai bisericii, de moralitate ireproşabilă, care corespund condiţiilor cerute de funcţie, participă regulat la viaţa bisericii de cel puţin 3 ani şi contribuie material la susţinerea bisericii.
(2) Alegerea în funcţii bisericeşti este valabilă pe o perioadă de 6 ani, cu excepţia cazurilor în care Canonul prevede altfel.
(3) Realegerea este permisă.
(4) Funcţionarul care lipseşte nemotivat de la 3 adunări consecutive convocate regulat îşi pierde funcţia dobândită în urma alegerilor.
Art. 32. -
(1) Biserica poate angaja în serviciul ei personal plătit, de preferinţă din rândul membrilor comunităţii.
(2) Pot fi angajate doar persoane majore, de moralitate ireproşabilă, care corespund condiţiilor cerute de serviciu.
(3) Biserica pretinde angajaţilor săi să participe activ la viaţa comunităţii parohiale în care îşi efectuează serviciul sau pe al cărei teritoriu îşi au domiciliul stabil, după puterile şi capacităţile lor.
Art. 33. -
Funcţionarii şi angajaţii trebuie informaţi într-un mod care poate fi dovedit asupra drepturilor şi obligaţiilor lor cu ocazia instalării în funcţie.
Art. 34. -
Fiecare funcţionar şi angajat al bisericii este răspunzător pentru pagubele cauzate în mod intenţionat sau din neglijenţă bisericii.
CAPITOLUL VI
Parohia
Art. 35. -
(1) Parohia este comunitatea religioasă organizată legal pentru practicarea în comun a religiei de către credincioşii evanghelici-lutherani care locuiesc pe un teritoriu determinat.
(2) Parohia evanghelică-lutherană poate să îşi asume îngrijirea spirituală a tuturor creştinilor care solicită acest lucru.
Art. 36. -
(1) Orice persoană botezată după ritul evanghelic-lutheran, respectiv care şi-a manifestat intenţia de aderare şi care nu s-a mutat din localitate sau nu şi-a manifestat intenţia de părăsire a cultului este considerată membră a parohiei bisericeşti.
(2) Sunt consideraţi membri cu drept de vot ai parohiei doar acei membrii botezaţi şi confirmaţi ai bisericii care contribuie material la susţinerea parohiei în mod regulat.
Art. 37. -
(1) Drepturile membrilor parohiilor sunt: pot participa la serviciile divine, pot folosi mijloacele harului, pot face uz de serviciile oficiale ale preotului şi ale funcţionarilor bisericii, se pot folosi de instituţiile bisericeşti, pot exercita în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare dreptul de a alege şi de a fi ales, după confirmare pot deveni naşi, în caz de prejudicii religioase pot cere protecţia autorităţilor bisericeşti competente.
(2) Obligaţiile membrilor parohiilor sunt: să ducă o viaţă religioasă şi morală adecvată, să participe la serviciile divine, să se folosească de mijloacele harului, să se îngrijească de botezul şi educarea religioasă a copiilor, să promoveze interesele bisericii, să respecte normele, regulamentele şi dispoziţiile legale emise de autorităţile bisericeşti.
Art. 38. -
Oficiul administrativ al parohiei este oficiul parohial.
Art. 39. -
Conducătorul responsabil al oficiului parohial este preotul paroh, respectiv suplinitorul legal al acestuia.
CAPITOLUL VII
Protopopiatul
Art. 40. -
Pentru o mai bună organizare şi supraveghere a activităţii misionare şi administrative, unirea mai multor comunităţi bisericeşti într-o autoritate superioară în vederea conducerii, administrării şi menţinerii ordinii bisericeşti formează protopopiatul.
Art. 41. -
Organul suprem de reprezentare, administrare şi electoral al protopopiatului este adunarea generală protopopială.
Art. 42. -
Membrii cu drept de vot ai adunării generale protopopiale sunt:
a) prezidiul protopopiatului: protopopul şi curatorul protopopial, iar în cazul imposibilităţii exercitării atribuţiilor legale şi statutare, suplinitorii legali ai acestora;
b) preoţii aleşi aparţinând protopopiatului şi curatorii parohiilor, iar în cazul imposibilităţii exercitării atribuţiilor legale şi statutare, suplinitorii legali ai acestora;
c) reprezentanţii parohiilor, pe bază de alegeri; fiecare parohie trimite de două ori atâţia reprezentanţi câte posturi de preot paroh susţine.
Art. 43. -
(1) Organul executiv şi de guvernare al protopopiatului este prezbiteriul protopopiatului.
(2) Membrii prezbiteriului protopopial sunt: toţi demnitarii protopopiatului, cu excepţia celor 2 cenzori şi a membrilor comisiilor de disciplină.
Art. 44. -
(1) Prezidiul prezbiteriului protopopial sunt: protopopul şi curatorul protopopial, iar în cazul imposibilităţii exercitării atribuţiilor legale şi statutare, suplinitorii legali ai acestora.
(2) Prezbiteriul protopopial este convocat de prezidiul protopopiatului prin invitaţie care trebuie să conţină locul, data şi ordinea de zi exactă a adunării.
(3) Şedinţele prezbiteriului protopopial se ţin în general o dată pe an, dar în caz de nevoie pot fi convocate oricând.
Art. 45. -
(1) Reprezentantul şi conducătorul ecleziastic suprem al protopopiatului este protopopul.
(2) Protopopul este ales cu majoritate simplă (jumătate + unu) de către adunările generale ale parohiilor, din rândul preoţilor protopopiatului aleşi şi aflaţi de cel puţin 10 ani în serviciul bisericii.
Art. 46. -
(1) Curatorul protopopial este reprezentantul, conducătorul laic suprem al protopopiatului.
(2) Curatorul protopopial este ales cu majoritate simplă (jumătate + unu) de adunările generale ale parohiilor din rândul funcţionarilor laici ai parohiilor.
CAPITOLUL VIII
Eparhia
Art. 47. -
Eparhia este alcătuită din unirea parohiilor organizate în protopopiate spre alcătuirea autorităţii supreme de conducere şi administrare a bisericii.
Art. 48. -
Sinodul este organul reprezentativ şi administrativ, legislativ şi electoral, respectiv de luare a deciziilor teologice supreme.
Art. 49. -
Sinodul este convocat de prezidiul eparhial, care trimite fiecărui membru o invitaţie în scris cu cel puţin 3 luni înainte, specificând locul, data şi odinea de zi exactă.
Art. 50. -
(1) Sinodul se întruneşte de regulă din 3 în 3 ani, în caz de nevoie poate fi convocat oricând, în caz excepţional se trimite invitaţie în scris cu o lună înainte, specificând locul, data şi ordinea de zi exactă.
(2) La cererea în scris a unei treimi din membrii sinodului, prezidiul este obligat să convoace Sinodul în termen de 3 luni.
Art. 51. -
(1) Sinodul este legal întrunit:
a) dacă a fost convocat conform regulamentului;
b) dacă este prezentă majoritatea simplă a membrilor cu drept de vot şi fiecare protopopiat este reprezentat.
(2) Componenţa şi funcţionarea Sinodului sunt stipulate într-un regulament separat.
Art. 52. -
Prezbiteriul eparhial este organul suprem de guvernare şi executiv al eparhiei.
Art. 53. -
(1) Prezidiul prezbiteriului eparhial este compus din episcop şi curatorul eparhial, iar în cazul imposibilităţii exercitării atribuţiilor legale şi statutare, din suplinitorii legali ai acestora.
(2) Prezbiteriul eparhial este convocat de prezidiu cu cel puţin 30 de zile înainte, prin invitaţie, care va indica data, locul şi ordinea de zi a şedinţei.
(3) Prezbiteriul eparhial se întruneşte anual şi ori de câte ori problemele o impun.
Art. 54. -
Prezbiteriul eparhial este legal întrunit:
a) dacă a fost convocat regulamentar;
b) dacă este prezentă majoritatea simplă a membrilor săi.
Art. 55. -
Prezidiul este organul reprezentativ şi administrativ al eparhiei.
Art. 56. -
Membrii prezidiului sunt episcopul şi curatorul eparhial.
Art. 57. -
Episcopul este păstorul credincioşilor şi al preoţilor eparhiei, reprezentantul ecleziastic al eparhiei cu demnitate supremă în relaţiile cu autorităţile, alte confesiuni, instituţii şi organizaţii interne şi străine, ecleziastice şi laice, respectiv conducătorul suprem al administraţiei bisericeşti şi al Oficiului episcopal.
Art. 58. -
Curatorul eparhial este reprezentantul şi conducătorul laic cu demnitate supremă al Bisericii Evanghelice-Lutherane din România în relaţiile cu autorităţile, instituţiile şi organizaţiile interne şi străine, ecleziastice şi laice.
Art. 59. -
(1) Consiliul de conducere al eparhiei este consiliul consultativ al episcopului şi ia măsuri în toate problemele care nu ţin de competenţa exclusivă a prezbiteriului eparhial şi a Sinodului, respectiv pentru care primeşte împuternicire de la prezbiteriul eparhial, iar urgenţa acestor probleme nu permite ca biserica să aştepte dispoziţiile prezbiteriului competent.
(2) Consiliul de conducere ia decizii privind distribuirea ajutoarelor.
CAPITOLUL IX
Disciplina bisericească
Art. 60. -
Competenţa Bisericii.
Comisiile disciplinare bisericeşti sunt competente să judece:
a) delictele de disciplină bisericească;
b) plângerile privind valabilitatea alegerilor;
c) plângerile şi problemele controversate privind administrarea şi patrimoniul bisericii;
d) cazurile de încălcare a credinţei în biserică şi a altor obligaţii.
Art. 61. -
(1) Biserica îşi exercită competenţa disciplinară prin comisiile de disciplină ale Bisericii.
(2) Comisiile de disciplină ale Bisericii sunt:
a) Comisia de disciplină parohială;
b) Comisia de disciplină protopopială;
c) Comisia de disciplină generală;
d) Comisia de disciplină extraordinară - are competenţa de a aplica procedura disciplinară în cazul membrilor Prezidiului Bisericii şi ai Comisiei de disciplină generale.
(3) Disciplinarea şi procedura disciplinară bisericească sunt reglementate prin regulament separat.
CAPITOLUL X
Dispoziţii finale
Art. 62. -
Biserica Evanghelică-Lutherană din România este identică cu Biserica Evanghelică Sinodo-Prezbiterială de Confesiune Augustană din România, fiind succesoarea legală a acesteia.
Art. 63. -
(1) Bunurile mobile şi imobile ale protopopiatelor, parohiilor şi ale instituţiilor Bisericii Evanghelice-Lutherane din România intră în proprietatea eparhiei în cazul desfiinţării instituţiilor mai sus amintite, iar prezbiteriul eparhial dispune cu privire la acestea.
(2) În situaţia desfiinţării Bisericii Evanghelice-Lutherane din România, succesoarea legală a acesteia este Federaţia Mondială Lutherană, World Lutheran Federation, iar bunurile mobile şi imobile ale bisericii trec în proprietatea federaţiei.
Art. 64. -
În conformitate cu prezentul statut, Biserica Evanghelică-Lutherană se autoguvernează independent prin legile şi regulamentele adoptate de Sinod, precum şi prin regulile adoptate de alte organe cu drept de autoguvernare ale Bisericii.
Art. 65. -
Prezentul statut poate fi modificat printr-o decizie a Sinodului Bisericii Evanghelice-Lutherane din România.