Print Friendly, PDF & Email

Il provvedimento è disponibile nelle seguenti lingue:

 GUVERNUL ROMANIEI

HOTARARE privind recunoaşterea Statutului Bisericii Evanghelice C. A. din România

(Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 637 din 04/09/2008)

 

În temeiul art. 29 alin. (3) şi al art. 108 din Constituţia României, republicată, precum şi al art. 49 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. -

Se recunoaşte Statutul Bisericii Evanghelice C. A. din România, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

Art. 2. -

Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă Decretul nr. 627/1949 pentru aprobarea Statutului Bisericii Evanghelice C.A. din Republica Populară Română, nepublicat.

 

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

 

Contrasemnează:

Ministrul culturii şi cultelor, Adrian Iorgulescu

 

Bucureşti, 20 august 2008.

Nr. 898.

 

 

ANEXĂ

 

STATUTUL BISERICII EVANGHELICE C.A. DIN ROMÂNIA

 

Preambul

 

Biserica Evanghelică C.A. din România trăieşte din cuvântul Domnului şi al Sacramentelor, în comunitatea bisericii unice, sfinte, universale şi apostolice.

Ea se conduce în învăţătură şi faptă după mărturisirea de credinţă evangelică-luterană, cum este mărturisită în special în Confesiunea augustană din 1530, şi este conştientă de unitatea ei cu bisericile creştine din România şi din întreaga lume.

 

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

 

SECŢIUNEA 1

Membri, teritoriu, apartenenţă

 

Art. 1. -

(1) Biserica Evanghelică C.A. din România este comunitatea tuturor creştinilor de confesiune evanghelică, care îşi declară această apartenenţă şi care au domiciliul în România.

(2) Biserica Evanghelică C.A. din România poate înfiinţa comunităţi bisericeşti în străinătate, pe baza hotărârii Congresului Bisericii Generale.

(3) În activitatea sa, Biserica Evanghelică C.A. din România respectă Constituţia şi celelalte legi ale statului român.

 

Art. 2. -

(1) Apartenenţa la Biserica Evanghelică C.A. din România se întemeiază pe botez.

(2) Calitatea de membru al Bisericii Evanghelice C.A. din România este determinată de apartenenţa la o comunitate bisericească.

(3) De regulă, fiecare membru al Bisericii Evanghelice C.A. din România aparţine comunităţii bisericeşti din localitatea de domiciliu.

(4) Membrii altor biserici evanghelice pot deveni şi membri cu statut special în Biserica Evanghelică C.A. din România. Acest statut special va fi reglementat printr-o dispoziţie a Consistoriului superior.

 

Art. 3. -

(1) Membrii comunităţilor bisericeşti beneficiază în egală măsură de drepturile şi sunt ţinuţi de obligaţiile reglementate în cadrul Bisericii Evanghelice C.A. din România, potrivit statutului în vigoare.

(2) Membrii comunităţilor bisericeşti beneficiază de propovăduirea organizată a Evangheliei, de împărtăşirea Sacramentelor şi de asistenţă spirituală şi diaconică.

(3) Membrii Bisericii sunt chemaţi să ducă o viaţă creştinească şi să se implice activ în viaţa acesteia prin acţiuni personale, îndeplinirea unor funcţii, realizarea de sarcini, precum şi prin contribuţii şi donaţii.

 

SECŢIUNEA a 2-a

Proceduri juridice

 

Art. 4. -

Conform prevederilor bisericeşti în vigoare, membrii comunităţilor bisericeşti pot depune plângeri, formula contestaţii şi folosi calea de atac a apelului, atât împotriva hotărârilor şi dispoziţiilor prin care sunt reglementate problemele interne ale Bisericii, cât şi cu privire la alegerile din interiorul acesteia.

 

Art. 5. -

Pentru luarea hotărârilor în cadrul şedinţelor tuturor organelor corporatiste, cu excepţia celor de competenţa Congresului Bisericii Generale, prevăzute la art. 91 alin. (1), art. 94, 95 şi 97, se aplică următoarele dispoziţii:

a) toate întrebările trebuie astfel formulate, încât răspunsul să poată fi dat doar prin "Da" sau "Nu";

b) hotărârile se adoptă cu votul a cel puţin jumătate plus unu din numărul total de voturi exprimate;

c) votarea nominală are loc dacă este solicitată în scris de cel puţin 3 membri, dacă preşedintele consideră acest lucru necesar pentru stabilirea exactă a majorităţii voturilor şi dacă averea Bisericii sau a fundaţiilor este înstrăinată ori grevată cu sarcini;

d) cu excepţia preşedintelui, toţi cei prezenţi cu drept de vot sunt obligaţi să îşi exprime votul;

e) preşedintele este îndreptăţit să îşi exprime votul la fiecare scrutin. În caz de votare nominală şi în cazul egalităţii de voturi, este obligat să îşi exprime votul;

f) la dezbaterea propunerii de abrogare sau modificare a unei hotărâri, trebuie să fie prezente cel puţin două treimi din numărul membrilor. Propunerea se consideră aprobată numai atunci când cel puţin două treimi din numărul celor prezenţi au votat în favoarea ei.

 

SECŢIUNEA a 3-a

Statutul juridic şi structurile Bisericii

 

Art. 6. -

(1) Biserica Evanghelică C.A. din România se organizează, administrează şi funcţionează în mod autonom.

(2) Conducerea Bisericii Evanghelice C.A. din România are caracter spiritual şi juridic deopotrivă.

(3) Limba oficială în cadrul Bisericii Evanghelice C.A. din România este limba germană. În relaţiile cu statul român şi cu autorităţile sale, limba oficială este limba română.

 

Art. 7. -

(1) Biserica are următoarea structură:

a) comunitatea bisericească locală;

b) comunitatea bisericească districtuală;

c) comunitatea bisericească generală.

(2) Comunităţile bisericeşti locale, respectiv parohiile, comunităţile bisericeşti districtuale, respectiv consistoriile districtuale, şi comunitatea bisericească generală, respectiv Consistoriul superior, sunt persoane juridice de utilitate publică. De asemenea, sunt persoane juridice toate instituţiile şi organizaţiile aprobate de Congresul Bisericii Generale, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

 

Art. 8. -

(1) Unităţile bisericeşti cu personalitate juridică au proprietate mobiliară şi imobiliară. Această proprietate face parte din patrimoniul Bisericii Evanghelice C.A. din România.

(2) Exploatarea şi valorificarea patrimoniului bisericesc se realizează prin:

a) administrarea clădirilor şi terenurilor aferente, a terenurilor agricole, pădurilor, cimitirelor, precum şi a obiectelor sacre şi de arhivă;

b) organizarea de cămine de bătrâni şi de elevi, de case de odihnă, case de oaspeţi şi alte asemenea instituţii;

c) organizarea unor instituţii şcolare, culturale, turistice, precum şi alte instituţii asemănătoare;

d) efectuarea de transporturi de persoane şi marfă în interes propriu.

(3) În vederea realizării activităţilor prevăzute la alin. (2), comunităţile bisericeşti pot înfiinţa asociaţii, fundaţii sau societăţi.

 

Art. 9. -

Biserica formează împreună cu comunităţile bisericeşti, organizaţiile şi serviciile ei o entitate care şi îşi exercită atribuţiile în răspundere proprie, conform prezentului statut.

 

Art. 10. -

(1) Biserica Evanghelică C.A. din România se poate asocia cu alte comunităţi şi uniuni bisericeşti şi ecumenice din ţară şi din străinătate, cu condiţia păstrării mărturisirii de credinţă şi a respectării prezentului statut.

(2) Convenţiile cu alte biserici, asociaţii şi instituţii nu pot contraveni prevederilor prezentului statut şi nu pot afecta îndeplinirea misiunii Bisericii.

 

SECŢIUNEA a 4-a

Organe

 

Art. 11. -

(1) Colaboratorii Bisericii sunt angajaţi cu contract individual de muncă, aceştia putând îndeplini activităţi extracontractuale sau onorifice. În toate activităţile lor sunt sprijiniţi şi susţinuţi de Biserică.

(2) Colaboratorii Bisericii vor fi calificaţi şi specializaţi pentru munca lor.

 

Art. 12. -

(1) Toate denumirile pentru colaboratorii Bisericii, conform prezentului statut, sunt valabile în egală măsură pentru femei şi bărbaţi.

(2) În practică, denumirea funcţiei se utilizează în mod diferenţiat pentru femei şi pentru bărbaţi.

 

Art. 13. -

(1) Preoţi, în sensul prezentului statut, sunt toate persoanele, respectiv, bărbaţi, femei, hirotonite pentru a sluji în Biserică.

(2) Preoţii dobândesc dreptul de a fi aleşi potrivit prevederilor Regulamentului pentru preoţii Bisericii Evanghelice C.A. din România (Dienstvorschrift fur Pfarrer und Pfarrerinnen der Evangelischen Kirche A.B. in Rumanien), aprobat la cel de-al 71-lea Congres al Bisericii Generale din data de 19 noiembrie 2004.

(3) Preoţii care sunt în serviciul clerical şi pot fi aleşi ca preoţi parohi sunt egali între ei, indiferent dacă chemarea sau însărcinarea lor a avut loc în urma unei numiri ori alegeri şi indiferent dacă preotul este încadrat cu normă întreagă sau cu fracţiune de normă.

 

Art. 14. -

(1) Conform legii, ocuparea funcţiei de preot se realizează prin alegere sau numire.

(2) Preotul este ales de toţi membrii cu drept de vot ai comunităţii bisericeşti.

(3) Numirea se dispune de către Consistoriul superior.

(4) Condiţiile pentru alegerea sau numirea unui preot sunt reglementate prin Regulamentul pentru preoţii Bisericii Evanghelice C.A. din România, respectiv Dienstvorschrift fur Pfarrer und Pfarrerinnen der Evangelischen Kirche A.B. in Rumanien.

 

Art. 15. -

(1) Hirotonirea ca preot al Bisericii Evanghelice C.A. din România se oficiază de către episcop sau de reprezentantul său, în baza numirii candidatului în funcţia de preot în primul său post.

(2) Preotul este legat de jurământul depus la hirotonire. El este supus supravegherii canonice şi tutelare a Bisericii.

 

Art. 16. -

(1) Clericii hirotoniţi, care nu mai sunt angajaţi ca preoţi ai Bisericii, îşi păstrează drepturile dobândite prin hirotonire, dacă nu s-a luat o altă hotărâre.

(2) Preoţii hirotoniţi care au fost pensionaţi au dreptul să slujească sau să îndeplinească activităţi pastorale, cu acordul preotului paroh competent, dacă la ieşirea la pensie sau ulterior nu le-a fost limitat ori interzis dreptul de exercitare a acestor activităţi.

 

Art. 17. -

Asigurarea protecţiei sociale a preoţilor pensionaţi, cât şi a urmaşilor acestora constituie o obligaţie a comunităţii bisericeşti generale.

 

Art. 18. -

Diaconii sunt colaboratori ai bisericii, pregătiţi pentru îndeplinirea unor servicii speciale. Poziţia lor, domeniul de activitate, precum şi drepturile şi obligaţiile lor sunt reglementate prin Regulamentul pentru diaconi din Biserica Evanghelică C.A. din România.

 

Art. 19. -

În accepţiunea prezentului statut, lectorii sunt membri ai comunităţilor bisericeşti, împuterniciţi de către episcop sau decanul districtual competent ca predicant.

 

Art. 20. -

Cursurile de religie sub auspiciile Bisericii Evanghelice C.A. din România sunt ţinute de preoţi, profesori de religie şi de alţi colaboratori, în baza împuternicirii acordate de episcop.

 

Art. 21. -

(1) În afara răspunderii penale sau civile personale, angajaţii Bisericii, precum şi membrii organelor bisericeşti sau colaboratorii cu funcţii onorifice au totodată răspunderea disciplinară în cadrul Bisericii.

(2) Organizarea şi funcţionarea comisiilor disciplinare interne ale Bisericii sunt reglementate prin Regulamentul disciplinar de ordine interioară al Bisericii Evanghelice C.A. din România.

 

CAPITOLUL II

Comunitatea bisericească locală

 

SECŢIUNEA 1

Dispoziţii generale

 

Art. 22. -

(1) Comunitatea bisericească evanghelică C.A. este acea comunitate locală sau regională de membri ai Bisericii, care se întrunesc cu regularitate în numele Domnului Iisus Hristos, pentru a-I asculta cuvântul şi a-I celebra Sacramentele.

(2) Comunităţile bisericeşti evanghelice C.A. sunt persoane juridice de utilitate publică.

(3) Limitele lor teritoriale sunt stabilite prin tradiţiile istorice locale.

(4) Reprezentarea lor legală se realizează prin organe alese.

(5) Comunităţile bisericeşti evanghelice C.A. au dreptul la administrare autonomă, conform prevederilor prezentului statut.

 

Art. 23. -

Comunităţile bisericeşti evanghelice C.A. sunt:

a) comunităţi bisericeşti de sine stătătoare;

b) comunităţi în diasporă.

 

Art. 24. -

(1) Comunităţile bisericeşti evanghelice C.A. de sine stătătoare constau într-o singură comunitate bisericească evanghelică C.A. locală.

(2) Comunităţile bisericeşti evanghelice C.A. prevăzute la alin. (1) au dreptul de a alege preotul dacă au peste 300 de enoriaşi şi se administrează autonom. Excepţiile trebuie aprobate de către Congresul Bisericii Generale.

(3) Organele alese sunt:

a) presbiteriul, potrivit art. 50 şi următoarele;

b) adunarea generală a reprezentanţilor comunităţii bisericeşti, potrivit art. 41 şi următoarele.

 

Art. 25. -

(1) Comunităţile bisericeşti evanghelice C.A. din diasporă sunt păstorite prin grija unui oficiu parohial în diasporă sau prin delegarea specială a unui preot.

(2) Administrarea şi reprezentarea juridică revin Consistoriului districtual competent.

(3) Comunităţile bisericeşti evanghelice C.A. din diasporă au un consiliu bisericesc sau împuternicit special (curator). Persoana împuternicită (curatorul) este desemnată de către Consistoriul districtual competent.

 

Art. 26. -

(1) O asociere sau federaţie de comunităţi bisericeşti evanghelice C.A., cu sau fără personalitate juridică, este formată din mai multe comunităţi bisericeşti.

(2) În baza hotărârii comunităţilor bisericeşti asociate se stabileşte un consiliu de conducere comun, în care fiecare comunitate bisericească va avea cel puţin un reprezentant. Componenţa consiliului de conducere este stabilită de către Consistoriul districtual competent, după consultarea prealabilă a comunităţilor bisericeşti asociate.

(3) Consiliul de conducere trebuie să se întrunească în şedinţe cel puţin o dată pe an.

 

Art. 27. -

(1) Înfiinţarea unei comunităţi bisericeşti se aprobă de către Consistoriul superior şi este validată de Congresul Bisericii Generale.

(2) Înfiinţarea unei comunităţi bisericeşti evanghelice C.A. prin dezmembrarea din una deja existentă poate avea loc doar după consultarea comunităţii bisericeşti respective şi a Consistoriului districtual competent.

 

Art. 28. -

(1) Reorganizarea unor comunităţi bisericeşti existente sau noua lor repartizare, precum şi integrarea sau desprinderea din asocieri de comunităţi se hotărăsc de către Consistoriul superior, după consultarea comunităţilor bisericeşti implicate şi a Consistoriului districtual competent.

(2) Hotărârea Consistoriului superior este validată de Congresul Bisericii Generale.

 

Art. 29. -

Dizolvarea unei comunităţi bisericeşti evanghelice C.A. trebuie validată prin hotărârea Congresului Bisericii Generale. Responsabilitatea pentru patrimoniul comunităţii bisericeşti desfiinţate revine Consistoriului superior, care este succesorul de drept al acesteia.

 

Art. 30. -

Consistoriul superior se îngrijeşte de salarizarea tuturor angajaţilor clerici şi laici. Salarizarea se realizează din mijloacele proprii ale comunităţilor bisericeşti, precum şi din subvenţii şi contribuţii.

 

SECŢIUNEA a 2-a

Preotul

 

Art. 31. -

Preotul îndeplineşte următoarele îndatoriri:

a) asigură conducerea spirituală a comunităţii;

b) slujeşte sau conduce propovăduirea cuvântului Domnului şi administrează Sacramentele, respectiv Sfintele taine;

c) răspunde de îndrumarea religioasă şi se îngrijeşte de predarea cursurilor de religie;

d) asigură asistenţa duhovnicească;

e) urmăreşte bunăstarea spirituală şi materială a membrilor comunităţii care îi sunt încredinţaţi şi poartă răspunderea pentru activitatea diaconică în comunitate;

f) îşi aduce contribuţia pentru o viaţă creştinească în cadrul comunităţii;

g) conduce organele bisericeşti din comunitatea sa. În comunităţi bisericeşti, respectiv în parohii cu mai mulţi preoţi, această sarcină revine preotului paroh, respectiv prim-preotului;

h) instalează în funcţie membrii organelor bisericeşti, conform agendei liturgice a Bisericii Evanghelice C.A. din România;

i) conduce şi coordonează activitatea colaboratorilor şi îi instalează pe aceştia în funcţie;

j) ia decizii în toate problemele importante, care nu necesită hotărâri ale presbiteriului, în înţelegere cu curatorul, respectiv cu persoana împuternicită special;

k) se îngrijeşte cu responsabilitate de administrarea patrimoniului comunităţii bisericeşti şi de gestionarea bunurilor acesteia;

l) este obligat să se comporte în toate împrejurările corespunzător unui slujitor al Evangheliei.

 

Art. 32. -

(1) Preotul care a candidat legal pentru un post este obligat ca în cazul alegerii sale să accepte acel post. Alegerea, conform prevederilor art. 14, se face pe durată nelimitată, până la vârsta pensionării.

(2) După numire, preotul este obligat să slujească în postul respectiv timp de 3 ani.

 

Art. 33. -

(1) Preotul trebuie să locuiască, de regulă, în una dintre comunităţile bisericeşti pe care le păstoreşte.

(2) Un preot cu normă întreagă trebuie să păstorească cel puţin 300 de enoriaşi. Dacă numărul enoriaşilor scade sub 300, preotul trebuie să preia şi alte sarcini bisericeşti recunoscute. Reglementările speciale în acest caz sunt stabilite de Consistoriul superior, după consultarea comunităţilor bisericeşti respective, precum şi a Consistoriului districtual competent.

(3) Unui preot îi pot fi atribuite şi sarcini pastorale, care depăşesc limitele teritoriale ale postului său. Atribuirea acestor sarcini se face pe termen limitat.

(4) Preotul este obligat să preia, în funcţie de necesităţi, şi sarcini în cadrul comunităţii bisericeşti generale.

(5) Un preot cu fracţiune de normă, precum şi orice preot care încheie un raport de muncă suplimentar în afara Bisericii au nevoie pentru aceasta de aprobarea Consistoriului superior.

(6) Când un post de preot este reorganizat potrivit prevederilor art. 28, statutul juridic al preotului va fi reglementat din nou.

 

Art. 34. -

(1) Înainte de instalarea preotului în postul său, decanul districtual este obligat să stipuleze drepturile şi obligaţiile preotului printr-o convenţie.

(2) Instalarea preotului în funcţie se realizează de către decanul districtual, cel târziu la 6 săptămâni de la data la care a fost validată alegerea sau numirea sa.

 

SECŢIUNEA a 3-a

Adunarea generală a membrilor comunităţii bisericeşti

 

Art. 35. -

Adunarea generală a membrilor comunităţii bisericeşti este adunarea tuturor membrilor cu drept de vot ai comunităţii bisericeşti.

 

Art. 36. -

(1) Membrii comunităţii bisericeşti care au împlinit vârsta de 18 ani au drept de vot, în conformitate cu prevederile art. 57 alin. (1) lit. g).

(2) Toţi membrii comunităţii bisericeşti care au împlinit vârsta de 21 de ani pot fi aleşi în orice organ corporativ sau funcţie din cadrul Bisericii.

 

Art. 37. -

(1) Preşedintele Adunării generale a membrilor comunităţii bisericeşti este preotul competent, respectiv, în parohiile cu mai mulţi preoţi, prim-preotul.

(2) Când nu sunt îndeplinite prevederile alin. (1), preşedinţia revine curatorului.

 

Art. 38. -

(1) Adunarea generală a membrilor comunităţii bisericeşti este convocată de preşedinte, în baza hotărârii presbiteriului sau al consiliului comunităţii bisericeşti.

(2) Convocarea are loc cel târziu cu o săptămână înaintea şedinţei, cu comunicarea ordinii de zi a adunării.

(3) Adunarea generală a membrilor comunităţii bisericeşti are loc, de regulă, după slujba religioasă şi poate lua hotărâri indiferent de numărul participanţilor.

 

Art. 39. -

(1) Responsabilităţile şi competenţele Adunării generale a membrilor comunităţilor bisericeşti sunt:

a) în comunităţile bisericeşti de sine stătătoare, Adunarea generală a membrilor comunităţii bisericeşti este forul electiv pentru alegerea Adunării reprezentanţilor comunităţii bisericeşti şi pentru alegerea deputaţilor în Congresul bisericii districtuale;

b) în comunităţi bisericeşti din diaspora, Adunarea generală a membrilor comunităţii bisericeşti este forul electiv pentru alegerea consiliului bisericesc şi pentru alegerea curatorului.

(2) Consiliul bisericesc răspunde în faţa Adunării generale a membrilor comunităţii bisericeşti în legătură cu activitatea sa şi administrarea patrimoniului comunităţii bisericeşti.

(3) Adunarea generală a membrilor comunităţii bisericeşti descarcă de răspundere consiliul bisericesc.

 

Art. 40. -

Alegerea preotului într-o asociere de comunităţi bisericeşti este reglementată de Regulamentul privind alegerile în Biserica Evanghelică C.A. din România.

 

SECŢIUNEA a 4-a

Adunarea reprezentanţilor comunităţii bisericeşti

 

Art. 41. -

(1) Comunităţile bisericeşti de sine stătătoare au propria adunare a reprezentanţilor comunităţii bisericeşti.

(2) Din Adunarea reprezentanţilor comunităţii bisericeşti fac parte în calitate de membri ai comunităţilor de sine stătătoare: preotul, respectiv preoţii, curatorul, membrii aleşi ai presbiteriului şi alţi membri aleşi de Adunarea generală a membrilor comunităţii bisericeşti.

(3) Alegerea membrilor aleşi de Adunarea generală a membrilor comunităţii bisericeşti  se face astfel:

a) 10 membri pentru comunităţile bisericeşti care au sub 300 de enoriaşi;

b) 20 de membri pentru comunităţile bisericeşti care au între 301 şi 1.000 de enoriaşi;

c) 30 de membri pentru comunităţile bisericeşti care au peste 1.000 de enoriaşi.

(4) Numărul membrilor supleanţi reprezintă jumătate din numărul membrilor aleşi pentru un mandat de 2 ani.

 

Art. 42. -

(1) Membrii Adunării reprezentanţilor comunităţii bisericeşti sunt aleşi pentru un mandat de 4 ani. Realegerea este posibilă. Membrii supleanţi sunt aleşi pentru un mandat de 2 ani.

(2) La fiecare 2 ani, jumătate din numărul membrilor Adunării reprezentanţilor comunităţii bisericeşti îşi încheie mandatul. Cei care îşi încheie mandatul sunt stabiliţi prima dată prin tragere la sorţi.

(3) Dacă locul unui membru al Adunării reprezentanţilor comunităţii bisericeşti rămâne vacant înainte de expirarea mandatului, el va fi ocupat de supleantul cu cel mai mare număr de voturi.

 

Art. 43. -

(1) Numele celor aleşi în Adunarea reprezentanţilor comunităţii bisericeşti sunt aduse la cunoştinţa publică cel târziu duminica următoare după alegeri.

(2) Contestaţiile împotriva rezultatului alegerilor se pot formula în termen de 14 zile de la data desfăşurării alegerilor.

(3) Contestaţiile vor fi soluţionate de Consistoriul districtual.

 

Art. 44. -

(1) Preşedintele Adunării reprezentanţilor comunităţii bisericeşti este preotul competent, respectiv prim-preotul.

(2) În lipsa preotului, curatorul îi ţine locul şi preia preşedinţia adunării.

(3) Preşedintele asigură respectarea bunei-cuviinţe, ordinii şi demnităţii.

 

Art. 45. -

(1) Adunarea reprezentanţilor comunităţii bisericeşti este convocată, de regulă, în scris de preşedinte, cu comunicarea ordinii de zi, cu o săptămână înaintea şedinţei. Convocarea are loc în baza hotărârii presbiteriului.

(2) Adunarea reprezentanţilor comunităţii bisericeşti trebuie convocată, dacă acest lucru este solicitat în scris, cu prezentarea scopului, de cel puţin o treime din numărul membrilor.

(3) Adunarea reprezentanţilor comunităţii bisericeşti trebuie să se întrunească cel puţin o dată pe an.

 

Art. 46. -

(1) Adunarea reprezentanţilor comunităţii bisericeşti poate lua hotărâri dacă este prezentă mai mult de o treime din numărul membrilor.

(2) În situaţia în care nu răspunde convocării mai mult de o treime din numărul membrilor aleşi, se va convoca o nouă şedinţă a Adunării reprezentanţilor comunităţii bisericeşti cu aceeaşi ordine de zi, care va putea lua hotărâri fără să se ţină seama de numărul celor prezenţi.

(3) Şedinţele nu sunt publice.

(4) Adunarea reprezentanţilor comunităţii bisericeşti poate invita la şedinţe specialişti cu vot consultativ.

(5) Cu privire la fiecare şedinţă se întocmeşte câte un proces-verbal, care va fi semnat de preşedinte, de către curator, dacă a participat la şedinţă, şi de către secretar. Procesul-verbal va fi autentificat de 2 membri prezenţi la Adunarea reprezentanţilor comunităţii bisericeşti. Procesul-verbal de şedinţă este prezentat spre luare la cunoştinţă Consistoriului districtual competent, în termen de 20 de zile.

(6) Procesul-verbal de şedinţă cuprinde în mod corespunzător şi datele prevăzute la art. 56 alin. (9).

 

Art. 47. -

(1) Proiectele de hotărâri pentru şedinţele Adunării reprezentanţilor comunităţii bisericeşti se depun în scris de către presbiteriu.

(2) Adunarea reprezentanţilor comunităţii bisericeşti poate delibera cu privire la orice propunere venită din plenul său. Cu privire la asemenea propuneri poate hotărî doar dacă mai mult de două treimi din numărul celor prezenţi votează în acest sens.

 

Art. 48. -

Adunarea reprezentanţilor comunităţii bisericeşti îndeplineşte următoarele atribuţii:

a) asigură respectarea obiceiurilor liturgice şi hotărăşte cu privire la modificarea rânduielilor legate de viaţa liturgică, conform dispoziţiilor art. 57 alin. (1) lit. c);

b) organizează alegerile în comunităţile bisericeşti de sine stătătoare pentru preot, curator şi presbiteriu;

c) aprobă darea de seamă anuală a presbiteriului;

d) hotărăşte cu privire la proiectele de hotărâri prezentate de presbiteriu, precum şi cu privire la solicitările din plen, cu respectarea condiţiilor prevăzute de art. 45 alin. (2);

e) hotărăşte cu privire la administrarea patrimoniului comunităţii bisericeşti, inclusiv asupra investiţiilor, construcţiilor noi şi reparaţiilor;

f) hotărăşte cu privire la bugetul şi bilanţul anual al comunităţii bisericeşti;

g) stabileşte contribuţiile enoriaşilor;

h) asigură reprezentarea juridică şi administrativă a comunităţii bisericeşti;

i) deliberează şi hotărăşte asupra altor probleme care îi sunt date spre soluţionare.

 

Art. 49. -

(1) Hotărârile Adunării reprezentanţilor comunităţii bisericeşti sunt duse la îndeplinire de către presbiteriu.

(2) Dacă în dispoziţiile bisericeşti nu se prevede altfel, hotărârile Adunării reprezentanţilor comunităţii bisericeşti, înainte de punerea în executare, trebuie aprobate de Consistoriul districtual competent, dacă privesc următoarele domenii:

a) denumirile pentru comunităţile bisericeşti, instituţii bisericeşti şi clădiri;

b) angajarea de colaboratori, dacă aceştia beneficiază de o contribuţie salarială din partea statului;

c) înstrăinarea, cedarea, grevarea cu sarcini pentru terenuri, clădiri sau părţi de clădiri, precum şi pentru bunuri mobile, care au o valoare istorică, arhivistică, ştiinţifică, artistică, culturală sau de monument;

d) construcţii noi, modificări ale unor construcţii, demolări sau reparaţii ale unor clădiri, dacă acestea necesită autorizaţii ale unei autorităţi a statului sau ajutor din partea comunităţii bisericeşti generale;

e) înfiinţarea, desfiinţarea sau reorganizarea de instituţii proprii;

f) folosirea patrimoniului bisericesc sau a unor fonduri cu destinaţie specială în alte scopuri decât cele prevăzute iniţial;

g) formularea unor acţiuni în justiţie, precum şi soluţionarea unui litigiu pe cale extrajudecătorească.

(3) Hotărârile privind atribuţiile din domeniile indicate la lit. a)-d) necesită în plus aprobarea prealabilă a Consistoriului superior.

 

SECŢIUNEA a 5-a

Presbiteriul

 

Art. 50. -

(1) Comunităţile bisericeşti de sine stătătoare au un presbiteriu.

(2) Din presbiteriu fac parte:

a) preotul, în calitate de preşedinte;

b) curatorul, ca locţiitor al preşedintelui;

c) alţi membri clerici şi laici, aleşi de Adunarea reprezentanţilor comunităţii bisericeşti.

(3) Reprezentarea în presbiteriu a clericilor şi laicilor aleşi de către Adunarea reprezentanţilor comunităţii bisericeşti este următoarea:

a) comunităţile bisericeşti cu până la 300 de enoriaşi sunt reprezentate de 5 membri;

b) comunităţile bisericeşti care au între 301 şi 1.000 de enoriaşi sunt reprezentate de 7 membri;

c) comunităţi bisericeşti cu peste 1.000 de enoriaşi sunt reprezentate de 9 membri.

 

Art. 51. -

(1) Curatorul şi ceilalţi membri ai presbiteriului sunt aleşi pentru 4 ani. Realegerea este posibilă.

(2) La fiecare 2 ani, jumătate din numărul membrilor aleşi sunt schimbaţi din funcţie, potrivit art. 50 alin. (2) lit. c). La prima modificare a componenţei presbiterului, membrii care urmează să fie schimbaţi sunt aleşi prin tragere la sorţi.

(3) Alegerile au loc la interval de 2 ani în toate comunităţile bisericeşti, la o dată stabilită de Consistoriul superior.

(4) Dacă funcţia de curator devine vacantă sau numărul membrilor aleşi ai presbiteriului scade sub jumătate, se vor ţine alegeri complementare pentru perioada rămasă, până la împlinirea mandatului iniţial.

(5) Curatorul şi membrii aleşi ai presbiteriului nu pot fi angajaţi ai propriei comunităţi bisericeşti.

(6) Nu pot face parte din presbiteriu, în acelaşi mandat, soţii sau rudele de gradul 1 şi 2.

 

Art. 52. -

(1) Numele celor aleşi în presbiteriu vor fi date publicităţii cel târziu în duminica de după alegeri.

(2) Contestaţiile la alegeri pot fi formulate în termen de 14 zile de la data alegerilor. Contestaţiile vor fi soluţionate de Consistoriul districtual.

 

Art. 53. -

(1) Dacă atât preşedintele, respectiv preotul, cât şi locţiitorul, respectiv curatorul, nu pot prezida şedinţa, presbiteriul alege din rândurile sale un preşedinte de şedinţă.

(2) Fiecare presbiteriu îşi alege un secretar. Acesta are drept de vot dacă este membru ales al presbiteriului.

 

Art. 54. -

(1) Presbiteriul va fi convocat de către preşedinte în scris, cu comunicarea ordinii de zi, de regulă cu o săptămână înainte de data şedinţei. În cazuri motivate, termenul poate fi scurtat.

(2) Preşedintele este obligat să convoace o şedinţă dacă cel puţin o treime din numărul membrilor solicită acest lucru, cu prezentarea motivelor.

 

Art. 55. -

(1) Presbiteriul poate lua hotărâri dacă mai mult de jumătate din numărul membrilor săi este prezentă.

(2) Dacă cvorumul legal nu este întrunit, va fi convocată o nouă şedinţă cu aceeaşi ordine de zi, iar presbiteriul poate lua hotărâri indiferent de numărul celor prezenţi.

 

Art. 56. -

(1) Preşedintele deschide şi închide şedinţa. El conduce dezbaterile, votarea şi alegerile.

(2) Preşedintele asigură păstrarea bunei-cuviinţe, a ordinii şi demnităţii.

(3) Şedinţele nu sunt publice.

(4) Pot participa la dezbateri specialişti consultanţi, fără drept de vot.

(5) La dezbaterea unui subiect care îl priveşte personal pe un membru al presbiteriului, soţul acestuia sau o rudă de gradul 1 ori 2, membrul în cauză nu poate fi prezent, în caz contrar hotărârea adoptată este lovită de nulitate.

(6) Fiecare membru al presbiteriului este îndreptăţit să pună întrebări şi să formuleze proiecte de hotărâri.

(7) Cu privire la problemele care nu sunt cuprinse pe ordinea de zi, se pot adopta hotărâri dacă cel puţin două treimi din numărul celor prezenţi votează în acest sens.

(8) Despre fiecare şedinţă se va întocmi un proces-verbal, care va fi semnat de preşedinte, de către curator, dacă a participat la şedinţă, şi de către secretar. Procesul-verbal va fi autentificat de 2 membri.

(9) Procesul-verbal cuprinde:

a) locul şi data şedinţei;

b) numele preşedintelui şi al secretarului;

c) nominalizarea membrilor prezenţi şi absenţi;

d) ordinea de zi a şedinţei;

e) proiectele de hotărâri formulate;

f) hotărârile adoptate;

g) la votările nominale, indicarea nominală a votanţilor, precizându-se dacă au votat cu "Da" sau "Nu";

h) alte date privind desfăşurarea şedinţei.

 

Art. 57. -

(1) Presbiteriul îndeplineşte următoarele atribuţii:

a) asigură o viaţă creştinească în comunitatea bisericească, în conformitate cu cerinţele Evangheliei;

b) asigură ca planul de slujbe şi de păstorire să corespundă nevoilor comunităţii şi să fie respectat;

c) asigură respectarea tradiţiei slujbelor religioase şi elaborează propuneri de inovare a acesteia, potrivit prevederilor art. 48 lit. a);

d) hotărăşte asupra cererilor de admitere în comunitatea bisericească;

e) participă la examinarea confirmanzilor şi la confirmare;

f) supraveghează activitatea diaconică din comunitate;

g) întocmeşte listele de alegători şi pregăteşte alegerile;

h) alege angajaţii comunităţii şi poartă răspunderea pentru ca aceştia să îşi primească drepturile salariale;

i) se îngrijeşte de ţinerea contabilităţii în conformitate cu dispoziţiile legale în materie;

j) poartă răspunderea pentru administrarea patrimoniului comunităţii;

k) hotărăşte convocarea Adunării reprezentanţilor comunităţii bisericeşti şi a Adunării generale a membrilor comunităţii bisericeşti şi pregăteşte propunerile adresate acestora;

l) duce la îndeplinire hotărârile Adunării reprezentanţilor comunităţii bisericeşti;

m) prezintă Adunării reprezentanţilor comunităţii bisericeşti bilanţul anual;

n) rezolvă toate celelalte sarcini care îi sunt atribuite prin regulamente sau dispoziţii.

(2) Prevederile alin. (1) sunt citite în prima şedinţă după fiecare alegere a presbiteriului.

 

Art. 58. -

(1) Presbiteriul numeşte 2 dintre membri săi în funcţia de epitrop. Epitropii se îngrijesc cu fidelitate pentru promovarea credinţei şi lucrării creştine în cadrul comunităţii bisericeşti şi pentru păstrarea tradiţiilor bisericeşti. Ei preiau sarcinile ce le revin, conform ordinii şi obiceiului în cadrul serviciului divin şi al altor manifestări bisericeşti, dar şi în cadrul comunităţii bisericeşti, şi preiau atribuţiile diaconice proprii.

(2) Epitropii veghează asupra întregului patrimoniu mobil şi imobil al comunităţii bisericeşti, precum şi asupra administrării lichidităţilor de care dispune aceasta şi prezintă presbiteriului un raport în acest sens.

 

SECŢIUNEA a 6-a

Curatorul şi consiliul bisericesc

 

Art. 59. -

(1) Curatorul comunităţii bisericeşti, în calitate de prim-demnitar laic, este locţiitorul preotului şi îl sprijină pe acesta în îndeplinirea atribuţiilor sale.

(2) Curatorul reprezintă comunitatea când preotul este în imposibilitate de a o face sau când postul acestuia este vacant.

 

Art. 60. -

(1) Comunităţile bisericeşti din diaspora au un consiliu bisericesc sau un împuternicit special, curator.

(2) În comunităţile cu peste 21 de enoriaşi din consiliul bisericesc fac parte, în calitate de membri:

a) preotul competent;

b) curatorul;

c) şi alţii, de la unul până la 5 membri.

(3) În comunităţi cu până la 20 de enoriaşi din consiliul bisericesc fac parte, în calitate de membri:

a) preotul competent;

b) împuternicitul special;

c) unul sau 2 membri, după posibilităţi.

(4) Alegerile în consiliul bisericesc au loc în acelaşi timp şi în aceleaşi condiţii ca şi alegerile presbiteriului. Preşedinţia în consiliul bisericesc este stabilită de Consistoriul districtual competent.

(5) Consiliul bisericesc răspunde în faţa Adunării generale a enoriaşilor şi este descărcat de răspundere de aceasta.

 

Art. 61. -

Consiliul bisericesc îndeplineşte următoarele atribuţii:

a) se îngrijeşte pentru asigurarea unei vieţi creştineşti, după cerinţele Evangheliei, în comunitatea bisericească;

b) asigură ca planul de slujbe şi de păstorire să corespundă nevoilor comunităţii şi să fie respectat;

c) se îngrijeşte de respectarea tradiţiei slujbelor religioase şi elaborează propuneri de modificare a rânduielilor bisericeşti;

d) hotărăşte asupra cererilor de admitere în comunitatea bisericească;

e) participă la examinarea confirmanzilor şi la confirmare;

f) supraveghează activitatea diaconică din comunitate;

g) pregăteşte propunerile scrise către Consistoriul districtual;

h) duce la îndeplinire hotărârile Consistoriului districtual;

i) depune la Adunarea generală a membrilor comunităţii bisericeşti bilanţul anual spre aprobare;

j) rezolvă toate celelalte sarcini care îi sunt atribuite prin regulamente sau dispoziţii.

 

Art. 62. -

(1) Când un presbiteriu sau consiliu bisericesc îşi neglijează în mod repetat şi constant obligaţiile, Consistoriul superior poate dizolva presbiteriul sau consiliul bisericesc respectiv, după o cercetare prealabilă minuţioasă şi după audierea atât a Consistoriului districtual competent, cât şi a presbiteriului sau consiliului bisericesc şi poate dispune organizarea de alegeri ale unui nou presbiteriu, respectiv consiliu bisericesc.

(2) Membrii vinovaţi din cadrul presbiteriului, respectiv consiliului bisericesc, sunt excluşi de la realegere, cu excepţia situaţiei când Consistoriul superior, prin procedură specială, reabilitează membrii destituiţi. La următoarele alegeri, stabilite de Consistoriul  superior, aceştia pot fi aleşi din nou.

(3) În perioada interimară, respectiv până la alegerile unui nou presbiteriu sau consiliu bisericesc, administrarea comunităţii bisericeşti este preluată de către Consistoriul districtual.

 

CAPITOLUL III

Comunitatea bisericească districtuală

 

SECŢIUNEA 1

Dispoziţii generale

 

Art. 63. -

Comunitatea bisericească districtuală cuprinde comunităţile bisericeşti de sine stătătoare şi comunităţile din diasporă, care aparţin districtului bisericesc respectiv.

 

Art. 64. -

Comunitatea bisericescă districtuală este persoană juridică de utilitate publică.

 

Art. 65. -

(1) Limitele teritoriale ale unui district bisericesc sunt stabilite prin datină.

(2) Restructurarea districtelor bisericeşti şi stabilirea centrului administrativ ale acestora sunt de competenţa Congresului Bisericii Generale, după ascultarea comunităţilor bisericeşti respective, precum şi a Consistoriului districtual competent.

 

Art. 66. -

Conlucrarea regională a comunităţilor bisericeşti se realizează în cadrul comunităţii bisericeşti districtuale. Comunitatea bisericescă districtuală îşi îndeplineşte sarcinile prin propriile organe alese.

 

Art. 67. -

Conducerea comunităţii bisericeşti districtuale se realizează prin:

a) Congresul bisericii districtuale;

b) Consistoriul districtual;

c) decanul districtual.

 

SECŢIUNEA a 2-a

Congresul bisericii districtuale

 

Art. 68. -

(1) Problemele comunităţii bisericeşti districtuale sunt dezbătute şi hotărâte în adunările Congresului bisericii districtuale.

(2) Din Congresul bisericii districtuale fac parte, în calitate de membri:

a) decanul districtual, ca preşedinte;

b) curatorul districtual, ca locţiitor al preşedintelui;

c) membrii Consistoriului districtual;

d) toţi preoţii angajaţi în cadrul comunităţii bisericeşti districtuale;

e) curatorii comunităţilor bisericeşti;

f) membrii delegaţi în Congresul bisericii districtuale, al căror număr este reglementat în funcţie de mărimea comunităţii bisericeşti reprezentate;

g) câte un reprezentant al comunităţilor bisericeşti din diaspora, de regulă cu mai mult de 20 de enoriaşi.

(3) Pentru o reprezentare regională corespunzătoare a comunităţilor bisericeşti cu un număr mai mic de 20 de enoriaşi se îngrijeşte Consistoriul districtual.

 

Art. 69. -

(1) Membrii delegaţi în Congresul bisericii districtuale sunt aleşi pentru un mandat de 4 ani. Alegerea în comunităţile bisericeşti de sine stătătoare se realizează prin Adunarea generală a membrilor comunităţii bisericeşti.

(2) Realegerea este posibilă.

(3) Vor fi aleşi:

a) un membru delegat pentru comunităţile bisericeşti care au între 100 şi 300 de enoriaşi;

b) 3 membri delegaţi pentru comunităţile bisericeşti care au între 301 şi 500 de enoriaşi;

c) 5 membri delegaţi pentru comunităţile bisericeşti care au între 501 şi 1.000 de enoriaşi;

d) 7 membri delegaţi pentru comunităţile bisericeşti care au peste 1.000 de enoriaşi.

(4) În afara membrilor delegaţi va fi ales un număr egal de supleanţi.

(5) În cazul în care unul dintre delegaţi se retrage înainte de expirarea mandatului, locul vacant va fi ocupat de delegatul supleant care a întrunit cele mai multe voturi.

(6) Înainte de noile alegeri, Consistoriul districtual stabileşte numărul delegaţilor propuşi conform ultimei evidenţe a numărului de enoriaşi în districtul bisericesc respectiv.

 

Art. 70. -

(1) Preşedintele Congresului bisericii districtuale este decanul districtual. În lipsa acestuia conducerea este asigurată de curatorul bisericii districtuale.

(2) Şedinţele Congresului bisericii districtuale sunt publice.

 

Art. 71. -

(1) Congresul bisericii districtuale se întruneşte la invitaţia preşedintelui.

(2) Convocarea Congresului bisericii districtuale are loc în temeiul hotărârii Consistoriului districtual sau dacă este solicitată în scris de o treime din nunărul membrilor săi.

(3) Invitaţia se comunică, de regulă, cu cel puţin 8 zile înainte de şedinţă, în scris, împreună cu ordinea de zi.

(4) Congresul bisericii districtuale se întruneşte cel puţin o dată pe an pentru a lua cunoştinţă despre darea de seamă a Consistoriului districtual.

 

Art. 72. -

(1) Preşedintele deschide şi închide şedinţa, prezintă proiectele de hotărâri cu privire la obiectele ce urmează a fi dezbătute, pe care Consistoriul districtual le-a hotărât, şi conduce dezbaterile, votarea şi alegerile.

(2) Pot fi adoptate hotărâri doar cu privire la obiectele cuprinse pe ordinea de zi.

(3) Fiecare membru poate formula întrebări şi cereri cu privire la alte obiecte. Răspunsurile la întrebările formulate vor fi date, în măsura posibilităţilor, în aceeaşi şedinţă.

(4) Pot fi adoptate hotărâri cu privire la alte cereri decât obiectele cuprinse pe ordinea de zi, dacă cel puţin o treime din numărul celor prezenţi decide în acest sens.

 

Art. 73. -

(1) Congresul bisericii districtuale are următoarele atribuţii:

a) alege decanul districtual, curatorul districtual, membrii Consistoriului districtual şi membrii delegaţi, precum şi supleanţii acestora în Congresul Bisericii Generale;

b) aprobă darea de seamă a Consistoriului districtual;

c) se pronunţă cu privire la propunerile care sunt transmise de Consistoriul superior districtelor bisericeşti şi comunităţilor acestora şi care urmează să fie prezentate Adunării Bisericii Generale;

d) hotărăşte cu privire la solicitări adresate Congresului Bisericii Generale. Solicitările vor fi prezentate Consistoriului superior cu cel puţin 8 zile înaintea Congresului Bisericii Generale;

e) aprobă bilanţul contabil şi bugetul anual al comunităţii bisericeşti districtuale;

f) aprobă raportul cu privire la activitatea diaconică în districtul bisericesc şi adoptă hotărâri în materie;

g) dezbate şi decide cu privire la toate celelalte probleme care cad în competenţa Congresului bisericii districtuale.

(2) Realegerea decanului districtual, a curatorului districtual, a membrilor Consistoriului districtual şi a membrilor delegaţi, precum şi a supleanţilor acestora în Congresul Bisericii Generale este posibilă.

 

Art. 74. -

(1) Congresul bisericii districtuale poate lua hotărâri dacă cel puţin o treime din numărul membrilor săi este prezentă.

(2) Hotărârile adoptate trebuie comunicate tuturor presbiteriilor, consiliilor bisericeşti şi oficiilor parohiale din districtul bisericesc.

(3) Cu privire la fiecare şedinţă se va încheia un procesverbal al dezbaterilor, care va fi semnat de preşedinte, curatorul districtual, dacă este prezent, şi de secretar. Procesul-verbal este validat de către 2 membri, urmând a fi prezentat în termen de 30 de zile Consistoriului superior spre luare la cunoştinţă.

(4) Referitor la procesul-verbal, sunt aplicabile prevederile art. 56 alin. (9).

 

SECŢIUNEA a 3-a

Consistoriul districtual

 

Art. 75. -

(1) Consistoriul districtual îndeplineşte atribuţiile curente în cadrul districtului bisericesc. Consistoriul districtual deliberează şi hotărăşte în conformitate cu dispoziţiile legale asupra problemelor comunităţii bisericeşti districtuale. Consitoriul districtual prezintă darea de seamă Congresului bisericii districtuale.

(2) Consistoriul districtual are o cancelarie proprie.

 

Art. 76. -

(1) Din Consistoriul districtual fac parte, în calitate de membri:

a) decanul districtual;

b) curatorul districtual;

c) 7 membri cu un mandat de 4 ani, respectiv 2 preoţi şi 5 membri laici.

(2) Membrii laici ai Consistoriului districtual nu pot fi angajaţi ai Bisericii.

 

Art. 77. -

(1) Decanul districtual este ales din rândul preoţilor în serviciul pastoral pe o durată de 4 ani.

(2) Decanul districtual reprezintă districtul bisericesc pe plan intern, precum şi faţă de terţi.

(3) În chestiuni importante, care nu necesită aprobarea de către Congresul bisericii districtuale sau de către Consistoriul districtual, decanul districtual hotărăşte în consens cu curatorul bisericii districtuale. În caz de divergenţă, problema va fi prezentată spre soluţionare Consistoriului districtual.

(4) Decanul districtual are, în special, următoarele atribuţii:

a) asigură asistenţa duhovnicească a preoţilor în districtul bisericesc;

b) se îngrijeşte de realizarea alegerilor preoţeşti;

c) instalează preoţii în funcţie;

d) convoacă adunările preoţilor;

e) îndeplineşte în timpul mandatului său vizitele pastorale în comunităţile din districtul lui;

f) asigură supravegherea activităţilor organelor bisericeşti pe teritoriul districtului;

g) supraveghează activitatea angajaţilor comunităţii bisericeşti districtuale;

h) se îngrijeşte de îndeplinirea dispoziţiilor bisericeşti şi prezintă episcopului şi Consistoriului superior rapoartele solicitate;

i) îndeplineşte toate sarcinile care îi sunt repartizate potrivit regulamentelor şi dispoziţilor.

(5) Decanul districtual este îndreptăţit să participe la şedinţele organelor comunităţilor bisericeşti din întregul district bisericesc.

 

Art. 78. -

(1) Curatorul bisericii districtuale, ca primul demnitar laic al comunităţii bisericeşti districtuale, este ales pentru un mandat de 4 ani. El realizează împreună cu decanul districtual conducerea comunităţii bisericeşti districtuale.

(2) Curatorul bisericii districtuale îl înlocuieşte pe decan când acesta este absent, cu excepţia acelor situaţii, care cad în competenţa locţiitorului pentru probleme clericale.

(3) Curatorul bisericii districtuale participă, după posibilităţi, la vizitele pastorale ale decanului.

 

Art. 79. -

(1) După alegeri, Consistoriul districtual numeşte în prima sa şedinţă:

a) locţiitorul pentru probleme clericale al decanului;

b) locţiitorul curatorului bisericii districtuale;

c) administratorul comunităţii bisericeşti districtuale, care răspunde mai ales de problemele privind patrimoniul comunităţii bisericeşti districtuale.

(2) Locţiitorul pentru probleme clericale al decanului este ales din rândul preoţilor şi are următoarele atribuţii:

a) rezolvă în lipsa decanului toate problemele clericale ale bisericii districtuale;

b) preia preşedinţia organelor bisericeşti în situaţiile în care atât decanul, cât şi curatorul bisericii districtuale lipsesc.

(3) Prevederile art. 58 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.

 

Art. 80. -

(1) Consistoriul districtual se întruneşte la invitaţia preşedintelui. Invitaţia se comunică în scris, împreună cu ordinea de zi, cu cel târziu 8 zile înainte de data şedinţei.

(2) Consistoriul districtual trebuie convocat când cel puţin o treime din numărul membrilor săi solicită aceasta, cu prezentarea scopului.

(3) Consistoriul districtual poate lua hotărâri dacă în afara preşedintelui sunt prezenţi cel puţin 4 membri.

(4) Pot fi invitaţi la şedinţe specialişti cu vot consultativ.

(5) Secretarul Consistoriului districtual este secretarul de şedinţă, potrivit art. 83 alin. (2).

(6) Şedinţele Consistoriului districtual nu sunt publice.

(7) Cu privire la fiecare şedinţă se întocmeşte un procesverbal al dezbaterilor, pentru întocmirea căruia sunt aplicabile în mod corespunzător prevederile art. 56 alin. (9).

 

Art. 81. -

(1) Comunităţile bisericeşti cu peste 300 de enoriaşi pot, cu acordul Consistoriului districtual, derula schimbul de corespondenţă direct cu Consistoriul superior în anumite probleme, dacă Consitoriul superior aprobă o asemenea reglementare. Acestea se referă la:

a) administrarea patrimoniului;

b) angajări şi statul de personal şi salarii;

c) probleme juridice şi acţiuni în justiţie.

(2) Consistoriul districtual trebuie informat cu privire la problemele în discuţie.

 

Art. 82. -

Consistoriul districtual îndeplineşte, în special, următoarele atribuţii:

a) se îngrijeşte de asigurarea asistenţei duhovniceşti corespunzătoare în comunităţile bisericeşti ale districtului şi verifică planurile de păstorire ale comunităţilor bisericeşti;

b) supraveghează activitatea diaconică în comunitatea bisericească districtuală;

c) se îngrijeşte de predarea învăţământului religios şi de catehizare;

d) se îngrijeşte de respectarea prezentului statut, a dispoziţiilor şi ordinelor bisericeşti, precum şi de menţinerea unităţii în interiorul comunităţii bisericeşti districtuale;

e) răspunde de administrarea patrimoniului comunităţii bisericeşti districtuale;

f) pregăteşte Congresul bisericii districtuale şi hotărăşte convocarea acestuia;

g) pregăteşte hotărârile pentru Congresul bisericii destrictuale;

h) pregăteşte darea de seamă pentru fiecare an calendaristic şi o prezintă Congresului bisericii districtuale;

i) realizează administrarea şi reprezentarea în justiţie a comunităţilor bisericeşti prevăzute la art. 25;

j) hotărăşte cu privire la solicitările consiliilor bisericeşti;

k) ia cunoştinţă despre hotărârile Adunării reprezentanţilor comunităţii bisericeşti, aprobă hotărârile în domeniile prevăzute de art. 49 alin. (2), pe care le transmite, după caz, Consistoriului superior;

l) verifică buna administrare a patrimoniului comunităţilor bisericeşti din district şi organizează vizitele pastorale;

m) hotărăşte asupra obiecţiilor, plângerilor sau acţiunilor privind hotărârile şi demersurile presbiteriilor şi ale adunărilor reprezentanţilor comunităţilor bisericeşti în cadrul districtului;

n) se îngrijeşte de efectuarea alegerilor preoţilor în comunităţile bisericeşti şi contribuie la instalarea preotului;

o) supraveghează activitatea cancelariei Consistoriului districtual;

p) hotărăşte cu privire la angajarea şi concedierea salariaţilor cancelariei, cu respectarea prevederilor art. 107 pct. 20;

r) verifică depozitarea în siguranţă a obiectelor de artă, cultură şi arhivă din comunităţile bisericeşti şi răspunde de depozitarea în siguranţă a unor asemenea bunuri, care au fost predate Consistoriului districtual din comunităţile existente sau dizolvate;

s) rezolvă toate celelalte probleme care îi sunt repartizate potrivit prevederilor şi dispoziţiilor bisericeşti.

 

SECŢIUNEA a 4-a

Cancelaria Consistoriului districtual

 

Art. 83. -

(1) Pentru îndeplinirea sarcinilor sale, Consistoriul districtual are o cancelarie proprie. Aceasta poate avea mai multe posturi.

(2) Conducerea cancelariei revine, pe lângă decanul districtual, secretarului districtual, care, în şedinţele Consistoriului districtual şi ale Congresului bisericii districtuale, îndeplineşte funcţia de secretar şi poate, de asemenea, primi şi sarcina de raportor.

(3) Toate documentele Consistoriului districtual trebuie semnate de preşedinte şi de secretar, iar când acest lucru nu este posibil, de locţiitorii acestora.

 

CAPITOLUL IV

Comunitatea bisericească generală

 

SECŢIUNEA 1

Dispoziţii generale

 

Art. 84. -

Comunitatea bisericească generală cuprinde toate comunităţile bisericeşti locale şi comunităţile bisericeşti districtuale ale Bisericii Evanghelice C.A. din România, precum şi instituţiile, organizaţiile şi unităţile, care, în baza prezentului statut, sunt părţi ale Bisericii.

 

Art. 85. -

(1) Comunitatea bisericească generală este persoană juridică de utilitate publică.

(2) Comunitatea bisericească generală are patrimoniu propriu.

 

Art. 86. -

Conducerea, reprezentarea în interior şi în afară, precum şi toate celelalte interese ale comunităţii bisericeşti generale sunt realizate, în conformitate cu prevederile prezentului statut, de către:

a) Congresul Bisericii Generale;

b) Consistoriul superior;

c) episcopul.

 

SECŢIUNEA a 2-a

Congresul Bisericii Generale

 

Art. 87. -

Din Congresul Bisericii Generale fac parte, în calitate de membri:

a) episcopul;

b) curatorul bisericii generale:

c) episcopul vicar;

d) ceilalţi membri ai Consistoriului superior;

e) decanii districtuali;

f) curatorii districtuali;

g) până la 12 membri delegaţi clerici, aleşi de către congresele bisericilor districtuale, potrivit art. 73 şi 88;

h) până la 24 de membri delegaţi laici, aleşi de congresele bisericilor districtuale şi care nu pot fi angajaţi ai bisericii;

i) directorul Departamentului pentru teologie protestantă al Universităţii "Lucian Blaga" din Sibiu;

j) preşedintele "Asociaţiei Diakonisches Werk" a credincioşilor Bisericii Evanghelice C.A. din România;

k) câte un reprezentant al organizaţiilor şi instituţiilor bisericeşti, dacă statutul propriu al acestora, aprobat de Congresul Bisericii Generale, prevede o asemenea reprezentare.

 

Art. 88. -

(1) Durata mandatului membrilor delegaţi în Congresul Bisericii Generale este de 4 ani.

(2) Numărul membrilor delegaţi în Congresul Bisericii Generale din partea fiecărui district, precum şi al supleanţilor, va fi stabilit de Consistoriul superior în funcţie de numărul enoriaşilor din respectivul district bisericesc, astfel încât fiecare district să fie reprezentat de cel puţin un delegat cleric şi 3 delegaţi laici.

 

Art. 89. -

(1) Preşedintele Congresului Bisericii Generale este episcopul.

(2) În cazul în care episcopul nu poate participa la şedinţă sau postul de episcop este vacant, preşedinţia şedinţei este preluată de curatorul Bisericii Generale.

(3) Dacă şi curatorul Bisericii Generale nu poate participa la şedinţă, preşedinţia este preluată de episcopul vicar.

(4) Dacă şi episcopul vicar este în imposibilitatea de a participa la şedinţă, preşedinţia trece la locţiitorul Bisericii Generale şi, în sfârşit, la locţiitorul episcopului vicar.

 

Art. 90. -

(1) Congresul Bisericii Generale este convocat de preşedintele său, în temeiul hotărârii Consistoriului superior. Convocarea are loc cu cel puţin 30 de zile înainte de data şedinţei, cu comunicarea scrisă a ordinii de zi şi a proiectelor de hotărâri motivate.

(2) Congresul Bisericii Generale se întruneşte cel puţin o dată pe an într-o şedinţă ordinară.

(3) Când cel puţin o treime din numărul membrilor solicită în scris sau majoritatea congreselor bisericilor districtuale hotărăsc acest lucru, Congresul Bisericii Generale trebuie convocat în termen de 6 săptămâni într-o şedinţă extraordinară.

 

Art. 91. -

(1) Congresul Bisericii Generale poate lua hotărâri, dacă mai mult de jumătate din numărul membrilor săi este prezentă. Fac excepţie cazurile de votare a proiectelor de hotărâre prevăzute la art. 96, când este necesară prezenţa a cel puţin două treimi din numărul membrilor.

(2) În cadrul slujbei religioase de deschidere a primei şedinţe pentru fiecare congres nou-constituit, membrii congresului sunt instalaţi în funcţia lor de către episcop potrivit agendei liturgice a Bisericii Evanghelice C.A. din România.

(3) Pentru membrii aleşi mai târziu, instalarea lor are loc la începutul următoarei şedinţe a Congresului Bisericii Generale.

 

Art. 92. -

(1) Şedinţele Congresului Bisericii Generale sunt publice. Şedinţele nu sunt publice atunci când există o solicitare scrisă în acest sens din partea a cel puţin 10 membri ai Congresului Bisericii Generale, care este aprobată de majoritatea membrilor prezenţi.

(2) La dezbaterile Congresului Bisericii Generale pot fi invitaţi specialişti cu rol consultativ.

(3) Cu privire la fiecare şedinţă se întocmeşte un procesverbal al dezbaterilor, care va fi semnat de preşedinte, de curatorul general, dacă a participat la şedinţă, şi de către secretarul de şedinţă. Procesul-verbal este validat de 2 membri.

(4) Conţinutului procesului-verbal al dezbaterilor îi sunt aplicabile prevederile art. 56 alin. (9).

 

Art. 93. -

(1) Hotărârile şi dispoziţiile emise de Congresul Bisericii Generale au putere de lege pentru Biserica Evanghelică C.A. din România.

(2) Congresul Bisericii Generale hotărăşte, în baza unor propuneri din partea Consistoriului superior, a unui congres bisericesc districtual sau a plenului Congresului Bisericii Generale, dacă propunerile au fost semnate de 15 membri.

(3) Propunerile adresate Congresului Bisericii Generale sunt prezentate cu întregul text şi motivate. Ele se prezintă prin intermediul Consistoriul superior sau în plenul Congresului Bisericii Generale.

(4) Consistoriul superior prezintă Congresului Bisericii Generale toate propunerile care nu îi aparţin, însoţite de o luare de poziţie.

 

Art. 94. -

Congresul Bisericii Generale îndeplineşte, în special, următoarele atribuţii:

a) luarea de hotărâri cu privire la adoptarea unor cărţi simbolice, ca şi a agendei liturgice, a cărţii de cântece şi a catehismului;

b) luarea deciziilor privind orânduirea vieţii bisericeşti şi a problemelor legate de aceasta;

c) luarea deciziilor privind Statutul, precum şi problemele şi dispoziţiile cu caracter general ale Bisericii;

d) luarea deciziilor pentru înfiinţarea, organizarea şi dizolvarea de comunităţi şi districte bisericeşti;

e) luarea deciziilor cu privire la înfiinţarea, reorganizarea sau dizolvarea de organizaţii, instituţii, unităţi, fundaţii, asociaţii şi societăţi ale Bisericii Evanghelice C.A. din România, cum ar fi case de odihnă, cămine de bătrâni, cămine de elevi şi altele, precum şi asupra statutelor acestora, potrivit art. 116 lit. b) şi c);

f) luarea deciziilor cu privire la convenţiile Bisericii Evanghelice C.A. din România cu alte biserici din ţară sau din străinătate, precum şi cu uniuni sau instituţii religioase ori laice din ţară şi din străinătate;

g) luarea deciziilor cu privire la convenţii ale Bisericii Evanghelice C.A. din România cu statul român.

 

Art. 95. -

Alte atribuţii ale Congresului Bisericii Generale sunt:

a) asigurarea păstrării crezului Bisericii şi a dreptei învăţături;

b) asigurarea îndeplinirii misiunii diaconice a Bisericii;

c) preocuparea pentru îndeplinirea rolului misionar al Bisericii;

d) alegerea episcopului, a curatorului Bisericii Generale, a episcopului vicar, a membrilor Consistoriului superior şi a secretarului general;

e) alegerea membrilor Comisiei disciplinare superioare a Bisericii Evanghelice C.A. din România;

f) alegerea membrilor Consiliului pentru probleme juridice al Bisericii Evanghelice C.A. din România;

g) dezbaterea şi hotărârea cu privire la rapoartele episcopului şi ale Consistoriului superior, care sunt prezentate Congresului Bisericii Generale;

h) asigurarea reprezentării Bisericii Evanghelice C.A. din România în relaţiile cu alte biserici, în relaţiile cu statul şi în public;

i) aprobarea înfiinţării, potrivit art. 107 pct. 5, a posturilor de preoţi pentru comunităţi, precum şi a posturilor de preoţi cu atribuţii în cadrul comunităţii bisericeşti generale sau în instituţiile acesteia;

j) asigurarea formării preoţilor, diaconilor, lectorilor, organiştilor, profesorilor de religie, asistenţilor sociali şi a altor colaboratori ai Bisericii, precum şi a asociaţilor, organizaţiilor şi instituţiilor acesteia;

k) aprobarea bugetului şi bilanţului anual ale comunităţii bisericeşti generale, precum şi descărcarea de răspundere a Consistoriului superior;

l) grija pentru averea şi proprietăţile Bisericii, precum şi pentru bunurile Bisericii cu valoare artistică, culturală sau istorică;

m) aprobarea dobândirii, construirii, modificării sau demolării, precum şi înstrăinarea sau cedarea de clădiri importante ale comunităţii bisericeşti generale;

n) realizarea tuturor celorlaltor dispoziţii şi ordine cuprinse în prezentul statut, precum şi orice alte atribuţii ce îi revin şi care nu cad în competenţa altor organe bisericeşti.

 

Art. 96. -

(1) Toate proiectele de hotărâre ale Consistoriului superior, care au ca obiect adoptarea de norme generale ale Bisericii sau modificări ale acestora, vor fi prezentate, în vederea consultării, tuturor presbiteriilor comunităţilor bisericeşti de sine stătătoare şi congreselor bisericilor districtuale, înainte ca Congresul Bisericii Generale să delibereze şi să hotărască asupra lor.

(2) Toate proiectele de hotărâre importante ale Consistoriului superior sunt prezentate, în vederea avizării, comisiilor înainte de a fi dezbătute şi de a se hotărâ asupra lor. După deschiderea şedinţei Congresului Bisericii Generale şi prezentarea proiectelor de hotărâre, comisiile sunt alese de Congresul Bisericii Generale. Cu privire la importanţa proiectelor de hotărâre decide Congresul Bisericii Generale.

(3) Şedinţele comisiilor nu sunt publice, însă pot fi invitaţi şi specialişti cu rol consultativ.

 

Art. 97. -

(1) Cu privire la atribuţiile prevăzute la art. 94, Congresul Bisericii Generale decide cu majoritatea de două treimi din numărul voturilor celor prezenţi.

(2) Cu privire la atribuţiile prevăzute la art. 95, Congresul Bisericii Generale decide cu majoritatea simplă a voturilor celor prezenţi.

(3) La votul final, când Congresul Bisericii Generale decide cu privire la adoptarea unui proiect de hotărâre în ansamblu, votul este nominal.

(4) În caz de paritate de voturi în deliberarea privind chestiuni singulare, proiectul de hotărâre se consideră respins. În cazul parităţii de voturi la votarea finală, dezbaterea acestui proiect va avea loc la următoarea şedinţă a Congresului Bisericii Generale.

           

SECŢIUNEA a 3-a

Consistoriul superior

 

Art. 98. -

(1) Consistoriul superior îndeplineşte sarcinile curente ale Bisericii. El deliberează şi hotărăşte în cadrul legislaţiei în vigoare cu privire la chestiuni ale comunităţii bisericeşti generale, precum şi ale asociaţiilor, organizaţiilor şi instituţiilor acesteia.

(2) El răspunde pentru activitatea sa în faţa Congresului Bisericii Generale.

 

Art. 99. -

Din Consistoriul superior fac parte în calitate de membri:

a) episcopul;

b) curatorul Bisericii Generale;

c) episcopul vicar;

d) 3 preoţi, dintre care cel puţin 2 preoţi parohi;

e) 6 membri laici.

 

Art. 100. -

(1) Cu excepţia episcopului, toţi membri Consistoriului superior sunt aleşi de Congresul Bisericii Generale pentru un mandat de 4 ani.

(2) La plecarea unuia din membrii Consistoriului superior înainte de expirarea mandatului său, locul rămas vacant va fi ocupat din nou prin alegere de către Congresul Bisericii Generale pentru restul mandatului.

(3) Curatorul comunităţii bisericeşti generale, precum şi ceilalţi 6 membri laici ai Consistoriului superior nu pot fi angajaţi ai Bisericii Evanghelice C.A. din România.

 

Art. 101. -

(1) Curatorul comunităţii bisericeşti generale, ca prim demnitar laic al acesteia, sprijină episcopul în îndeplinirea atribuţiilor sale. El ţine locul episcopului, când acesta nu este disponibil sau locul său este vacant, în toate problemele, cu excepţia atribuţiilor clericale. El participă, după posibilităţi, la vizitele pastorale ale episcopului.

(2) Consistoriul superior stabileşte în prima sa şedinţă care dintre membri săi laici este locţiitorul curatorului comunităţii bisericeşti generale.

 

Art. 102. -

(1) Episcopul vicar este ales din rândul preoţilor. El sprijină episcopul în îndeplinirea atribuţiilor sale. El ţine locul episcopului, când acesta nu este disponibil sau locul său este vacant, în toate atribuţiile clericale. Când curatorul comunităţii bisericeşti generale nu este disponibil sau locul său este vacant, episcopul vicar ţine locul episcopului şi în toate celelalte chestiuni.

(2) Consistoriul superior stabileşte în prima sa şedinţă care din membrii clerici este locţiitorul episcopului vicar.

 

Art. 103. -

(1) Episcopul este preşedintele Consistoriului superior. Dacă acesta nu este disponibil sau locul său este vacant, preşedinţia şedinţei este asigurată de curatorul comunităţii bisericeşti generale.

(2) Dacă nici acesta nu este disponibil sau locul său este vacant, preşedinţia şedinţei este asigurată de episcopul vicar. În caz de alte indisponibilităţi, în prima şedinţă a Consistoriului superior preşedinţia este preluată de cel mai în vârstă membru cleric.

(3) În toate celelalte şedinţe, preşedinţia este asigurată de locţiitorul curatorului comunităţii bisericeşti generale şi, în sfârşit, de locţiitorul episcopului vicar.

 

Art. 104. -

(1) Consistoriul Superior este convocat în scris pentru şedinţă de către preşedintele său, cu cel puţin o săptămână înainte de data acesteia, cu comunicarea ordinii de zi şi a proiectelor de hotărâri motivate.

(2) În caz de urgenţă, termenul de convocare poate fi mai scurt.

(3) Consistoriul superior trebuie convocat dacă cel puţin o treime din numărul membrilor săi solicită aceasta, cu indicarea scopului.

 

Art. 105. -

(1) Consistoriul superior poate adopta hotărâri, dacă în afara preşedintelui sunt prezenţi încă 6 dintre membrii săi.

(2) Şedinţele nu sunt publice.

(3) Pot fi invitaţi să participe la dezbateri specialişti cu rol consultativ.

(4) Cu privire la fiecare şedinţă a Consistoriului superior se încheie un proces-verbal al dezbaterilor, care va fi semnat de preşedinte, curatorul comunităţii bisericeşti generale, dacă a participat la şedinţă, şi de secretarul general. Procesul-verbal va fi validat în următoarea şedinţă a Consistoriului superior. Cu privire la conţinutul procesului-verbal al Consistoriului superior se aplică în mod corespunzător prevederile art. 56 alin. (9).

(5) Procesele-verbale ale Consistoriului superior pot fi consultate de toţi membrii Congresului Bisericii Generale.

 

Art. 106. -

(1) Proiectele de hotărâri pot fi prezentate Consistoriului superior de Comisia pentru chestiuni clericale, de Comisia pentru probleme economice şi juridice sau de plenul şedinţei Consistoriului superior. Mai pot fi înaintate propuneri de hotărâri din partea consistoriilor districtuale, din partea organelor de conducere ale asociaţiilor, organizaţiilor şi instituţiilor bisericeşti, precum şi de către 10 membri ai Congresului Bisericii Generale. În toate cazurile, propunerile trebuie motivate şi prezentate integral.

(2) Propunerile care nu provin de la o comisie a Consistoriului superior trebuie înaintate comisiilor competente spre pronunţare şi formularea eventuală a unui proiect de hotărâre.

(3) Consistoriul superior poate să dezbată fiecare propunere venită din plenul său, dar poate să decidă doar dacă majoritatea membrilor prezenţi ai Consistoriului superior votează pentru aprobarea propunerii.

 

Art. 107. -

Consistoriul superior are îndeosebi următoarele atribuţii:

  1. îndeplinirea hotărârilor Congresului Bisericii Generale;
  2. supravegherea vieţii bisericeşti şi activităţii comunităţii bisericeşti generale, precum şi în toate structurile, asociaţiile, organizaţiile şi instituţiile acesteia;
  3. grija pentru serviciul divin în comunităţile bisericeşti, precum şi în instituţiile bisericeşti;
  4. hotărăşte cu privire la apel, plângere şi recurs la hotărârile şi procedurile administrative ale consistoriilor districtuale şi ale congreselor bisericilor districtuale;
  5. decide cu privire la înfiinţarea, conform art. 94 lit. d), de posturi de preoţi pentru parohii, ca şi de posturi de preoţi cu atribuţii în cadrul comunităţii bisericeşti generale sau în instituţii bisericeşti, conform art. 95 lit. i);
  6. înfiinţarea şi ocuparea de posturi ale comunităţii bisericeşti generale, precum şi în asociaţiile, organizaţiile şi instituţiile integrate Bisericii;
  7. însărcinarea colaboratorilor clerici şi laici ai bisericii, care au atribuţii în cadrul comunităţii bisericeşti generale;
  8. supravegherea Departamentului pentru teologie protestantă din cadrul Universităţii "Lucian Blaga" Sibiu şi contribuirea la numirea personalului didactic;
  9. răspunderea pentru formarea vicarilor, lectorilor, organiştilor, profesorilor de religie, asistenţilor sociali şi a tuturor celorlalţi colaboratori în cadrul Bisericii, precum şi ai asociaţiilor, organizaţiilor şi instituţiilor acesteia;
  10. se îngrijeşte pentru organizarea examenului de capacitate al preoţilor, precum şi a examenului de atestare a capacităţii pentru funcţiile de diacon, lector, profesor de religie, asistent social şi a oricărui alt serviciu al Bisericii. Aceeaşi îndatorire îi revine Consistoriului superior şi în legătură cu funcţiile şi posturile din cadrul asociaţiilor, organizaţiilor şi instituţiilor Bisericii.
  11. promovarea şi perfecţionarea preoţilor, precum şi a tuturor colaboratorilor Bisericii;
  12. se îngrijeşte de întreţinerea dialogului ecumenic;
  13. se îngrijeşte de colaborarea Bisericii Evanghelice C.A. din România cu alte biserici din ţară sau din străinatate, precum şi cu organizaţii internaţionale;
  14. hotărăşte cu privire la deciziile adunărilor reprezentanţilor comunităţii bisericeşti şi ale consistoriilor districtuale, care, potrivit art. 49 alin. (2) lit. a-d, art. 81 alin. (1) şi art. 82 lit. n) necesită aprobarea prealabilă a Consistoriului superior, înainte de punerea lor în executare;
  15. ia cunoştinţă despre rapoartele prezentate de episcop şi de secretarul general;
  16. aprobă bilanţul anual şi bugetul comunităţii bisericeşti generale, precum şi proiectul de hotărâre privind bugetul, înaintat spre aprobare Congresului Bisericii Generale;
  17. administrarea mijloacelor financiare ale comunităţii bisericeşti generale, precum şi a patrimoniului ei mobil şi imobil;
  18. dispune cu privire la patrimoniul unităţilor bisericeşti cu personalitate juridică în cazul dizolvării acestora. Cu privire la aceasta trebuie să prezinte o dare de seamă în faţa Congresului Bisericii Generale. Aceleaşi prevederi sunt valabile şi în cazul partajării patrimoniului;
  19. mijloceşte sprijin financiar pentru Biserică şi organizaţiile sale;
  20. se îngrijeşte pentru asigurarea salariilor tuturor angajaţilor Bisericii, precum şi pentru asigurarea materială a urmaşilor acestora;
  21. asigură pensiile foştilor angajaţi ai Bisericii şi a urmaşilor acestora;
  22. acordarea de burse şi ajutoare umanitare personale;
  23. supravegherea asociaţiilor, organizaţiilor şi instituţiilor comunităţii bisericeşti generale, precum şi îndeplinirea tuturor obligaţiilor transmise Consistoriului superior prin prevederile regulamentelor acestor organizaţii bisericeşti;
  24. hotărăşte asupra bilanţului anual şi bugetului asociaţilor, organizaţiilor şi instituţiilor comunităţii bisericeşti generale, care au personalitate juridică proprie şi sunt integrate în Biserică. De asemenea, pregăteşte proiectele de hotărâri în vederea aprobării de către Congresul Bisericii Generale, precum şi descărcarea de gestiune a consiliilor de administraţie;
  25. pregătirea şedinţelor şi a proiectelor de hotărâri pentru Congresul Bisericii Generale;
  26. efectuarea de rapoarte pentru Congresul Bisericii Generale cu privire la activitatea Consistoriului superior şi cu privire la situaţia şi activitatea comunităţii bisericeşti generale, precum şi a unităţilor, asociaţiilor, organizaţiilor şi instituţiilor integrate comunităţii bisericii generale;
  27. reprezentarea juridică şi administrativă a Bisericii Evanghelice C.A. din România;
  28. realizarea tuturor celorlalte atribuţii stabilite potrivit prezentului statut şi celorlalte regulamente şi prevederi bisericeşti.

 

Art. 108. -

(1) În cazurile care nu suportă amânare, Consistoriul superior poate emite dispoziţii privind probleme care cad în competenţa Congresului Bisericii Generale şi au valabilitate până la următoarea şedinţă a Congresului Bisericii Generale.

(2) În asemenea cazuri care nu suportă amânare, episcopul poate să convoace în termen de 8 zile o şedinţă extraordinară a Congresului Bisericii Generale, care poate lua hotărâri cu prezenţa a cel puţin o treime din numărul membrilor săi.

 

 Art. 109. -

(1) Consistoriul superior numeşte din rândul membrilor săi, pentru mandatul său de 4 ani, o comisie pentru probleme clericale şi liturgice şi o comisie pentru probleme economice şi juridice.

(2) Dacă unul dintre membrii comisiei devine indisponibil înainte de expirarea mandatului său, locul rămas vacant va fi ocupat prin alegere de către Consistoriul superior.

(3) Episcopul, curatorul Bisericii Generale şi episcopul vicar pot participa cu drept de vot la fiecare şedinţă a comisiilor.

(4) Comisiilor le revine sarcina să pregătească dezbaterile şi luările de decizii pentru şedinţele Consistoriului superior şi să îndeplinească sarcinile repartizate de acesta.

(5) Şedinţele comisiilor nu sunt publice.

(6) Comisiile pot coopta la dezbaterea tuturor problemelor şi alţi membri ai Consistoriului superior sau specialişti, cu rol consultativ.

 

Art. 110. -

(1) Consistoriul superior poate constitui în timpul mandatului său comisii de lucru pentru anumite atribuţii, delimitate la un obiect specific sau delimitate teritorial. Pot fi membri ai acestor comisii şi specialişti care nu fac parte din Consistoriul superior.

(2) Aceste comisii de lucru au atribuţii cu privire la pregătirea de hotărâri pentru şedinţele Consistoriului superior, pentru şedinţele Comisiei pentru probleme clericale şi liturgice sau ale Comisiei pentru probleme economice şi juridice. În acest sens fac propuneri, întocmesc proiecte sau elaborează avize consultative

(3) Aceste comisii de lucru au o funcţie ajutătoare şi consultativă.

 

SECŢIUNEA a 4-a

Episcopul

 

Art. 111. -

(1) Episcopul este ales din rândul preoţilor şi este chemat să conducă Biserica Evanghelică C.A. din România.

(2) Episcopul este ales de Congresul Bisericii Generale în conformitate cu Regulamentul privind alegerile în Biserica Evanghelică C.A. din România. Chemarea sa este pe durată nelimitată, până la împlinirea vârstei de 70 de ani.

(3) Sfinţirea şi instalarea episcopului au loc în cadrul unei slujbe religioase, potrivit agendei liturgice a Bisericii Evanghelice C.A. din România. Ea constituie în acelaşi timp intrarea în funcţie şi începutul raportului de muncă.

(4) Sediul oficial al episcopului este municipiul Sibiu, unde, în baza convenţiei cu Comunitatea bisericească evanghelică C.A. Sibiu, episcopul deţine drepturile unui preot superior.

 

Art. 112. -

(1) Episcopul îndeplineşte în principal următoarele atribuţii:

a) se îngrijeşte ca în cadrul Bisericii Evanghelice C.A. din România să fie propovăduită Curata Evanghelie a lui Iisus Hristos aşa cum este dată în Sfânta Scriptură şi mărturisită în Confesiunea Augustană, iar Sacramentele să fie administrate aşa cum ne-au fost date;

b) veghează asupra comunităţii bisericeşti generale şi a tuturor enoriaşilor acesteia, în special prin vizitele pastorale pe care le întreprinde. În aceste vizite pastorale este însoţit, după posibilităţi, de curatorul Bisericii Generale sau de locţiitorul acestuia.

c) realizează asistenţa duhovnicească, îndeosebi pentru preoţii şi colaboratorii Bisericii;

d) se adresează cu circulare, scrisori pastorale şi în predici credincioşilor şi instituţiilor Bisericii;

e) hirotoneşte clerici pentru slujirea în cadrul Bisericii, potrivit agendei liturgice a Bisericii Evanghelice C.A. din România;

f) invită preoţii şi vicarii la cursuri de perfecţionare şi la adunările generale ale preoţilor;

g) invită colaboratorii clerici şi laici la cursuri de perfecţionare, la adunări comune şi la consfătuiri;

h) instalează în funcţie decanii districtuali, curatorii districtuali, secretarul general, precum şi membrii Congresului Bisericii Generale şi ai Consistoriului superior, după rânduielile prevăzute de agenda liturgică a Bisericii Evanghelice C.A. din România;

i) reprezintă Biserica Evanghelică C.A. din România pe plan intern şi extern, în conformitate cu dispoziţiile prezentului statut;

j) convoacă şedinţele Congresului Bisericii Generale, Consistoriului superior şi ale comisiilor Consistoriului superior;

k) prezintă Congresului Bisericii Generale un raport asupra activităţilor sale;

l) deţine preşedinţia în comisiile teologice de examinare;

m) îndeplineşte toate celelalte atribuţii prevăzute de regulamentele şi dispoziţiile bisericeşti.

(2) Episcopul este îndreptăţit să slujească şi să îndeplinească alte servicii clericale în toate comunităţile bisericeşti din cadrul Bisericii Evanghelice C.A. din România.

(3) Episcopul are dreptul să participe la adunările preoţilor, la şedinţele organelor tuturor comunităţilor bisericeşti locale şi districtuale, precum şi ale asociaţiilor, organizaţiilor, şi instituţiilor bisericii în cadrul Bisericii Evanghelice C.A. din România.

 

SECŢIUNEA a 5-a

Cancelaria Consistoriului superior

 

Art. 113. -

(1) În îndeplinirea atribuţiilor sale, Consistoriul superior are o cancelarie proprie. Aceasta îndeplineşte toate lucrările administrative curente ale comunităţii bisericii generale.

(2) Conducerea cancelariei Consistoriului superior revine, pe lângă episcop, secretarului general.

(3) Secretarul general este angajat în funcţie în baza alegerii sale de către Congresul Bisericii Generale.

(4) Locţiitorul secretarului general este prim-secretarul.

(5) Secretarul general, iar, în caz de indisponibilitate, locţiitorul său este secretar de şedinţă a Congresului Bisericii Generale şi a Consistoriului superior.

(6) Toate documentele cancelariei Consistoriului superior vor fi semnate de episcopul şi secretarul general sau de locţiitorii acestora.

(7) Toţi colaboratorii Consistoriului superior pot fi cooptaţi ca raportori în şedinţele Congresului Bisericii Generale, precum şi în şedinţele Consistoriului superior şi comisiilor acestuia.

 

Art. 114. -

(1) Direcţia economică a Consistoriului superior conduce contabilitatea comunităţii bisericeşti generale, a asociaţiilor, organizaţiilor şi instituiţiilor proprii, fără personalitate juridică, precum şi a acelor asociaţii, organizaţii şi instituţii bisericeşti cu personalitate juridică distinctă, dacă Consistoriul superior a adoptat o hotarâre în acest sens.

(2) Din domeniul său de activitate fac parte supravegherea şi controlul contabilităţii şi a activităţii financiare ale tuturor unităţilor bisericeşti.

 

SECŢIUNEA a 6-a

Organizaţii ale comunităţii bisericeşti generale

 

Art. 115. -

(1) În realizarea misiunii şi activităţii sale, Biserica Evanghelică C.A. din România înfiinţează şi administrează organizaţii, instituţii şi servicii, precum şi fundaţii, asociaţii şi societăţi.

(2) Comunitatea bisericescă generală, comunitatea bisericească districtuală şi, respectiv, comunitatea bisericească locală sunt succesoarele de drept ale fundaţiilor, asociaţiilor şi organizaţiilor, cu sau fără personalitate juridică, care au fost înfiinţate în cadrul unităţilor de cult sus-menţionate şi care au fost dizolvate sau desfiinţate în mod abuziv de către statul comunist.

(3) Comunitatea bisericescă generală, comunitatea bisericească districtuală şi, respectiv, comunitatea bisericească locală sunt succesoarele de drept ale fundaţiilor, asociaţiilor şi organizaţiilor, cu sau fără personalitate juridică, care au fost înfiinţate în cadrul unităţiilor de cult sus-menţionate după data de 1 ianuarie 1990 şi care sunt dizolvate, dacă statutul acestora nu prevede altfel.

 

Art. 116. -

Asociaţiile şi instituţiile comunităţii bisericeşti generale sunt:

a) persoane juridice, care se reprezintă singure în toate problemele juridice şi ale căror regulamente de organizare sunt luate la cunoştinţă de Congresul Bisericii Generale;

b) persoane juridice, care sunt reprezentate în toate problemele juridice de către Consistoriul superior. Regulamentele lor vor fi aprobate de Congresul Bisericii Generale;

c) fără personalitate juridică, care în toate problemele juridice sunt reprezentate de Consistoriul superior şi ale căror regulamente vor fi hotărâte de Congresul Bisericii Generale.

 

Art. 117. -

Serviciile şi oficiile necesare activităţii comunităţii bisericeşti generale vor fi înfiinţate şi ocupate de către Consistoriul superior. Colaboratorii din aceste servicii şi oficii organizează activitatea lor împreună cu Consistoriul superior şi răspund faţă de acesta.

 

SECŢIUNEA a 7-a

Consiliul pentru probleme juridice

 

Art. 118. -

(1) Biserica Evanghelică C.A. din România are un consiliu pentru probleme juridice.

(2) Ca urmare a înregistrării unor reclamaţii scrise, Consiliul pentru probleme juridice verifică hotărârile, alegerile şi procedurile administrative ale Congresului Bisericii Generale şi ale Consistoriului superior.

(3) Consiliul pentru probleme juridice are acces la documentaţia completă, care a stat la baza hotărârii, a procedurii administrative sau a alegerilor în cauză.

 

Art. 119. -

(1) Consiliul pentru probleme juridice este ales de Congresul Bisericii Generale. El este alcătuit din 3 membri. Aceştia nu pot fi angajaţi ai Bisericii Evanghelice C.A. din România şi nici membri ai organelor comunităţilor bisericilor locale sau districtuale.

(2) Durata mandatului Consiliului pentru probleme juridice este aceeaşi ca şi a Congresului Bisericii Generale. Realegerea este posibilă. Dacă un loc devine disponibil înainte de expirarea mandatului, locul rămas vacant se va ocupa prin alegere.

(3) Mandatul membrilor începe, respectiv se încheie cu validarea noilor alegeri.

 

Art. 120. -

(1) Reclamaţiile adresate Consiliului pentru probleme juridice trebuie soluţionate în termen de 30 de zile şi vor fi prezentate împreună cu concluziile Consistoriului superior în cadrul acestui termen de 30 de zile.

(2) Consistoriul superior va delibera asupra celor prezentate în următoarea sa şedinţă, după caz, extraordinară. Respectiva hotărâre va fi prezentată Congresului Bisericii Generale în următoarea sa şedinţă.

 

CAPITOLUL V

Dispoziţii finale

 

Art. 121. -

Prezentul statut al Bisericii Evanghelice C.A. din România poate fi modificat sau abrogat numai prin hotărâre a Congresului Bisericii Generale, în prezenţa a cel puţin două treimi din numărul membrilor Congresului Bisericii Generale şi cu votul a două treimi din numărul membrilor prezenţi, potrivit procedurilor prevăzute la art. 94 lit. c).

 

Art. 122. -

(1) Prezentul statut a fost adoptat la cel de al 62-lea Congres al Bisericii Evanghelice C.A din România, în şedinţa sa din 14 iulie 1997.

(2) Prezentul statut este în vigoare cu toate modificările care au fost adoptate, inclusiv de cel de-al 74-lea Congres al Bisericii Evanghelice C.A. din România din 24 noiembrie 2007, dată de la care sunt abrogate toate prevederile contrare prezentului statut.