Decision on the recognition of the Statute of Christian Worship Baptist – Union of Christian Baptist Churches

HOTARÂRE

privind recunoaçterea Statutului de organizare çi funcţionare a Cultului Creçtin Baptist Uniunea Bisericilor Creçtine Baptiste din România

În temeiul art. 29 alin. (3) çi al 108 din Constituţia României, republicata, precum çi al art. 49 alin. (2) çi (3) din Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasa çi regimul general al cultelor,

Guvernul României adopta prezenta hotarâre.

Art. 1 

Se recunoaçte Statutul de organizare çi funcţionare a Cultului Creçtin Baptist

Uniunea Bisericilor Creçtine Baptiste din România, prevazut în anexa care face parte integranta din prezenta hotarâre.

Art. 2

Pe data intrarii în vigoare a prezentei hotarâri se abroga Decretul Prezidiului Marii Adunari Naţionale nr. 1.203/1950 pentru aprobarea Statutului de organizare çi funcţionare a Cultului Creçtin Baptist din Republica Populara Româna, nepublicat, cu modificarile ulterioare.

Prim Ministru

Calin Popescu Tariceanu

Contrasemneaza:

Ministrul culturii çi cultelor, Adrian Iorgulescu

Bucureçti, 16 ianţarie 2008

Nr. 58.

PREAMBUL

I. Baptiçtii reprezinta în tradiţia creçtina o ramura a Reformei Protestante din secolul al XVI-lea çi se considera continţatori ai tradiţiei evanghelice care a fost prezenta în Europa de-a lungul multor veacuri de istorie creçtina. În Anglia, anabaptiçtii (ramura radicala a reformei protestante) au fost numiţi baptiçti începând cu anul 1569.

Prima congregaţie care a purtat numele de biserica baptista a aparut în anul 1609 în Amsterdam çi a fost formata din emigranUi englezi. Persecutaţi în Anglia, mulUi baptiçti au emigrat în America, unde au înfiinţat biserici baptiste începând cu anul 1639. Astazi, baptiçtii reprezinta cea mai raspândita confesiune creçtina de tradiţie protestanta din lume, având biserici în peste 220 de Uari çi state çi aproximativ 120 milioane de membri.

În România, prima biserica baptista a luat fiinţa în anul 1856 în Bucureçti, prin misiunea Bisericii Baptiste Germane. Între cele doua razboaie mondiale, prezenţa çi influenţa spirituala a baptiçtilor s-au facut simUite în special în Transilvania, Bihor çi Banat. În perioada comunista, baptiçtii au fost persecutaţi çi consideraţi sectanUi de catre regimul totalitar ateu. În prezent, în România exista peste 1.700 biserici baptiste, cu aproximativ 150.000 de membri çi aparţinatori. Pe plan naţional, bisericile baptiste sunt organizate în Uniunea Bisericilor Baptiste, care a luat fiinţa în anul 1920 çi are sediul în Bucureçti.

II. Baptiçtii s-au remarcat în istorie prin lupta pentru libertatea religioasa a fiecarei fiinUe umane. Filosoful englez John Locke scria: „Baptiçtii au fost primii care au propus lumii libertatea religioasa deplina; libertatea adevarata çi dreapta, libertatea egala çi imparţiala.”

În anul 1612, pastorul baptist Thomas Helwys îi scria regelui Angliei, Iacob I:

„Regele este un om muritor, çi nu Dumnezeu; de aceea nu are nicio putere asupra sufletelor nemuritoare ale supuçilor sai... Religia este o problema între om çi Dumnezeu. Lasaţi-i sa fie eretici, turci, evrei sau orice altceva. Regele nu va raspunde în locul lor înaintea lui Dumnezeu. De aceea, regele nici nu poate fi judecator între Dumnezeu çi om."

Baptiçtii considera ca libertatea religioasa este inalienabila çi irevocabila çi ca nicio alta libertate nu este în siguranţa acolo unde nu exista libertate religioasa. Pentru baptiçti, libertatea religioasa înseamna:

- libertatea de a crede çi de a marturisi credinţa;

- libertatea de închinare publica çi privata;

- libertatea de asociere în comunitaţi religioase;

- libertatea de practicare a credinUei;

- libertatea de slujire prin fapte de caritate;

- libertatea de interpretare a Scripturii;

- libertatea de schimbare a apartenenUei religioase.

Baptiçtii cred çi militeaza pentru o biserica libera într-un stat liber. Baptiçtii din România nu accepta subvenţii de la stat pentru activitatea religioasa çi pentru salarizarea personalului de cult. Ei cred ca este datoria liber consimUita a fiecarţi credincios sa contribuie la susUinerea spirituala çi materiala a bisericii de care aparţine.

III. Baptiçtii marturisesc credinţa într-un singur Dumnezeu, Creatorul çi SusUinatorul tuturor celor vazute çi nevazute. Baptiçtii cred ca Dumnezeu exista etern în trei Persoane, Tatal, Fiul çi Duhul Sfânt, fiecare Persoana fiind pe deplin Dumnezeu, cu toate ca exista un singur Dumnezeu.

Baptiçtii cred çi marturisesc dumnezeirea çi umanitatea Domnului Isus Hristos, naçterea Sa din Fecioara Maria, moartea Sa ispaçitoare pe cruce pentru întreaga omenire, învierea Sa din morţi a treia zi în trup glorificat, înalUarea Sa în slava la dreapta Tatalui.

De asemenea, baptiçtii marturisesc çi açteapta venirea în slava a Domnului Isus Hristos, învierea celor drepUi çi a celor nedrepUi çi manifestarea glorioasa a Împaraţiei lui Dumnezeu.

Baptiçtii cred ca Duhul Sfânt este cea de a treia Persoana dumnezeiasca, ca Duhul Sfânt ilumineaza çi convinge omul de pacat çi neprihanire, ca Duhul Sfânt înfaptuieçte naçterea din nou (regenerarea) prin Cuvântul Scripturii çi transformarea (sfinUirea) continţa, dupa chipul Fiului lui Dumnezeu, a celui ce se încrede în Hristos.

Prin învaţaturile biblice fundamentale, baptiçtii aparţin creçtinismului istoric. Baptiçtii susUin principiile Reformei: Sola Scriptura, Sola Gratia, Sola Fidae, Soli Deo Gloria. În practica religioasa, baptiçtii promoveaza simplitatea tradiţiei Bisericii din veacul apostolic (Faptele Apostolilor 2:41-47). Baptiçtii cred çi marturisesc ca prin Isus Hristos fiecare om are acces direct la Dumnezeu. Domnul Isus Hristos este singurul Mântuitor çi singurul Mijlocitor între Dumnezeu çi oameni. Baptiçtii nu practica cultul icoanelor, al moaçtelor çi al sfinUilor, considerându-le tradiţii ulterioare veacului apostolic.

IV. Baptiçtii îçi trag numele de la practica botezului nou-testamentar. Cuvântul "baptist" vine de la grecescul "baptizo" care înseamna "afundare". În crezul çi practica bisericii baptiste, botezul se administreaza în numele Tatalui çi al Fiului çi al Sfântului Duh, prin afundare în apa, çi este precedat de convertirea celui ce se boteaza. Pentru baptiçti, botezul reprezinta marturia personala a unui cuget curat înaintea lui Dumnezeu, prin credinţa în moartea çi învierea Domnului Isus Hristos. Copiii nou-nascuţi sunt dedicaţi lui Dumnezeu prin rugaciunea de binecuvântare. În familiile çi în bisericile baptiste, copiii cresc în cunoaçterea lui Dumnezeu, prin cuvântul Scripturii çi rugaciune.

Baptiçtii au ca învaţatura specifica siguranţa mântuirii. Aceasta înseamna ca cel nascut din nou are viaţa veçnica din momentul întoarcerii la Dumnezeu. Cei ce sunt cu adevarat nascuţi din nou, prin puterea lui Dumnezeu, vor persevera în har pâna la sfârçitul vieţii. Din pricina cercetarii çi lucrarii Duhului lui Dumnezeu, cel mântuit nu poate starţi în pacat çi neascultare. Numai cei ce persevereaza pâna la sfârçit au fost cu adevarat nascuţi din nou.

““Cine are pe Fiul are viaţa, cine nu are pe Fiul lui Dumnezeu nu are viaţa.”

(1 Ioan 5:12)

Baptiçtii cred ca mântuirea este darul lui Dumnezeu, oferit ca har tuturor celor ce se întorc la El cu pocainţa çi credinţa. Creçtinul face fapte bune nu ca sa fie mântuit, ci pentru ca a fost mântuit prin Isus Hristos. ““Fiindca suntem socotiţi îndreptaţiţi prin credinţa, avem pace cu Dumnezeu, prin Domnul nostru Isus Hristos.” (Romani 5:1) Credinţa reprezinta radacinile noii vieţi în Hristos, în timp ce faptele bune reprezinta roada care Îl glorifica pe Dumnezeu.

V. Baptiçtii practica închinarea faţa de Dumnezeu în duh çi adevar. Închinarea publica se realizeaza prin participarea tuturor credincioçilor, de regula, prin cântare, rugaciune, citirea çi propovaduirea Sfintelor Scripturi. Zidirea duhovniceasca se face çi în grupuri mici, în case particulare sau în lacaçul de închinare, prin studiul Bibliei çi rugaciune. Prin Cina Domnului biserica co-memoreaza jertfa unica a Noului Legamânt, adusa o data pentru totdeauna prin moartea pe cruce a Domnului Isus Hristos. Cina Domnului exprima atât unirea credinciosului cu Isus Hristos, cât çi unitatea bisericii, ca trup al lui Hristos, prin Duhul Sfânt.

Baptiçtii sarbatoresc Duminica —— ziua Învierii Domnului ca zi de închinare saptamânala. De asemenea, baptiçtii celebreaza sarbatorile anţale legate de evenimentele principale ale mântuirii: Naçterea Mântuitorului, Botezul Domnului, Moartea çi Învierea Domnului Isus Hristos, ÎnalUarea Domnului çi Pogorârea Duhului Sfânt.

Bisericile baptiste au, de asemenea, çi servicii divine speciale. Serviciul divin de cununie are un caracter solemn çi consfinUeçte legamântul celor doi, barbat çi femeie, ce se unesc înaintea lui Dumnezeu pentru a forma o familie. Binecuvântarea nou-nascuţilor se face, de regula, în cadrul serviciului divin, prin rugaciunea bisericii. Serviciul divin de înmormântare reafirma credinţa în înviere çi constituie un act de solidaritate a comunitaţii cu cei îndureraţi din pricina desparţirii.

VI. Baptiçtii cred çi marturisesc ca toţi cei mântuiţi, din toate generaţiile, din orice popor çi din orice etnie, alcatuiesc trupul cosmic al lui Hristos, în cer çi pe pamânt, Biserica Universala, care se manifesta local prin comunitaţi de

credinţa, speranţa çi iubire creçtina. Biserica locala reprezinta comunitatea credincioçilor nascuţi din nou, prin care Hristos se manifesta în fiecare generaţie çi în fiecare loc çi prin care Dumnezeu extinde harul Sau în lume. Baptiçtii cred ca biserica se zideçte numai într-un climat de dragoste çi autenticitate çi creçte spiritual numai în dependenţa de Hristos çi doar în masura cultivarii relaţiilor interpersonale çi a implicarii credincioçilor în slujire.

Baptiçtii considera ca menirea fiecarei biserici locale este aceea de a fi o comunitate trimisa în lume pentru a împartaçi credinţa, speranţa çi iubirea creçtina. Baptiçtii cred ca biserica locala Îl glorifica pe Dumnezeu în masura în care fiecare credincios çi întreaga comunitate este o marturie a suveranitaţii, sfinUeniei çi bunataţii dragostei lui Dumnezeu în lume. Pentru baptiçti, biserica locala ca familie duhovniceasca reprezinta dovada ca iubirea, speranţa çi încrederea sunt posibile într-o lume materialista çi individualista.

VII. Baptiçtii sunt promotorii pe plan mondial ai misiunii creçtine moderne, începând cu William Carrey (1761——1834), parintele misiunii moderne. Baptiçtii considera ca fiecare credincios este un misionar çi ca întreaga biserica este trimisa în lume sa raspândeasca Evanghelia, astfel încât cei ce nu au o relaţie personala cu Dumnezeu sa devina, prin credinţa çi pocainţa, ucenici devotaţi ai Domnului Isus Hristos.

Baptiçtii împartaçesc convingerea ca Împaraţia lui Dumnezeu este mai mare decat orice biserica sau confesiune creçtina. Baptiçtii resping prozelitismul ca mijloc de manipulare a persoanei. Ei cred în responsabilitatea çi dreptul inalienabil al fiecarei persoane de a-şi alege singura credinţa. Misiunea se adreseaza persoanei çi societaţii în întregul ei, atât prin Evanghelie, cât çi prin acţiuni de caritate çi de identificare în dragoste creçtina cu cei marginalizaţi çi nedreptaţiţi.

Baptiçtii sunt cetaUeni responsabili çi loiali çi în ascultare de Dumnezeu participa alaturi de toţi ceilalUi cetaUeni la pacea çi prosperitatea Uarii lor. În mod special, baptiçtii se roaga lui Dumnezeu pentru mântuirea tuturor oamenilor. Ei mijlocesc înaintea Tatalui ceresc pentru toate autoritaţile çi persoanele din instituţiile statului, pentru ca astfel sa putem trai cu demnitate çi în pace.

CAPITOLUL I

Principii çi dispoziţii generale

SECTIUNEA 1

Principii

Art. 1.

Cultul Creçtin Baptist din România se organizeaza potrivit urmatoarelor principii:

a) Principiul autoritaţii spirituale

Bisericile baptiste din România se întemeiaza pe învaţatura Sfintelor Scripturi. Sfânta Scriptura (Biblia) este Cuvântul infailibil al lui Dumnezeu çi reprezinta autoritatea suprema în materie de credinţa çi practica religioasa a bisericilor baptiste din România.

b) Principiul asocierii

Bisericile baptiste din România sunt biserici surori. Ele se asociaza cu scopul de a se sprijini reciproc, de a susUine împreuna marturia creçtina, de a veghea la pastrarea nealterata a învaţaturilor Sfintelor Scripturi, de a colabora în misiune çi de a-çi apara libertatea religioasa.

c) Principiul autonomiei

Bisericile baptiste se organizeaza çi funcţioneaza în mod autonom. Celelalte entitaţi ale Cultului Creçtin Baptist din România au rolul de a sprijini bisericile baptiste locale sa îçi îndeplineasca menirea.

d) Principiul apostoliei

Fiecare biserica baptista are mandatul apostolic încredinţat de Hristos de a fi o comunitate trimisa în lume pentru a marturisi Evanghelia çi pentru a împartaçi credinţa, speranţa çi iubirea creçtina tuturor oamenilor.

e) Principiul preoţiei universale

Fiecare credincios are acces liber la Dumnezeu, prin mijlocirea Domnului Isus. Ca preoţi ai lui Dumnezeu, credincioçii baptiçti au dreptul çi responsabilitatea de a marturisi Evanghelia, de a sluji potrivit înzestrarii duhovniceçti çi de a mijloci în rugaciune pentru mântuirea semenilor lor.

f) Principiul libertaţii religioase

Credincioçii baptiçti împartaçesc convingerea potrivit careia fiecare persoana çi fiecare biserica trebuie sa se bucure de libertatea de a-çi alege modul de închinare çi slujire a lui Dumnezeu, fara îngradiri sau amestec din afara.

Cultul Creçtin Baptist din România este liber çi autonom faţa de stat. Baptiçtii susUin principiul separarii bisericii faţa de stat, potrivit dictonului „o biserica libera într-un stat liber”.

g) Principiul egalitaţii cultelor

Cultul Creçtin Baptist este egal cu celelalte culte în faţa legii çi a autoritaţilor statului. Statul român va pastra poziţia de neutralitate faţa de Cultul Creçtin Baptist çi nu va încuraja acordarea de privilegii sau discriminarea Cultului Creçtin Baptist faţa de alte culte.

Credincioçii baptiçti çi aparţinatorii sunt protejaţi de statul român împotriva oricaror comportamente care au ca scop sau vizeaza atingerea demnitaţii ori crearea unei atmosfere intimidante, ostile, degradante, umilitoare sau ofensatoare ori a unei stari de inferioritate, legate de apartenenţa acestora la credinţa baptista.

SECTIUNEA a 2-a - Dispoziţii generale

Art. 2.

Cultul Creçtin Baptist din România se organizeaza çi funcţioneaza potrivit prevederilor prezentului Statut. Denumirea acestuia este: Cultul Creçtin Baptist din România Uniunea Bisericilor Baptiste din România.

Art. 3.

(1) Cultul Creçtin Baptist din România formeaza o unitate atât din punct de vedere doctrinar, cât çi organizatoric.

(2) Marturisirea de credinţa baptista conUine nucleul fundamental al învaţaturilor biblice pe baza carora se realizeaza unitatea doctrinara a bisericilor creçtine baptiste din România.

(3) Structura organizatorica a Cultului Creçtin Baptist din România este urmatoarea:

a) bisericile locale;

b) comunitaţile teritoriale;

c) Convenţia Baptista Maghiara çi

d) Uniunea Baptista, fiecare având personalitate juridica, cu drepturile ce deriva din aceasta

(4) Cultul Creçtin Baptist din România çi parţile sale componente sunt persoane juridice de utilitate publica.

Art. 4.

Cultul Creçtin Baptist din România are sistem propriu de salarizare çi sistem propriu de asigurari sociale, denumit Casa de Pensii çi Ajutoare a Cultului (C.P.A.). Casa de Pensii are personalitate juridica çi se organizeaza çi funcţioneaza conform regulamentului propriu, aprobat de organele de conducere ale cultului.

Art. 5.

(1) Cultul Creçtin Baptist din România este liber çi autonom faţa de stat, independent faţa de orice alta persoana fizica sau juridica de drept public ori privat.

(2) Libertatea çi autonomia Cultului Creçtin Baptist se manifesta çi prin dreptul sau exclusiv de a-çi stabili doctrina çi preceptele religioase proprii, normele interne de organizare çi funcţionare; dreptul exclusiv de a înfiinţa/desfiinţa unitaţi de cult; dreptul de a-çi alege reprezentanUii în conducerea structurilor din cadrul cultului, fara amestec din partea statului; dreptul de a avea o jurisdicţie duhovniceasca proprie.

(3) Autonomia Cultului Creçtin Baptist, în sensul Constituţiei României, se manifesta çi prin faptul ca acesta, din motive doctrinare, nu accepta subvenţii financiare din partea statului pentru activitatea cultica çi pentru funcţionarea sa.

(4) În acord cu prevederile constituţionale çi ale Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasa çi regimul general al cultelor, statul român promoveaza

sprijinul acordat Cultului Creçtin Baptist din România de catre membrii çi aparţinatorii sai, prin deduceri din impozitul pe venit pentru sumele contribuite, çi încurajeaza sponsorizarile catre cult, potrivit legii.

Art. 6.

(1) Cultul Creçtin Baptist din România este independent faţa de bisericile çi organizaţiile baptiste din strainatate, pastrând legaturi fraUeçti çi de colaborare cu acestea. El poate intra în alianUe cu organizaţii baptiste din strainatate, precum çi cu biserici çi organizaţii evanghelice din Uara çi din strainatate.

(2) La Cultul Creçtin Baptist din România se pot afilia biserici baptiste çi asociaţii de biserici baptiste române çi maghiare din diaspora.

CAPITOLUL II

Biserica baptista locala

SECTIUNEA 1 - Definirea çi constituirea bisericii

Art. 7.

(1) Biserica baptista locala reprezinta comunitatea biblica întemeiata pe legamântul în jertfa Domnului Isus a credincioçilor nascuţi din nou, care au primit botezul credinUei çi accepta din proprie convingere Marturisirea de credinţa a Cultului Creçtin Baptist din România çi prevederile prezentului statut.

(2) Biserica baptista locala este de sine statatoare çi are ca autoritate suprema în materie de credinţa çi practica religioasa învaţaturile Sfintelor Scripturi.

(3) Fiecare biserica baptista face parte din comunitatea bisericilor pe raza careia se afla sau din Convenţia Baptista Maghiara, dupa caz, precum çi din Uniunea Bisericilor Baptiste din România.

(4) Bisericile baptiste pot stabili norme proprii de organizare çi funcţionare, cu respectarea prezentului statut çi a Marturisirii de credinţa a Cultului Creçtin Baptist din România.

(5) Bisericile baptiste pot încheia parteneriate cu biserici çi organizaţii creçtine din Uara çi din strainatate.

Art. 8.

(1) Biserica se constituie ca persoana juridica prin hotarârea adunarii generale a unui numar de cel puţin 20 de membri majori, consideraţi membri fondatori.

(2) Actul de constituire întocmit în 3 exemplare, va purta semnatura fiecarţi membru fondator çi va exprima voinţa colectiva de constituire, va conUine denumirea çi sediul bisericii, precum çi lista membrilor comitetului de conducere. Doua exemplare ale actului de constituire, împreuna cu actele doveditoare privind sediul çi patrimoniul iniţial, vor fi înaintate comunitaţii de care aparţine sau Convenţiei Baptiste Maghiare, dupa caz.

(3) Comunitatea sau Convenţia Baptista Maghiara, dupa caz, va proceda la verificarea îndeplinirii condiţiilor legale de constituire, precum çi a celor doctrinare, çi va înainta Uniunii Baptiste actele respective împreuna cu avizul sau, care va cuprinde confirmarea îndeplinirii condiţiilor de legalitate çi a celor doctrinare.

Art. 9.

(1) Eliberarea autorizaţiei de funcţionare se va face de catre Uniunea Baptista, în urma constatarii îndeplinirii condiţiilor legale, çi va fi urmata de înscrierea bisericii în Registrul persoanelor juridice al Cultului Creçtin Baptist din România.

(2) Un eventual refuz de avizare din partea comunitaţii sau de autorizare din partea Uniunii Baptiste trebuie sa fie motivat çi comunicat în scris grupului de credincioçi care a solicitat autorizarea.

(3) Grupul de credincioçi care a solicitat autorizarea bisericii respective poate contesta refuzul la Consiliul Uniunii, care va lua o decizie în prima sa çedinţa.

(4) Biserica se considera definitiv constituita, fara nicio alta formalitate, dupa eliberarea autorizaţiei de funcţionare de catre Uniunea Baptista din România. Biserica astfel constituita este persoana juridica de la data hotarârii de constituire.

Art. 10.

(1) Grupul de credincioçi format din cel puţin 3 membri majori se poate constitui în „biserica filiala”, fara a avea personalitate juridica. Biserica filiala îçi exercita cultul în mod liber çi independent în localitatea respectiva.

(2) Biserica filiala se constituie prin hotarârea grupului respectiv, cu acordul bisericii la care se afiliaza. Actul de constituire se va întocmi în 4 exemplare, va exprima voinţa colectiva de constituire a membrilor fondatori, va purta semnatura fiecarţi membru fondator çi va cuprinde denumirea bisericii filiale çi adresa sediului.

(3) Eliberarea autorizaţiei de funcţionare pentru biserica filiala urmeaza procedura prevazuta în cazul bisericii cu personalitate juridica çi va fi

înregistrata în Registrul bisericilor filiale al Cultului Creçtin Baptist din România.

SECTIUNEA a 2-a - Membri çi aparţinatori

Art. 11.

(1) Este membru al bisericii creçtine baptiste persoana, fara deosebire de sex, naţionalitate, etnie sau rasa, care din libera sa convingere a primit credinţa çi botezul, accepta Marturisirea de credinţa a Cultului Creçtin Baptist, prevederile prezentului statut çi este înscrisa în registrul de membri al bisericii locale.

(2) Calitatea de membru al bisericii baptiste este personala çi netransmisibila çi poate fi dovedita dupa registrul de membri Uinut de biserica locala.

(3) Datele personale ale credincioçilor nu pot fi folosite în alt scop decât în cel al evidenţierii în cadrul Cultului Creçtin Baptist din România.

(4) Fiecare credincios baptist trebuie sa aparţina unei biserici locale. Un credincios baptist poate fi membru numai într-o singura biserica în acelaçi timp.

(5) Membrii bisericii nu pot face parte din organizaţii a caror ideologie, învaţatura sau practica sunt împotriva învaţaturii Sfintelor Scripturi.

(6) Primirea unui membru în biserica se face prin aprobarea organelor de conducere ale bisericii, potrivit procedurii stabilite de adunarea generala.

(7) În cazul transferului unui membru dintr-o alta biserica baptista, biserica în care acesta se transfera va solicita adeverinţa de membru de la biserica din care acesta pleaca.

Art. 12.

(1) Membrii bisericii au dreptul de a beneficia de consiliere çi asistenţa religioasa, de a participa activ la adunarile generale, de a alege çi de a fi aleçi în conformitate cu Marturisirea de credinţa çi cu prevederile prezentului statut. Dreptul de a alege çi de a fi ales se exercita în conformitate cu prevederile legale în materie.

(2) Membrii bisericii au datoria de a contribui financiar çi/sau material la susUinerea activitaţii çi misiunii bisericii.

Art. 13.

(1) Biserica locala exercita disciplinarea spirituala asupra membrilor sai care s-au abatut de la Cuvântul lui Dumnezeu prin atitudine, învaţatura sau faptele vieţii. Disciplinarea consta în:

a) mustrarea în comitet çi/sau în adunarea generala ;

b) suspendarea temporara a exercitarii unor drepturi ce decurg din calitatea de membru;

c) excluderea.

(2) Masurile disciplinare se aplica în scopul îndreptarii celui vinovat, avându- se în vedere gradul de vinovaţie, impactul asupra marturiei bisericii çi atitudinea persoanei în cauza. Disciplinarea se aplica, de regula, gradual, potrivit procedurii stabilite de adunarea generala a bisericii.

(3) Excluderea duce la încetarea calitaţii de membru al bisericii çi se aplica celor ce se fac vinovaţi de cadere grava sau persistenţa în pacat, precum çi celor ce starţiesc în raspândirea învaţaturilor eretice.

Art. 14.

(1) Retragerea din biserica prin nefrecventarea serviciilor divine, din cauza lipsei de interes, duce la încetarea calitaţii de membru. Retragerea constatata de comitetul bisericii va fi consemnata în registrul bisericii çi va fi comunicata în scris celui în cauza.

(2) În situaţia în care un membru al bisericii îçi exprima în scris hotarârea de retragere, biserica va lua act de aceasta hotarâre çi o va consemna în registrul de membri.

(3) Membrii excluçi sau retraçi pot fi consideraţi aparţinatori.

Art. 15.

(1) Cei excluçi sau retraçi vor putea fi reprimiţi ca membri, la cererea acestora, dupa ce vor dovedi sincera îndreptare.

(2) Excluderea çi reprimirea se vor face prin hotarârea organelor de conducere ale bisericii, potrivit procedurii stabilite de adunarea generala, çi vor fi consemnate în registrul bisericii.

(3) Reprimirea unui credincios exclus într-o alta biserica baptista se va face dupa consultarea bisericii care l-a exclus.

(4) Foçtii membri, retraçi sau excluçi, nu au niciun drept asupra bunurilor çi valorilor aduse sub orice forma în patrimoniul bisericii, bunurile çi valorile respective ramânând proprietate exclusiv cultica.

Art. 16.

(1) Copiii nebotezaţi ai credincioçilor baptiçti sunt aparţinatori ai bisericii baptiste. Sunt aparţinatoare çi persoanele care çi-au exprimat în scris dorinţa de a aparţine bisericii baptiste locale.

(2) Biserica poate acorda aparţinatorilor ei consiliere spirituala çi asistenţa religioasa, la cererea acestora sau a familiilor lor.

(3) Membrii çi aparţinatorii bisericii filiale sunt înscriçi în registrele bisericii la care s-au afiliat.

SECTIUNEA a 3-a - Activitatea çi funcţionarea bisericii

Art. 17.

(1) Biserica baptista locala are menirea de a-L glorifica pe Dumnezeu prin închinare publica, partaçie fraUeasca, marturie creçtina, slujire çi misiune.

(2) Activitatea bisericii se realizeaza prin comuniunea spirituala a credincioçilor în cadrul serviciilor divine çi al grupurilor mici, precum çi prin programe de evanghelizare, studiu biblic, cateheza, caritate çi misiune (Fapte 2:42-47; 5:42; 19:9; 20:20; Romani 16:5; 1 Corinteni 16:19; Coloseni 4:15; Filimon 1-2).

(3) Bisericile locale îçi pot desfaçura serviciile divine çi activitatea spirituala a grupurilor mici în lacaçuri de cult, în spaţii publice închiriate, în case particulare, în spaţii amenajate în acest scop, precum çi, ocazional, în aer liber.

Art. 18.

(1) Biserica locala îçi organizeaza liber çi autonom serviciile divine, grupurile mici, modul de închinare publica, evanghelizarea, catehizarea, studiile biblice, slujirea, misiunea çi orice alte activitaţi.

(2) Biserica poate organiza seminarii, conferinUe, concerte çi alte activitaţi cultural-religioase, dupa nevoi. Educaţia biblica a copiilor, adolescenţilor çi tinerilor se face în familie, în çcoala biblica, în grupurile mici, precum çi în seminarii çi tabere special organizate de biserica.

(3) Fiecare biserica baptista are libertatea de a desfaçura misiune creçtina în Uara çi în strainatate, prin implicarea membrilor sai: în evanghelizare publica çi personala, în rugaciune, studiu biblic çi predicare, în acţiuni sociale çi de caritate, precum çi în „plantare” de biserici.

(4) Membrii bisericii au dreptul çi responsabilitatea de a se implica în slujirea bisericii potrivit cu chemarea divina, înzestrarea duhovniceasca, maturitatea spirituala çi marturia creçtina pe care aceçtia o au în familie çi în societate.

Art. 19.

(1) În bisericile baptiste din România exista doua categorii de slujire speciala: slujirea duhovniceasca çi diaconia.

(2) Slujirea duhovniceasca asigura creçterea spirituala çi pregatirea credincioçilor în vederea implicarii lor în slujire. Aceasta se realizeaza prin: misiune, predicare, evanghelizare, pastorire çi educaţie biblica.

(3) Misiunea reprezinta lucrarea bisericii de extindere a Împaraţiei lui Dumnezeu prin trimitere de misionari pentru propovaduirea Evangheliei çi înfiinţarea de noi biserici în Uara çi în strainatate.

(4) Predicarea Cuvântului lui Dumnezeu prin inspiraţia Duhului Sfânt are menirea profetica de a descoperi voia lui Dumnezeu în cugetele oamenilor çi de a-i conduce la pocainţa faţa de Dumnezeu çi credinţa în Isus Hristos.

(5) Evanghelizarea reprezinta chemarea harului divin adresata celor ce nu au o relaţie personala cu Dumnezeu, pentru a deveni ucenici ai Domnului Isus Hristos, çi se realizeaza prin marturisirea personala çi propovaduirea învaţaturilor de baza ale Sfintelor Scripturi.

(6) Pastorirea bisericii se realizeaza prin rugaciune, consiliere, catehizare, educaţie biblica, predicare, supraveghere çi cârmuire duhovniceasca, pentru creçterea spirituala a credincioçilor çi pregatirea lor în vederea lucrarii de slujire.

(7) Educaţia biblica se realizeaza prin propovaduire çi studiu biblic, pentru consolidarea în credinţa çi maturizarea credincioçilor, prin cunoaçterea çi aplicarea Cuvântului lui Dumnezeu, în vederea lucrarii de învaţare çi sfatuire a altora.

(8) Diaconia reprezinta slujirea bisericii prin manifestarea iubirii creçtine çi ajutorarea celor în nevoi.

Art. 20.

(1) Potrivit învaţaturii çi practicii bisericilor baptiste, evanghelizarea personala çi publica, predicarea Cuvântului lui Dumnezeu, conducerea grupurilor mici, acţiunile de caritate, precum çi alte activitaţi cultural-religioase reprezinta atribuţii ale preoţiei universale, calitate pe care o are fiecare credincios baptist.

(2) În cadrul Cultului Creçtin Baptist din România atribuţiile similare slujbei de preot în sensul Legii nr. 489/2006 sunt considerate numai actele de cult: botezul, administrarea Cinei Domnului în cadrul serviciului divin public, cununia religioasa çi ordinarea slujitorilor duhovniceçti.

SECTIUNEA a 4-a - Slujitorii bisericii

Art. 21.

(1) Biserica poate alege çi consacra în slujire ca slujitori duhovniceçti pe acei credincioçi care dovedesc prin roadele slujirii lor chemare divina, maturitate spirituala, înzestrare duhovniceasca, viziune çi dedicare pentru lucrarea lui Dumnezeu çi care îndeplinesc calitaţile prevazute în Sfânta Scriptura (1 Timotei 3:1-7; Tit 1:5-9).

(2) Consacrarea în slujire pentru întreaga viaţa se face prin ordinare (hirotonie). Consacrarea în slujire pentru nevoile specifice ale bisericii se face prin serviciul special de rugaciune.

Art. 22.

(1) Ordinarea se hotaraçte de adunarea generala, cu votul a cel puţin trei patrimi din numarul membrilor prezenţi cu drept de vot. În vederea ordinarii, biserica va solicita cercetarea çi examinarea doctrinara a candidatului de catre comitetul comunitaţii sau Comitetul executiv al Convenţiei Baptiste Maghiare, dupa caz. În situaţia în care comunitatea refuza ordinarea, biserica se poate adresa Consiliului Uniunii Baptiste. În situaţia bisericilor baptiste maghiare, acestea se pot adresa Consiliului Convenţiei.

(2) Ordinarea se face în cadrul serviciului divin, prin rugaciune cu punerea mâinilor de catre comisia de ordinare (1 Timotei 4 :14) stabilita de comitetul bisericii împreuna cu comitetul comunitaţii sau Comitetul executiv al Convenţiei Baptiste Maghiare, dupa caz.

(3) Actul ordinarii reprezinta recunoaçterea calitaţii de slujitor duhovnicesc çi autorizarea necesara exercitarii actelor de cult la nivelul tuturor bisericilor baptiste din Uara çi din strainatate.

Art. 23.

(1) Slujitorii duhovniceçti ordinaţi pot fi supuçi evaluarii în vederea reconfirmarii sau eliberarii din slujba atunci când adunarea generala solicita expres acest lucru prin votul a jumatate plus unu din numarul membrilor cu drept de vot prezenţi.

(2) În situaţia în care slujitorul duhovnicesc ordinat supus evaluarii nu obUine trei patrimi din voturile exprimate, acesta îçi înceteaza slujirea în biserica respectiva.

(3) Slujitorul duhovnicesc ordinat poate fi ales çi angajat în alta biserica sau slujire duhovniceasca în cadrul comunitaţii bisericilor sau al Convenţiei Bapiste Maghiare, dupa caz.

(4) Daca nicio alta biserica sau entitate din cadrul cultului nu îl solicita sa slujeasca în aceasta calitate, exercitarea atribuţiilor ce decurg din calitatea de slujitor duhovnicesc ordinat se suspenda pâna la solicitarea expresa din partea unei biserici baptiste, a unei comunitaţi a bisericilor baptiste ori a Convenţiei Baptiste Maghiare, dupa caz, sau a Uniunii Baptiste.

(5) Pierderea calitaţii de slujitor ordinat se face în situaţia excluderii din biserica pentru cadere în pacat sau raspândire de învaţaturi eretice, prin hotarârea comitetului comunitaţii sau a Comitetului executiv al Convenţiei Baptiste Maghiare, dupa caz.

Art. 24.

(1) Alegerea slujitorilor duhovniceçti pentru nevoile specifice ale bisericii locale se hotaraçte de adunarea generala, cu votul a cel puţin doua treimi din numarul membrilor cu drept de vot. Biserica stabileçte domeniul de slujire çi perioada slujirii, prin hotarârea adunarii generale.

(2) Consacrarea slujitorilor duhovniceçti pentru nevoile specifice ale bisericii locale se face prin rugaciune cu punerea mâinilor, în cadrul serviciului divin.

(3) Actul consacrarii reprezinta recunoaçterea calitaţii de slujitor duhovnicesc çi autorizarea necesara exercitarii actelor de cult la nivelul bisericii locale respective, al filialelor çi misiunilor ei.

(4) Slujitorii duhovniceçti care au fost consacraţi la nivelul bisericii locale pot fi supuçi evaluarii, în vederea reconfirmarii sau eliberarii din slujba ori când adunarea generala solicita expres acest lucru, prin votul a jumatate plus unu din numarul membrilor prezenţi cu drept de vot. Calitatea de slujitor duhovnicesc înceteaza daca acesta nu întruneçte numarul a trei patrimi din voturile exprimate.

Art. 25.

(1) Fiecare biserica baptista îçi va alege cu precadere pastorul bisericii. Un pastor poate sluji mai multe biserici cu acordul primei biserici care l-a angajat çi în care este membru. O biserica poate angaja çi alUi slujitori duhovniceçti ordinaţi sau consacraţi la nivelul bisericii locale respective.

(2) Angajarea pastorului bisericii çi a celorlalUi slujitori duhovniceçti se face prin hotarârea adunarii generale, cu votul a cel puţin trei patrimi din numarul membrilor cu drept de vot prezenţi.

(3) Încetarea statutului de angajat al pastorului bisericii çi al celorlalUi slujitori duhovniceçti are loc în situaţia în care persoana în cauza nu obUine votul a cel puţin trei patrimi din numarul membrilor cu drept de vot prezenţi. Contractul lui de munca înceteaza dupa o perioada de 3 luni de la data adunarii generale care a luat hotarârea.

(4) Biserica locala care nu are pastor poate solicita comunitaţii teritoriale sau Convenţiei Baptiste Maghiare, dupa caz, sa fie girata temporar de un pastor.

Acceptarea pastorului girant se face cu votul a doua treimi din numarul membrilor prezenţi în adunarea generala.

Art. 26.

(1) Slujitorii duhovniceçti au obligaţia de a pastra taina marturisirii. Ei nu pot fi obligaţi sa dezvaluie faptele încredinţate sau de care au luat cunoçtinţa în considerarea statutului lor.

(2) Slujitorii bisericii çi membrii comitetului de conducere nu pot fi agenţi sau colaboratori ai serviciilor secrete.

(3) Pastorii bisericii nu pot fi membri ai partidelor politice.

Art. 27.

(1) Biserica poate alege, dupa nevoi, unul sau mai mulUi diaconi, care ajuta pastorul sau consiliul presbiterilor în administrarea acţiunilor de caritate çi în desfaçurarea activitaţilor duhovniceçti (Fapte 6:1-6; Romani 16:1-2; 1 Timotei 3:11).

(2) Alegerea çi consacrarea în slujire a diaconilor se face dupa normele proprii ale fiecarei biserici çi reprezinta recunoaçterea calitaţii de slujitor al bisericii la nivelul bisericii locale respective, al filialelor çi misiunilor ei.

(3) Diaconii trebuie sa aiba calitaţile prevazute de Sfânta Scriptura (1 Timotei 3:8-13).

SECTIUNEA a 5-a - Organizarea çi conducerea bisericii

Art. 28.

(1) Bisericile locale se organizeaza potrivit învaţaturii Sfintelor Scripturi çi contextului specific al acestora. Organele de conducere ale bisericii sunt adunarea generala, comitetul bisericii çi pastorul bisericii, care îndeplineçte rolul de presbiter (batrân), denumit çi episcop (supraveghetor).

(2) Bisericile care au mai mulUi pastori angajaţi sau care au încredinţat responsabilitatea de presbiter çi altor slujitori duhovniceçti pot organiza consiliul pastorilor (presbiterilor). Biserica stabileçte prin hotarârea adunarii generale atribuţiile consiliului pastorilor (presbiterilor) çi responsabilitaţile fiecarţi pastor sau slujitor duhovnicesc cu rol de presbiter.

(3) Conducerea bisericii locale presupune îmbinarea creativa, sub calauzirea Duhului Sfânt, a responsabilitaţilor çi atribuţiilor adunarii generale, comitetului çi pastorului bisericii sau consiliului presbiterilor, dupa caz.

Art. 29.

(1) Adunarea generala reprezinta organul suprem de conducere çi control al bisericii locale. Autoritatea ei se exercita cu respectarea învaţaturii Sfintelor Scripturi çi în concordanţa cu Marturisirea de credinţa çi cu prezentul statut.

(2) Adunarea generala are loc o data pe an sau ori de câte ori este nevoie.

(3) Adunarea generala se convoaca de pastorul bisericii în baza hotarârii comitetului. În situaţia în care pastorul refuza convocarea, aceasta se va face de persoana desemnata de comitet. În situaţii speciale, adunarea generala poate fi convocata de pastorul bisericii din proprie iniţiativa sau la cererea scrisa çi motivata a cel puţin o treime din numarul total al membrilor cu drept de vot ai bisericii. Convocarea se va face cu cel puţin 14 zile înainte çi va cuprinde: data, ora, locul çi scopul.

(4) Daca la termenul indicat nu se vor întruni cel puţin jumatate plus unu din numarul membrilor cu drept de vot, adunarea generala se va Uine peste o saptamâna, în acelaçi loc çi la aceeaçi ora, fara nicio alta convocare, când se vor putea lua hotarâri valabile, indiferent de numarul membrilor prezenţi.

(5) La stabilirea numarului necesar de membri prezenţi cu drept de vot nu vor fi luaţi în considerare membrii care nu sunt prezenţi çi care în ultimele 6 luni nu au participat la serviciile divine ale bisericii.

(6) Adunarea generala este prezidata de pastorul bisericii (pastorul coordonator) sau de un delegat al acestuia, asistat de secretarul bisericii. La solicitarea adunarii generale, prezidarea se va face de un preçedinte de zi asistat de un secretar de zi, aleçi din mijlocul ei. Hotarârile se iau cu cel puţin jumatate plus unu din numarul membrilor prezenţi cu drept de vot sau cu votul calificat, dupa caz. În caz de paritate decide votul persoanei care prezideaza. Procesul-verbal va fi semnat de persoanele care au prezidat adunarea generala.

Art. 30.

(1) Adunarea generala alege numaratorii de voturi çi aproba ordinea de zi cu jumatate plus unu din numarul membrilor prezenţi cu drept de vot. Pe ordinea de zi propusa de comitet pot fi adaugate subiecte de interes major ale bisericii, cu aprobarea a jumatate plus unu din numarul celor prezenţi cu drept de vot.

(2) La adunarile generale ale bisericii pot participa, cu vot consultativ, din oficiu sau ca urmare a invitarii, 1-3 delegaţi ai comunitaţii bisericilor sau Convenţiei Baptiste Maghiare, dupa caz, precum çi 1-3 delegaţi ai Uniunii Baptiste.

(3) În situaţie de criza, pastorul bisericii, comitetul bisericii sau o treime din membrii cu drepturi depline ai bisericii pot solicita sprijinul comunitaţii sau al Convenţiei Baptiste Maghiare, dupa caz. Daca în termen de 30 de zile comunitatea nu a raspuns solicitarii, sprijinul poate fi cerut Uniunii Baptiste.

(4) În situaţie de criza, adunarea generala poate fi convocata de comunitate, Convenţia Baptista Maghiara sau Uniunea Baptista, dupa caz, cu respectarea procedurii statutare. Adunarea generala va fi condusa de un moderator cu drept de vot consultativ, delegat de comunitate, Convenţia Baptista Maghiara sau Uniunea Baptista, dupa caz.

Art. 31.

(1) Adunarea generala hotaraçte asupra tuturor problemelor majore ale bisericii çi poate delega o parte dintre atribuţiile ei comitetului bisericii, pastorului bisericii sau consiliului pastorilor (presbiterilor), dupa caz.

(2) Sunt de competenţa exclusiva a adunarii generale urmatoarele atribuţii:

a) adoptarea normelor proprii care definesc rânduiala bisericii;

b) alegerea, consacrarea în slujire çi angajarea slujitorilor duhovniceçti;

c) reconfirmarea sau eliberarea din slujba a slujitorilor duhovniceçti;

d) disciplinarea slujitorilor duhovniceçti;

e) alegerea comitetului, cenzorilor çi delegaţilor bisericii;

f) aprobarea bugetului çi a execuţiei bugetare;

g) achiziţionarea çi înstrainarea de bunuri imobile;

h) constrţirea çi demolarea cladirilor care sunt proprietaţi ale bisericii;

i) angajarea de împrumuturi;

j) desfiinţarea bisericii.

Art. 32.

(1) Adunarea generala alege dintre membrii ei, pe o perioada de 4 ani, comitetul bisericii, cenzorii çi delegaţii la adunarea generala a comunitaţii, la Conferinţa naţionala çi la Congresul cultului.

(2) Numarul membrilor comitetului va fi stabilit de fiecare biserica în urmatoarele limite:

a) bisericile cu pâna la 100 membri vor alege 3-7 membri în comitet;

b) bisericile cu 101-300 membri vor alege 5-11 membri în comitet;

c) bisericile cu 301-700 membri vor alege 7-15 membri în comitet;

d) bisericile cu 701-1.000 membri vor alege 9-19 membri în comitet;

e) bisericile cu 001-2.000 membri vor alege 11-23 membri în comitet;

f) bisericile cu 2.001-3.000 membri vor alege 15-27 membri în comitet;

g) bisericile cu peste 3.000 membri vor alege 17-31 membri în

(3) Fiecare biserica stabileçte procedura de propunere prin normele sale proprii. Adunarea generala stabileçte structura comitetului în conformitate cu nevoile bisericii locale respective.

(4) Fiecare biserica va avea în componenţa comitetului cel puţin un pastor (presbiter), un secretar çi un membru care poate fi casier.

(5) Pastorul bisericii sau pastorul girant, dupa caz, este membru de drept în comitetul bisericii pe care o pastoreçte, pe toata perioada activitaţii sale. Sunt membri de drept în comitet çi pastorii sau ceilalUi slujitori duhovniceçti care fac parte din consiliul pastorilor (presbiterilor) bisericii, în situaţia în care biserica a înfiinţat acest consiliu.

(6) Cel puţin doua treimi dintre membrii comitetului vor fi aleçi dintre membrii bisericii care nu sunt angajaţii bisericii sau ai organizaţiilor care funcţioneaza sub îndrumarea acesteia.

(7) Biserica locala care nu are pastor poate încredinţa unuia dintre slujitorii duhovniceçti rolul de presbiter al bisericii cu votul a trei patrimi din numarul membrilor cu drept de vot prezenţi în adunarea generala.

(8) CeilalUi membri ai comitetului sunt aleçi cu cel puţin jumatate plus unu din numarul membrilor cu drept de vot prezenţi în adunarea generala.

Art. 33.

(1) Adunarea generala a bisericii desemneaza prin vot delegaţii pentru adunarea generala a comunitaţii, Conferinţa naţionala çi Congresul cultului. Delegaţii bisericii pentru adunarea generala a comunitaţii vor fi desemnaţi în proporţie de un delegat la 50 de membri. Biserica cu un numar mai mic de 50 de membri are dreptul la un delegat.

(2) Delegaţii bisericii pentru Congresul cultului vor fi desemnaţi în proporţie de un delegat la 100 de membri. Biserica cu un numar mai mic de 100 de membri are dreptul la un delegat.

(3) Delegaţii pentru Conferinţa naţionala vor fi desemnaţi în proporţie de un delegat pentru fiecare 200 de membri. Biserica cu un numar mai mic de 200 de membri are dreptul la un delegat. Delegaţii pentru Conferinţa naţionala vor fi desemnaţi dintre delegaţii la Congres.

(4) Delegaţii bisericilor baptiste maghiare pentru Congresul Convenţiei vor fi desemnaţi în proporţie de un delegat pentru fiecare 50 de membri. Biserica cu un numar mai mic de 50 de membri are dreptul la un delegat.

(5) Membrii comitetului, cenzorii çi delegaţii pot fi revocaţi de adunarea generala înainte de expirarea mandatului, daca s-au facut vinovaţi de cadere în pacat, abateri de la Marturisirea de credinţa a cultului sau daca nu çi-au îndeplinit sarcinile încredinţate.

(6) În locul unui membru sau al unui delegat revocat, demisionat sau decedat, comitetul de conducere va putea coopta un alt membru al bisericii, urmând ca prima adunare generala sa ratifice cooptarea ori sa aleaga o alta persoana.

Art. 34.

(1) Comitetul bisericii reprezinta organul colectiv de conducere çi administrare a activitaţii bisericii între adunarile generale. Comitetul duce la îndeplinire hotarârile adunarii generale çi ajuta pastorul bisericii sau consiliul pastorilor (presbiterilor) în activitatea de cârmuire spirituala a bisericii.

(2) Comitetul se convoaca de pastor ori de catre delegatul acestuia. În cazul în care pastorul refuza, convocarea se poate face din iniţiativa a jumatate plus unu din numarul membrilor comitetului. Pentru a lua hotarâri valabile trebuie sa participe la întâlnire cel puţin doua treimi din numarul membrilor comitetului. Biserica poate hotarî, prin norme proprii, pentru cazuri de urgenţa, çi alte modalitaţi de Uinere a çedinUelor de comitet decât participarea.

(3) ÇedinUele comitetului sunt prezidate de catre pastor ori de delegatul acestuia. În cazul în care comitetul este convocat de majoritatea membrilor, prezidarea se face de catre un membru desemnat de comitet. Hotarârile se iau cu cel puţin jumatate plus unu din numarul participanUilor. În caz de paritate decide votul persoanei care prezideaza.

Art. 35.

(1) Comitetul administreaza întregul patrimoniu, inclusiv fondurile financiare ale bisericii, în conformitate cu bugetul aprobat de adunarea generala çi hotarârile acesteia.

(2) Alte atribuţii ale comitetului:

a) asigura implementarea viziunii bisericii;

b) stabileçte, la propunerea pastorului (consiliului presbiterilor), strategia bisericii;

c) convoaca adunarea generala çi pregateçte lucrarile acesteia;

d) organizeaza departamente çi stabileçte proiectele bisericii de interes general pentru evanghelizare, misiune, caritate, çi altele asemenea;

e) propune adunarii generale alegerea çi/sau angajarea personalului duhovnicesc;

f) hotaraçte angajarea personalului administrativ çi auxiliar;

g) cu mandatul adunarii generale çi la propunerea pastorului bisericii, poate decide angajarea pe durata determinata a altor slujitori duhovniceçti;

h) aproba schema de funcţiuni a bisericii çi decide în probleme de salarii çi personal;

i) evalueaza activitatea personalului ales sau angajat al bisericii;

j) decide achiziţionarea çi înstrainarea bunurilor mobile;

k) aproba primirea de noi membri în biserica;

l) aplica masurile statutare de disciplina, conform mandatului încredinţat de adunarea generala;

m) hotaraçte asupra altor probleme de interes pentru biserica, precum çi asupra celor care i-au fost delegate de adunarea

Art. 36.

(1) Pastorul bisericii sau consiliul pastorilor (presbiterilor), dupa caz, asigura cârmuirea spirituala çi hrana spirituala a bisericii. Astfel, pastorul bisericii sau consiliul pastorilor (presbiterilor):

a) promoveaza viziunea çi strategia bisericii;

b) motiveaza çi îndruma biserica spre împlinirea menirii çi misiunii ei în lume;

c) organizeaza activitatea spirituala a bisericii çi a serviciilor divine;

d) coordoneaza pastorirea çi consilierea membrilor çi aparţinatorilor;

e) asigura pregatirea çi echiparea celorlalUi slujitori ai bisericii;

f) asigura îndeplinirea actelor de cult;

g) întreprinde alte acţiuni necesare cârmuirii eficiente a bisericii.

(2) Pastorul bisericii sau consiliul presbiterilor raspunde în faţa adunarii generale a bisericii de cârmuirea, pastorirea çi hranirea spirituala a acesteia.

Art. 37.

(1) Biserica este reprezentata de pastorul bisericii sau de pastorul coordonator, dupa caz, împreuna cu secretarul bisericii. Biserica este valabil angajata prin semnatura pastorului bisericii sau a pastorului coordonator împreuna cu semnatura secretarului. Aceçtia pot delega unui alt membru din comitet sau din consiliul presbiterilor dreptul de semnatura pentru anumite acte ori documente.

(2) Biserica locala poate încredinţa responsabilitatea organizarii çi conducerii activitaţii administrativ-financiare unui diacon administrativ ales în comitet cu votul a cel puţin doua treimi din numarul membrilor prezenţi în adunarea generala.

(3) În acest caz çi în limitele mandatului dat de adunarea generala, biserica va fi reprezentata de diaconul administrativ împreuna cu secretarul bisericii în problemele administrativ-financiare.

(4) Diaconul administrativ al bisericii, în situaţia în care aceasta îl alege, va duce la îndeplinire hotarârile comitetului de gestionare a patrimoniului bisericii çi va veghea la respectarea prevederilor legale în domeniul administrativ-financiar. El are raspunderea gospodaririi, conservarii çi evidenţierii patrimoniului bisericii.

(5) Secretarul bisericii întocmeçte procesele-verbale ale adunarii generale çi ale çedinUelor de comitet, urmareçte evidenţierea corecta facuta în registrele de membri çi aparţinatori ai bisericii çi raspunde de corespondenţa, actele çi documentele bisericii.

(6) Actele, documentele, registrele, çtampila, autorizaţia çi alte înscrisuri ale bisericii se pastreaza în condiţii de siguranţa la sediul bisericii.

(7) Casierul pastreaza çi gestioneaza banii çi alte valori. El efectueaza plaţile în conformitate cu hotarârile adunarii generale sau ale comitetului de conducere, cu semnatura pastorului (pastorului coordonator) ori a diaconului administrativ, dupa caz. Casierul poate fi ales în comitet sau poate îndeplini aceasta slujba prin contract de voluntariat ori în calitate de angajat.

Art. 38.

(1) Cenzorii reprezinta organul de control financiar al bisericii. Ei sunt aleçi de adunarea generala în numar de 1-3, cu votul a cel puţin jumatate plus unu din numarul membrilor cu drept de vot prezenţi în adunarea generala.

(2) Cenzorii verifica respectarea hotarârilor adunarii generale çi a prevederilor legale în ceea ce priveçte gestionarea patrimoniului bisericii. Cenzorii au obligaţia sa întocmeasca çi sa prezinte anţal adunarii generale raportul de control financiar privind execuţia bugetara, în vederea descarcarii de gestiune.

SECTIUNEA a 6-a - Organizarea çi cârmuirea bisericii filiale

Art. 39.

(1) Biserica filiala îçi desfaçoara activitatea çi funcţioneaza dupa modelul çi principiile stabilite pentru biserica locala cu personalitate juridica.

(2) Membrii bisericii filiale se bucura de aceleaçi drepturi çi obligaţii precum membrii unei biserici cu personalitate juridica çi le exercita în îndeplinirea menirii bisericii filiale.

(3) Biserica filiala este cârmuita spiritual de slujitorul desemnat de biserica de care aceasta aparţine, cu acordul membrilor bisericii filiale.

(4) Bunurile destinate activitaţii bisericii filiale fac parte din patrimoniul bisericii la care s-a afiliat, al comunitaţii sau al Uniunii Baptiste. Biserica locala cu personalitate juridica va folosi bunurile baneçti çi materiale destinate bisericii filiale numai în acest scop.

Art. 40.

(1) Cu acordul bisericii la care s-a afiliat, biserica filiala poate avea drept de administrare asupra bunurilor destinate activitaţii ei, precum çi cod fiscal çi cont în banca.

(2) În cazul bisericilor filiale care au drept de administrare, cod fiscal çi cont în banca, administrarea fondurilor financiare çi a bunurilor se face cu acordul çi sub coordonarea çi controlul bisericii de care filiala aparţine.

(3) Administrarea fondurilor financiare çi a bunurilor se face de catre o comisie formata din delegatul bisericii la care s-a afiliat, împreuna cu 2 membri aparţinând bisericii filiale.

(4) Activitatea financiar-contabila este supusa controlului de legalitate exercitat de cenzorii bisericii de care aparţine biserica filiala.

Art. 41.

(1) Membrii bisericii filiale se pot întruni în adunare administrativa o data pe an, pentru evaluarea lucrarii çi pentru stabilirea propriei viziuni, la propunerea slujitorului care o conduce.

(2) Convocarea adunarii administrative se face de catre slujitorul bisericii filiale çi va fi adusa la cunoçtinţa comitetului bisericii de care aparţine. Acesta poate desemna unul sau 2 delegaţi care vor avea drept de vot consultativ.

(3) Adunarea administrativa va fi condusa de slujitorul bisericii filiale çi va putea lua decizii pentru bunul mers al lucrarii filialei çi pentru administrarea bunurilor çi fondurilor financiare destinate bisericii filiale, în limitele mandatului primit de la biserica de care aparţin.

(4) Procesul-verbal al adunarii administrative va fi întocmit în doua exemplare, va fi semnat de persoana care a prezidat întâlnirea, iar un exemplar va fi trimis comitetului bisericii de care aparţine.

(5) În situaţia în care membrii bisericii filiale care se autoadministreaza nu doresc sa participe la adunarea generala a bisericii de care aparţin, vor înçtiinţa biserica în timp util. În aceasta situaţie, membrii bisericii filiale nu vor fi luaţi în considerare la stabilirea numarului de membri necesar pentru Uinerea adunarii generale a bisericii de care aparţin.

SECTIUNEA a 7-a - Alte dispoziţii

Art. 42.

(1) Biserica poate angaja slujitori duhovniceçti, personal administrativ, tehnico-economic çi de alta specialitate, dupa nevoi, dintre credincioçii baptiçti, cu respectarea prevederilor statutare.

(2) Excluderea din biserica determina încetarea calitaţii de angajat al bisericii.

Art. 43.

(1) Biserica stabileçte prin adunarea generala sau prin comitet, dupa caz, susUinerea financiara a proiectelor de misiune în Uara çi în strainatate, a misionarilor trimiçi de aceasta, precum çi sponsorizarea altor misionari.

(2) Biserica va susUine financiar comunitatea teritoriala, Convenţia Baptista Maghiara, dupa caz, çi Uniunea Baptista, conform hotarârilor organelor statutare competente ale acestora.

(3) Biserica va susUine misiunea din cadrul cultului baptist çi çcolile teologice, potrivit hotarârilor organelor de conducere ale bisericii.

(4) Donaţiile facute bisericii cu destinaţie certa çi colectele speciale anunţate pentru un anumit obiectiv nu vor putea fi folosite în alt scop.

Art. 44.

(1) Biserica poate acorda asistenţa spiritual-religioasa persoanelor aflate în spitale, aziluri, armata, închisori, orfelinate çi altele çi poate acorda ajutor financiar çi material persoanelor aflate în nevoi.

(2) Biserica asigura educaţia religioasa a copiilor credincioçilor baptiçti, membri sau aparţinatori, a copiilor aflaţi în plasament în familii baptiste, precum çi a celor ce solicita educaţie religioasa din partea bisericii baptiste.

(3) În situaţia în care conducerea unei çcoli la care studiaza copii aparţinând bisericilor baptiste nu poate asigura profesori de religie aparţinând Cultului Creçtin Baptist, aceçtia pot face dovada studierii religiei proprii, cu atestat din partea bisericii baptiste careia îi aparţin.

(4) Biserica poate înfiinţa, organiza çi întreţine, singura sau în colaborare cu alte biserici çi organizaţii creçtine: gradiniţe, çcoli de toate gradele, tabere, orfelinate, camine de batrâni, case de odihna, unitaţi de asistenţa medicala çi de caritate, farmacii, edituri, tipografii, mijloace de informare în masa çi altele, în condiţiile legii.

(5) Cu acordul adunarii generale se pot înfiinţa çi organiza asociaţii çi fundaţii cu personalitate juridica distincta, în vederea desfaçurarii activitaţilor prevazute la alin. (4).

Art. 45.

(1) Doua sau mai multe biserici pot constitui împreuna un cerc pastoral, fara a avea personalitate juridica. Cercul pastoral exprima unitatea de viziune a bisericilor componente çi contribuie la: dezvoltarea spirituala a acestora, pregatirea çi instrţirea slujitorilor duhovniceçti, realizarea proiectelor de misiune, precum çi a altor obiective stabilite de catre aceste biserici.

(2) Cercul pastoral este coordonat de un consiliu format din pastorii çi delegaţii desemnaţi de comitetele bisericilor componente. Consiliul de coordonare al cercului pastoral este condus de un pastor coordonator.

(3) Consiliul de coordonare al cercului pastoral vegheaza asupra starii spirituale çi a învaţaturii doctrinare çi îndruma bisericile în realizarea viziunii misionare.

(4) Consiliul de coordonare al cercului pastoral are autoritate spirituala în soluţionarea eventualelor situaţii de criza ce pot aparea în oricare dintre bisericile ce compun cercul pastoral.

Art. 46.

(1) Biserica poate avea çi dobândi în proprietate sau în administrare bunuri mobile çi imobile asupra carora poate dispune în mod liber çi autonom.

(2) Biserica este proprietara exclusiva a tuturor bunurilor mobile çi imobile, a valorilor materiale çi baneçti aflate în patrimoniul sau çi dobândite sau obUinute prin orice moduri ori mijloace licite.

(3) Patrimoniul bisericii este distinct çi autonom de patrimoniul individual al fiecarţi membru al bisericii çi se realizeaza prin: contribuţii, donaţii, sponsorizari, legate, liberalitaţi de orice fel de bunuri mobile çi imobile, de valori materiale çi/sau baneçti din partea persoanelor fizice çi/sau juridice, din Uara çi din strainatate, sau prin orice alte moduri sau mijloace licite.

(4) Valorile materiale çi baneçti, bunurile mobile çi imobile care fac obiectul aporturilor de orice fel contribuţii, donaţii, succesiuni çi altele -, intrate în patrimoniul bisericii, nu pot face obiectul revendicarilor ulterioare, acestea ramânând în patrimoniul exclusiv cultic.

Art. 47.

(1) Bunurile sacre ale bisericii sunt: lacaçurile de cult cu terenurile çi anexele aferente, casele pastorale pentru personalul duhovnicesc, terenurile, cladirile çi bunurile mobile destinate activitaţilor çi practicilor de cult çi instituţiilor cultice de învaţamânt, cimitirele confesionale.

(2) Bunurile sacre ale bisericii se afla sub protecţia Legii nr. 489/2006, în sensul ca sunt imprescriptibile çi insesizabile.

(3) Înstrainarea lor poate avea loc numai cu acordul adunarii generale, stabilit cu trei patrimi din numarul membrilor bisericii locale. Lacaçurile de cult considerate de Cultul Creçtin Baptist din România ca fiind de valoare istorica nu pot fi demolate sau înstrainate fara acordul Consiliului Uniunii Baptiste.

Art. 48.

(1) O biserica baptista înceteaza a fiinţa fie din proprie iniţiativa, prin hotarârea adunarii generale luata cu noua zecimi din numarul total al membrilor, fie în urma hotarârii ConferinUei naţionale a Cultului Creçtin Baptist din România de retragere a autorizaţiei de funcţionare, în condiţiile prezentului statut.

(2) Biserica filiala se poate transforma în biserica cu personalitate juridica, potrivit procedurii stabilite în prezentul statut pentru biserica persoana juridica.

(3) Desfiinţarea bisericii filiala poate fi hotarâta fie de catre grupul de credincioçi care o compun, cu votul a cel puţin noua zecimi din numarul membrilor, fie în urma hotarârii ConferinUei naţionale a Cultului Creçtin Baptist din România de retragere a autorizaţiei de funcţionare, în condiţiile prezentului statut.

(4) În caz de desfiinţare a bisericii, patrimoniul acesteia trece în proprietatea altei biserici, potrivit hotarârii adunarii generale, sau în patrimoniul comunitaţii de care a aparţinut ori al Convenţiei Baptiste Maghiare, dupa caz.

(5) În situaţia în care membrii unei biserici parasesc Cultul Creçtin Baptist, patrimoniul bisericii ramâne în proprietatea acesteia sau a comunitaţii bisericilor baptiste de care aceasta a aparţinut ori a Convenţiei Baptiste Maghiare din România, dupa caz.

CAPITOLUL III

Comunitatea bisericilor baptiste

SECTIUNEA 1 - Constituire, organizare çi funcţionare

Art. 49.

(1) Comunitatea bisericilor baptiste (comunitatea baptista) reprezinta asocierea unui numar minim de 50 de biserici baptiste cu personalitate juridica.

(2) Comunitatea bisericilor baptiste este organul zonal de reprezentare a intereselor generale ale bisericilor de pe raza sa de competenţa, de coordonare spiritual-administrativa a activitaţilor comune ale acestora, de susUinere a activitaţilor bisericilor, la solicitarea acestora.

(3) Comunitatea bisericilor baptiste se poate organiza pe raza unui judeU, a mai multor judeUe sau pe raza municipiului Bucureçti. Delimitarea teritoriala a unei comunitaţi va fi stabilita cu acordul Consiliului Uniunii Baptiste.

(4) Fiecare comunitate a bisericilor baptiste trebuie sa faca parte din Uniunea Baptista. Comunitaţile existente la data adoptarii prezentului statut ramân în funcţiune.

(5) Sediul çi denumirea comunitaţii vor fi stabilite de adunarea generala a acesteia.

Art. 50.

(1) Comunitatea bisericilor se constituie prin hotarârea delegaţilor bisericilor din zona respectiva, cu respectarea prevederilor prezentului statut.

(2) Convocarea adunarii generale de constituire a comunitaţii se face de un comitet de iniţiativa, format din cel puţin o treime din numarul pastorilor bisericilor respective, çi va fi comunicata în scris tuturor bisericilor din zona respectiva, cu cel puţin 60 de zile înainte. Convocarea va cuprinde scopul, data, ora çi locul întrunirii.

(3) Bisericile invitate pentru constituire vor hotarî în cadrul adunarilor generale oportunitatea înfiinţarii comunitaţii, situaţie în care vor desemna delegaţii la aceasta adunare generala, în proporţie de un delegat la fiecare 50 de membri. Bisericile mai mici de 50 de membri au drept la un delegat.

(4) Adunarea generala constitutiva va fi formata din delegaţii a cel puţin trei patrimi din numarul bisericilor din zona respectiva çi va fi prezidata de un birou de zi, care este compus din: preçedinte de zi, secretar de zi çi 3 numaratori de voturi. Hotarârea de constituire se ia cu votul a trei patrimi din numarul total al delegaţilor prezenţi.

(5) Actul de constituire, întocmit în doua exemplare, va purta semnatura fiecarţi delegat çi va menţiona voinţa colectiva de constituire, denumirea çi sediul comunitaţii, precum çi membrii comitetului de conducere. Un exemplar din actul de constituire împreuna cu actele doveditoare privind sediul comunitaţii çi patrimoniul iniţial vor fi trimise Uniunii Baptiste în vederea autorizarii.

(6) În situaţia în care comunitatea cuprinde biserici din mai multe judeUe, autorizarea va avea loc dupa aprobarea delimitarii teritoriale de catre Consiliul Uniunii, în prima çedinţa a acestuia.

(7) Uniunea Baptista va înregistra comunitatea nou-înfiinţata în Registrul persoanelor juridice al cultului çi va elibera autorizaţia de funcţionare a comunitaţii.

(8) Comunitatea bisericilor astfel constituita este persoana juridica, cu drepturile çi obligaţiile ce deriva din aceasta calitate.

Art. 51.

Comunitatea bisericilor baptiste are urmatoarele atribuţii:

a) susUinerea çi apararea intereselor bisericilor baptiste care fac parte din comunitatea respectiva;

b) sprijinirea propovaduirii Evangheliei çi a activitaţii misionare, precum çi încurajarea darniciei creçtine;

c) pastrarea nealterata a învaţaturilor biblice cuprinse în Marturisirea de credinţa baptista a cultului;

d) asistarea bisericilor pentru ordinarea slujitorilor duhovniceçti ai acestora;

e) asistarea bisericii locale în rezolvarea problemelor legate de litigii interne, atunci când biserica respectiva se afla în situaţie de criza;

f) efectuarea, la cererea bisericilor, a operaţiunilor privind problemele de personal çi de plata a salariilor din fondurile bisericilor, în conformitate cu hotarârile organelor de conducere ale acestora;

g) sprijinirea bisericilor în activitatea de asistenţa spiritual-religioasa în spitale, aziluri, armata, închisori, orfelinate çi altele, precum çi în asigurarea educaţiei religioase a copiilor credincioçilor baptiçti în çcoli;

h) exercitarea activitaţii de îndrumare a bisericilor în probleme financiar- contabile, juridice, çi altele;

i) administrarea fondurilor necesare pentru realizarea atribuţiilor prevazute la a)

h) çi j);

j) desfaçurarea altor activitaţi menite sa contribuie la îndeplinirea rolului comunitaţii

SECTIUNEA a 2-a - Organele de conducere çi control ale comunitaţii

Art. 52.

Organele de conducere ale comunitaţii bisericilor sunt adunarea generala çi comitetul de conducere. Comisia cenzorilor reprezinta organul de control financiar al comunitaţii bisericilor baptiste.

Art. 53.

(1) Adunarea generala a comunitaţii se Uine o data pe an çi ori de câte ori este nevoie. Adunarea generala se convoaca de preçedinte, în baza hotarârii comitetului de conducere sau la cererea scrisa çi motivata a cel puţin o treime din numarul total al delegaţilor bisericilor.

(2) Convocarea adunarii generale se va face în scris, cu cel puţin 21 de zile înainte, çi va cuprinde scopul, data, ora çi locul, precum çi menţiunea ca, daca la termenul indicat nu se vor întruni cel puţin jumatate plus unu din numarul delegaţilor, adunarea generala se va Uine peste o ora, în acelaçi loc, fara nicio alta convocare, çi se vor lua hotarâri valabile indiferent de numarul de delegaţi.

(3) Adunarea generala este prezidata de preçedintele comunitaţii, asistat de secretar. În cazul în care membrii prezenţi o cer, prezidarea se face de un birou de zi, ales de adunarea generala çi compus din: preçedinte de zi, secretar de zi çi cel puţin 3 numaratori de voturi. Persoanele care au prezidat adunarea generala semneaza procesul-verbal al acesteia.

(4) Hotarârile se iau cu cel puţin jumatate plus unu din numarul voturilor delegaţilor prezenţi; în caz de paritate, decide votul persoanei care prezideaza. La adunarile generale ale comunitaţii pot participa cu vot consultativ 1-3 delegaţi ai Uniunii Baptiste.

Art. 54.

(1) Adunarea generala a comunitaţii alege dintre delegaţii bisericilor comitetul de conducere çi cenzorii, pentru o perioada de 4 ani. Oricare membru ales poate fi revocat de adunarea generala înainte de expirarea mandatului, daca s-a facut vinovat de cadere în pacat, de abateri grave de la Marturisirea de credinţa a cultului sau de neîndeplinirea îndatoririlor ce îi revin.

(2) În locul unui membru revocat, demisionat sau decedat, comitetul de conducere va coopta un alt delegat, urmând ca prima adunare generala sa ratifice cooptarea sau sa aleaga alta persoana.

(3) Adunarea generala desemneaza reprezentanţii comunitaţii în Consiliul Uniunii, în proporţie de un reprezentant la fiecare 3.000 de membri. Pentru numarul membrilor care depaçeçte multiplul de 3.000 se va desemna un reprezentant, daca numarul membrilor este mai mare de 1.500. Comunitaţile cu un numar mai mic de 3.000 de membri au dreptul la un reprezentant. De asemenea, adunarea generala face propuneri pentru membrii Comitetului executiv al Uniunii Baptiste.

Art. 55.

(1) Adunarea generala analizeaza çi evalueaza situaţia generala a bisericilor de pe raza ei de competenţa, hotaraçte asupra tuturor problemelor majore ale comunitaţii çi poate delega o parte din atribuţii comitetului de conducere.

(2) Sunt de competenţa exclusiva a adunarii generale urmatoarele atribuţii:

a) alegerea comitetului de conducere çi a comisiei de cenzori;

b) desemnarea reprezentanţilor comunitaţii în Consiliul Uniunii Baptiste çi stabilirea propunerilor pentru membrii Comitetului executiv al Uniunii Baptiste;

c) aprobarea bugetului çi descarcarea de gestiune;

d) stabilirea contribuţiei bisericilor pentru comunitate;

e) angajarea çi revocarea slujitorilor duhovniceçti ai comunitaţii;

f) achiziţionarea çi înstrainarea bunurilor imobile;

g) angajarea de împrumuturi;

h) stabilirea localitaţii în care comunitatea bisericilor îçi are sediul;

i) propunerea de retragere a autorizaţiei de funcţionare a bisericii locale care s-a abatut grav de la Marturisirea de credinţa a cultului sau a carei marturie ca biserica a fost compromisa deosebit de grav;

j) desfiinţarea comunitaţii bisericilor baptist

Art. 56.

(1) Comitetul de conducere al comunitaţii are urmatoarea componenţa: un preçedinte, 1-3 vicepreçedinţi, un secretar çi 3-11 membri. Preçedintele çi secretarul comunitaţii pot fi aleçi pentru cel mult doua mandate consecutive.

(2) Comitetul de conducere se convoaca de preçedinte sau de delegatul acestuia ori la iniţiativa unei treimi din numarul membrilor comitetului. Pentru a lua hotarâri valabile, trebuie sa participe la çedinţa cel puţin doua treimi din numarul total al membrilor. ÇedinUele comitetului sunt prezidate de catre preçedintele sau vicepreçedintele delegat de acesta. Hotarârile se iau cu cel puţin jumatate plus unu din numarul membrilor prezenţi. În caz de paritate, decide votul persoanei care prezideaza.

Art. 57.

(1) Comitetul comunitaţii conduce activitatea comunitaţii între adunarile generale.

(2) Comitetul comunitaţii îndeplineçte urmatoarele atribuţii :

a) stabileçte ordinea de zi çi pregateçte lucrarile adunarii generale;

b) duce la îndeplinire hotarârile adunarii generale çi rezolva sarcinile ce i-au fost încredinţate de aceasta;

c) aproba structura de personal a comunitaţii;

d) hotaraçte angajarea çi încetarea raporturilor de munca ale personalului administrativ çi de specialitate al comunitaţii;

e) decide în probleme de salarizare çi în alte probleme de personal al comunitaţii;

f) verifica çi avizeaza îndeplinirea condiţiilor legale çi doctrinare necesare autorizarii bisericilor;

g) analizeaza abaterile de la Marturisirea de credinţa a cultului ale slujitorilor duhovniceçti ordinaţi çi se pronunţa asupra pierderii calitaţii de slujitor ordinat;

h) decide achiziţionarea çi înstrainarea bunurilor mobile çi a mijloacelor fixe;

i) îndeplineçte orice alte atribuţii încredinţate de adunarea general

Art. 58.

(1) Preçedintele reprezinta comunitatea bisericilor în relaţiile cu autoritaţile statului çi cu terţii. El organizeaza çi conduce activitatea curenta a comunitaţii.

(2) Vicepreçedinţii îndeplinesc atribuţiile hotarâte de adunarea generala a comunitaţii sau de comitetul de conducere al acesteia. Vicepreçedinţii pot coordona cercurile misionare sau departamentele înfiinţate în cadrul comunitaţii.

(3) Secretarul are raspunderea transmiterii la termen a corespondenUei çi a actelor catre Uniunea Baptista, biserici çi terţi. El raspunde de comunicarea la termen a scrisorilor adresate prin comunitate de catre Uniunea Baptista sau de catre Casa de Pensii çi Ajutoare a Cultului catre biserici sau catre angajaţii acestora.

(4) Secretarul întocmeçte procesele-verbale ale adunarii generale çi ale çedinUelor de comitet. Secretarul comunitaţii raspunde de evidenţa çi pastrarea actelor comunitaţii. De asemenea, acesta îndeplineçte atribuţiile ce i-au fost delegate de catre preçedinte referitoare la conducerea operativa a comunitaţii.

(5) Comunitatea bisericilor este valabil angajata prin semnatura preçedintelui sau a vicepreçedintelui delegat de acesta, împreuna cu semnatura secretarului sau a unui membru din comitet delegat în acest scop.

(6) Reprezentarea comunitaţii în justiţie sau faţa de terţi se face de preçedinte, care poate delega aceasta atribuţie unui alt membru al comitetului de conducere sau unui specialist.

Art. 59.

Cenzorii comunitaţii teritoriale, în numar de 3, sunt aleçi de adunarea generala pentru o perioada de 4 ani. Ei au atribuţia de a controla gestiunea comitetului de conducere, de a întocmi raportul de control financiar çi de a-l prezenta adunarii generale anţale, în vederea descarcarii de gestiune.

SECTIUNEA a 3-a - Alte dispoziţii

Art. 60.

(1) În cadrul comunitaţii bisericilor se pot organiza cercuri misionare teritoriale, fara personalitate juridica. Acestea pot îndeplini atribuţiile cu caracter spiritual ale comunitaţii.

(2) Cercul misionar teritorial este coordonat de un consiliu format din slujitorii duhovniceçti, aleçi de liderii spirituali ai bisericilor care îl compun. Consiliul poate fi condus de un vicepreçedinte al comunitaţii desemnat de comitetul acesteia, cu acordul membrilor consiliului de coordonare a cercului misionar teritorial.

Art. 61.

(1) În cadrul comunitaţii pot funcţiona, cu acordul çi sub autoritatea comitetului comunitaţii, departamente de copii, tineret, femei çi altele asemenea.

(2) Comunitatea bisericilor poate înfiinţa, organiza çi întreţine, singura sau în colaborare cu alte organizaţii creçtine, gradiniţe, çcoli de toate gradele, tabere, orfelinate, camine de batrâni, case de odihna, unitaţi de asistenţa medicala çi de caritate, edituri, tipografii, mijloace de informare în masa çi altele, în condiţiile legii.

(3) Cu acordul adunarii generale, se pot înfiinţa çi organiza asociaţii çi fundaţii cu personalitate juridica distincta, în vederea desfaçurarii activitaţilor prevazute la alin. (2).

Art. 62.

(1) Comunitatea bisericilor poate dobândi, prin orice mijloace sau moduri licite, çi poate deţine, sub orice titlu, cu respectarea prevederilor

legale, bunuri mobile çi imobile în vederea îndeplinirii misiunii çi obiectivelor sale sau pentru a le atribui în folosinţa bisericilor çi bisericilor-filiale.

(2) Comunitatea bisericilor este proprietara exclusiva a tuturor bunurilor mobile çi imobile, a valorilor materiale çi baneçti aflate în patrimoniul sau çi poate dispune de acestea liber çi autonom, în condiţiile legii çi ale prezentului statut.

(3) Comunitatea bisericilor se întreţine financiar din contribuţia bisericilor, stabilita de adunarea generala a comunitaţii, precum çi din donaţii, sponsorizari, legate, liberalitaţi de orice fel de bunuri mobile çi imobile, de valori materiale çi/sau baneçti din partea persoanelor fizice çi/sau juridice, din Uara çi din strainatate, sau prin orice alte moduri sau mijloace licite.

Art. 63.

(1) Sunt bunuri sacre: lacaçurile de cult cu terenurile çi anexele aferente, casele pastorale pentru personalul duhovnicesc, terenurile, cladirile çi bunurile mobile destinate activitaţilor çi practicilor de cult, cimitirele confesionale, aflate în proprietatea comunitaţii bisericilor çi atribuite în folosinţa unor biserici.

(2) Bunurile sacre ale comunitaţii bisericilor se afla sub protecţia Legii nr. 489/2006, în sensul ca sunt imprescriptibile çi insesizabile. Înstrainarea lor poate avea loc numai cu acordul adunarii generale, stabilit cu trei patrimi din numarul delegaţilor prezenţi în adunarea generala a comunitaţii.

Art. 64.

(1) Desfiinţarea comunitaţii bisericilor se poate face de catre adunarea generala întrunind delegaţii a cel puţin trei patrimi din numarul bisericilor baptiste care o compun. Convocarea se face cu 30 de zile înainte, prin adresa oficiala trimisa bisericilor aparţinatoare, çi va cuprinde data, ora, locul çi scopul convocarii. Hotarârea de desfiinţare trebuie sa întruneasca votul a cel puţin trei patrimi din numarul delegaţilor prezenţi.

(2) În cazul desfiinţarii comunitaţii, patrimoniul acesteia, cu activul çi pasivul sau, va trece în proprietatea Uniunii Baptiste, a unei alte comunitaţi sau a unei biserici baptiste, în funcţie de hotarârea luata în acest sens de adunarea generala care a hotarât desfiinţarea.

CAPITOLUL IV

Convenţia Bisericilor Baptiste Maghiare

Art. 65.

(1) Convenţia Bisericilor Baptiste Maghiare din România se organizeaza çi funcţioneaza în cadrul Cultului Creçtin Baptist din România potrivit prezentului statut çi este formata din toate bisericile baptiste maghiare din România. Denumirea prescurtata este „Convenţia Baptista Maghiara”.

(2) Convenţia Baptista Maghiara din România poate pastra în nume propriu legaturi fraUeçti çi de colaborare cu organizaţiile baptiste de peste hotare çi poate intra în alianUe cu biserici evanghelice din Uara çi de peste hotare.

(3) Convenţia Baptista Maghiara poate stabili norme proprii de organizare çi funcţionare, cu respectarea statutului çi a Marturisirii de credinţa a Cultului Creçtin Baptist din România.

Art. 66.

(1) Convenţia Baptista Maghiara este organul de reprezentare al bisericilor baptiste maghiare din România în faţa organelor locale çi zonale ale statului. Ea asigura coordonarea spiritual-administrativa a bisericilor creçtine baptiste maghiare din întreaga Uara.

(2) Numarul reprezentanţilor Convenţiei în Consiliul Uniunii se stabileçte conform prevederilor art. 54 din prezentul statut.

(3) Reprezentarea intereselor bisericilor creçtine baptiste maghiare în faţa organelor centrale ale statului se face de catre Uniunea Bisericilor Baptiste din România împreuna cu delegatul Convenţiei.

Art. 67.

Atribuţiile Convenţiei Baptiste Maghiare sunt:

a) organizarea çi coordonarea activitaţilor spirituale, educativ-religioase çi de caritate în interesul bisericilor din cadrul Convenţiei;

b) supravegherea respectarii învaţaturii cuprinse în Marturisirea de credinţa a Cultului Creçtin Baptist din România;

c) susUinerea çi apararea intereselor bisericilor care fac parte din Convenţie;

d) sprijinirea propovaduirii Evangheliei çi a activitaţii misionare, precum çi încurajarea darniciei creçtine;

e) asistarea bisericilor în activitatea de ordinare a slujitorilor duhovniceçti ai acestora;

f) rezolvarea problemelor de litigiu çi disciplina bisericeasca în situaţii de criza;

g) efectuarea, la cererea bisericilor, a operaţiunilor privind problemele de personal çi de plata a salariilor din fondurile bisericilor, în conformitate cu hotarârile organelor de conducere ale acestora;

h) exercitarea activitaţii de îndrumare çi control de legalitate în probleme financiar-contabile çi juridice ale bisericilor;

i) sprijinirea bisericilor în activitatea de asistenţa çi reprezentare spiritual-religioasa în spitale, aziluri, armata, închisori, orfelinate çi altele, precum çi în activitatea acestora privind educaţia religioasa în çcoli a copiilor credincioçilor baptiçti;

j) administrarea fondurilor necesare pentru atingerea scopurilor Convenţiei;

k) desfaçurarea altor activitaţi menite sa contribuie la îndeplinirea rolului Convenţie

Art. 68.

(1) Organele de conducere ale Convenţiei sunt: Congresul Convenţiei, Consiliul Convenţiei çi Comitetul executiv.

(2) Organul de control financiar al Convenţiei este format din 3 cenzori.

Art. 69.

(1) Congresul Convenţiei este organul de îndrumare çi control al Convenţiei Bisericilor Creçtine Baptiste Maghiare. El este format din delegaţii bisericilor creçtine baptiste maghiare.

(2) Congresul Convenţiei cu caracter electiv se convoaca din 4 în 4 ani, iar congresele de lucru se convoaca o data pe an çi ori de câte ori este nevoie.

(3) Convocarea Congresului Convenţiei se face de catre preçedintele çi secretarul general ai Convenţiei, pe baza hotarârii Consiliului Convenţiei sau la cererea unei treimi din numarul delegaţilor la Congres. Convocarea catre biserici se face în scris, cu cel puţin 30 de zile înainte de data Uinerii Congresului, çi va cuprinde locul, data çi ordinea de zi a acestuia.

(4) Congresul este valabil întrunit cu jumatate plus unu din numarul delegaţilor bisericilor. În situaţia în care nu se întruneçte numarul statutar, Congresul Convenţiei se va Uine peste doua ore, fara nicio alta convocare.

(5) Congresul este condus de preçedintele Convenţiei, asistat de secretarul general sau de un prezidiu ales la cererea Congresului. Congresul va alege cel puţin 3 numaratori de voturi.

(6) Hotarârile congresului se vor lua cu majoritatea simpla a celor prezenţi. Hotarârile Congresului Convenţiei sunt obligatorii pentru toate parţile componente çi organizaţiile aparţinatoare ale Convenţiei. Procesul-verbal va fi întocmit de secretarul general sau de un secretar de zi çi va purta semnatura preçedintelui de zi çi a secretarului de zi.

Art. 70.

Congresul electiv îçi desfaçoara lucrarile în plen çi are urmatoarele atribuţii:

a) aproba membrii Consiliului Convenţiei, alege Comitetul executiv al Convenţiei çi cenzorii;

b) stabileçte strategia çi obiectivele majore ale Convenţiei pentru urmatoarea perioada de 4 ani;

c) modifica prevederile cuprinse în prezentul capitol, cu votul a trei patrimi din numarul celor prezenţi;

d) aproba descarcarea de gestiune a Consiliului Convenţiei, pe baza raportului cenzorilor;

e) aproba bugetul Convenţiei pentru anul în curs çi stabileçte contribuţia anţala a membrilor;

f) hotaraçte asupra oricaror altor probleme ale Convenţie

Art. 71.

(1) Congresul de lucru coordoneaza activitatea Convenţiei între congresele elective çi are urmatoarele atribuţii:

a) analizeaza çi evalueaza anţal situaţia generala a bisericilor çi activitatea Convenţiei çi asigura ducerea la îndeplinire a hotarârilor Congresului electiv;

b) analizeaza çi îndruma, între congresele elective, activitatea çcolilor çi instituţiilor de învaţamânt teologic ale Convenţiei, a secţiunilor de studiu biblic, muzica, istorie baptista, a departamentelor pentru familii, femei, tineret çi copii çi altele asemenea;

c) aproba proiectele propuse de Consiliul Convenţiei pentru anul urmator;

d) hotaraçte încheierea de parteneriate între Convenţia Baptista Maghiara çi organizaţii creçtine din Uara çi din strainatate;

e) aproba descarcarea anţala de gestiune a Consiliului çi a Comitetului executiv ale Convenţiei;

f) aproba bugetul de venituri çi cheltuieli al Convenţiei pentru anul urmator;

g) stabileçte contribuţia anţala a membrilor bisericilor;

h) aproba modificarea çi completarea prevederilor secţiunii referitoare la Convenţie din prezentul statut, cu votul a trei patrimi din numarul delegaţilor prezenţi;

i) stabileçte sediul Convenţiei;

j) aproba membrii Consiliului Convenţiei çi ai Comitetului executiv în locul celor demiçi, retraçi sau decedaţi.

(2) La congresele Convenţiei pot participa 1-3 delegaţi ai Uniunii Bisericilor Creçtine Baptiste din România.

Art. 72.

Consiliul Convenţiei este ales pe o durata de 4 ani çi este format din 15 membri. Consiliul Convenţiei este convocat de preçedinte, de delegatul acestuia sau la cererea scrisa a unei treimi din numarul membrilor. Acesta se întruneçte de doua ori pe an çi ori de câte ori este nevoie çi este prezidat de preçedinte, asistat de secretarul general. Pentru a putea lua hotarâri valabile este necesara prezenţa a doua treimi din numarul membrilor. Hotarârile se iau cu votul a jumatate plus unu din numarul celor prezenţi. În caz de paritate, decide votul preçedintelui.

Art. 73.

Consiliul Convenţiei are urmatoarele atribuţii:

a) conduce, între congrese, activitatea Convenţiei çi duce la îndeplinire hotarârile acestora;

b) convoaca, stabileçte ordinea de zi çi pregateçte lucrarile congreselor Convenţiei;

c) îndruma çi controleaza activitatea Comitetului executiv al Convenţiei;

d) desemneaza reprezentanUii Convenţiei în Consiliul Uniunii Bisericilor Creçtine Baptiste, precum çi reprezentantul acesteia în Comitetul de conducere al Casei de Pensii çi Ajutoare a Cultului;

e) ia decizii cu privire la publicaţiile Convenţiei çi la orientarea tematica a acestora;

f) decide înfiinţarea, în condiţiile legii, a Institutului Teologic Baptist Maghiar çi a altor instituţii de învaţamânt, în cadrul Convenţiei;

g) analizeaza periodic, îndruma çi controleaza activitatea spiritual- doctrinara a instituţiilor de învaţamânt din cadrul Convenţiei;

h) îçi da acordul prealabil din punct de vedere spiritual-doctrinar pentru recunoaçterea cadrelor didactice pentru disciplina teologie din cadrul instituţiilor de învaţamânt ale Convenţiei;

i) retrage acordul spiritual-doctrinar, exprimat în condiţiile prevazute la h), în caz de abatere grava de la Marturisirea de credinţa a Cultului Creçtin Baptist din România a cadrelor didactice respective;

j) analizeaza abaterile de la Marturisirea de credinţa a cultului ale slujitorilor duhovniceçti ordinaţi çi se pronunţa asupra pierderii calitaţii de slujitor ordinat;

k) propune ConferinUei Naţionale a Uniunii Baptiste retragerea autorizaţiei de funcţionare a bisericilor baptiste maghiare care se abat grav de la Marturisirea de credinţa a cultului sau a caror marturie a fost compromisa foarte grav;

l) stabileçte structura de personal a Convenţiei çi face propuneri pentru sistemul de salarizare în cadrul cultului;

m) avizeaza proiectul de buget întocmit de Comitetul executiv çi îl supune aprobarii Congresului;

n) decide achiziţionarea çi înstrainarea de bunuri imobile, precum çi a acelor bunuri mobile çi mijloace fixe ce nu sunt date în competenţa Comitetului executiv al Convenţiei;

o) decide contractarea de împrumuturi;

p) aproba în funcţie conducatorii departamentelor de teologie, misiune, muzica, istorie baptista, copii, tineret, femei, familie, aleçi de aceste departamente;

q) desemneaza directorii taberelor de tineret;

r) hotaraçte asupra oricaror altor probleme de interes major în cadrul Convenţie

Art. 74.

(1) Comitetul executiv al Convenţiei este organul de conducere al Convenţiei între sesiunile Consiliului Convenţiei çi este format din: preçedinte, 4 vicepreçedinUi, secretar general çi secretar general adjunct.

(2) Comitetul executiv va fi convocat trimestrial çi ori de câte ori este nevoie de preçedinte sau vicepreçedintele delegat de acesta, cu cel puţin 7 zile înainte de data Uinerii çedinUei. Hotarârile Comitetului executiv se iau cu majoritatea simpla, în prezenţa a cel puţin 5 dintre membrii acestuia.

Art. 75.

Atribuţiile Comitetului executiv sunt urmatoarele:

a) conduce Convenţia între sesiunile Consiliului acesteia;

b) convoaca, stabileçte ordinea de zi çi pregateçte çedinUele Consiliului Convenţiei;

c) hotaraçte angajarea çi salarizarea angajaţilor Convenţiei;

d) decide asupra achiziţionarii çi înstrainarii de bunuri mobile çi mijloace fixe ce intra în competenţa sa;

e) întocmeçte proiectul de buget al Convenţiei çi îl prezinta spre avizare Consiliului Convenţiei;

f) elibereaza adeverinUe pentru organizaţiile çi persoanele care funcţioneaza în cadrul Convenţiei;

g) îndeplineçte orice alte atribuţii date în competenţa sa de catre Consiliul Convenţie

Art. 76.

(1) Convenţia Baptista Maghiara este valabil angajata prin semnatura preçedintelui sau a vicepreçedintelui desemnat de acesta, împreuna cu cea a secretarului general sau a secretarului general adjunct.

(2) Reprezentarea Convenţiei în justiţie sau faţa de terţi se face de preçedinte, care poate delega aceasta atribuţie unui alt membru al comitetului de conducere sau unui specialist.

Art. 77.

(1) Preçedintele poate fi ales pentru cel mult doua mandate consecutive. Secretarul general poate fi reales ori de câte ori este nevoie. Preçedintele Convenţiei reprezinta Convenţia în faţa autoritaţilor locale çi zonale ale statului, conduce operativ Convenţia, putând delega o parte din atribuţiile sale secretarului general.

(2) Secretarul general reprezinta Convenţia în Comitetul executiv al Uniunii Bisericilor Creçtine Baptiste çi faţa de Federaţia Baptista Europeana (E.B.F.) çi Alianţa Baptista Mondiala (B.W.A.).

(3) Secretarul general raspunde de desfaçurarea fluxului corespondenUei, de evidenţa çi pastrarea actelor Convenţiei, de orice alte evidenUe necesare activitaţii Convenţiei, precum çi de întocmirea corecta a proceselor-verbale ale Comitetului executiv, Consiliului Convenţiei çi ale congreselor acesteia. El are raspunderea transmiterii la termen a corespondenUei çi actelor catre Uniune, biserici çi terţi. De asemenea, el îndeplineçte atribuţiile referitoare la conducerea operativa a Convenţiei ce i-au fost delegate de catre preçedinte.

(4) VicepreçedinUii Convenţiei coordoneaza domeniile de activitate stabilite de Congresul Convenţiei, iar secretarul general adjunct îndeplineçte atribuţiile încredinţate de Consiliul Convenţiei.

Art. 78.

Cenzorii Convenţiei, în numar de 3, sunt aleçi de Congresul Convenţiei pentru o perioada de 4 ani. Ei au atribuţia de a controla gestiunea Comitetului executiv çi a Consiliului Convenţiei, de a întocmi raportul de control financiar çi de a-l prezenta Congresului Convenţiei, în vederea descarcarii de gestiune.

Art. 79.

(1) În cadrul Convenţiei Baptiste Maghiare din România se pot înfiinţa, cu acordul Congresului Convenţiei, comunitaţi teritoriale cu personalitate juridica. Pentru înfinţarea unei comunitaţi teritoriale este nevoie de asocierea unui numar minim de 15 biserici baptiste maghiare cu personalitate juridica.

(2) Constituirea comunitaţii bisericilor baptiste maghiare se va face potrivit procedurii de constituire a comunitaţii bisericilor baptiste române, cu urmatoarele amendamente: actul de constituire se va întocmi în 3 exemplare, din care unul ramâne la Convenţia Baptista Maghiara, care va înainta dosarul împreuna cu avizul sau Uniunii Baptiste în vederea autorizarii.

(3) Comunitaţiile bisericilor baptiste maghiare se vor organiza çi vor funcţiona potrivit prevederilor referitoare la comunitaţile baptiste române, cu delegarile de competenţa stabilite prin norme interne aprobate de Congresul Convenţiei.

(4) Fiecare comunitate baptista maghiara trebuie sa faca parte din Convenţia Baptista Maghiara din România. Adunarea generala a comunitaţii bisericilor baptiste maghiare alege reprezentanUii sai în Consiliul Convenţiei.

Art. 80.

(1) În Convenţia Baptista Maghiara pot funcţiona cercuri misionare, fara personalitate juridica, care pot îndeplini atribuţiile cu caracter spiritual ale comunitaţii. Cercul misionar este coordonat de un comitet format din pastori çi misionari aleçi de delegaţii bisericilor care îl compun.

(2) Convenţia poate avea departamente fara personalitate juridica pentru: teologie, misiune, muzica, istorie baptista, copii, tineret, femei, familie çi altele asemenea.

(3) Activitaţile de secretariat, administrative, de arhiva, protocol sau de alta natura se organizeaza în funcţie de nevoi çi dupa posibilitaţile financiare ale Convenţiei Bisericilor Creçtine Baptiste Maghiare.

Art. 81.

(1) Convenţia Baptista Maghiara poate înfiinţa sub autoritatea sa, în condiţiile legii, Institutul Teologic Baptist Maghiar, cu personalitate juridica distincta. Bisericile baptiste maghiare din România vor sprijini financiar, material çi spiritual aceasta instituţie.

(2) Convenţia poate înfiinţa, organiza çi întreţine, singura sau în colaborare cu alte organizaţii creçtine, gradiniţe, çcoli de toate gradele, tabere, orfelinate, camine de batrâni, case de odihna, unitaţi de asistenţa medicala çi de caritate, edituri, tipografii, mijloace de informare în masa çi altele asemenea, în condiţiile legii.

(3) Cu avizul Convenţiei se pot înfiinţa çi organiza asociaţii çi fundaţii cu personalitate juridica distincta, în vederea desfaçurarii activitaţilor prevazute la alin. (2).

Art. 82.

(1) Convenţia se întreţine financiar din contribuţia bisericilor, stabilita de Congresul Convenţiei, precum çi din donaţii, sponsorizari, subscripUii, legate, liberalitaţi de orice fel de valori materiale sau baneçti, de la persoane fizice çi juridice din Uara çi din strainatate, precum çi prin orice alte moduri sau mijloace licite.

(2) Convenţia este proprietara exclusiva a tuturor bunurilor mobile çi imobile, a valorilor materiale çi baneçti aflate în patrimoniul sau çi poate dispune de acestea liber çi autonom, în condiţiile legii çi ale prezentului statut.

(3) Convenţia poate dobândi, prin orice mijloace sau moduri licite, çi poate deţine, sub orice titlu, cu respectarea prevederilor legale, bunuri mobile çi imobile în vederea îndeplinirii obiectivelor sale ori pentru a le atribui în folosinţa bisericilor.

Art. 83.

(1) Bunurile sacre ale Convenţiei çi ale comunitaţilor din cadrul acesteia sunt urmatoarele: lacaçurile de cult cu terenurile çi anexele aferente, casele pastorale pentru personalul duhovnicesc, terenurile, cladirile çi bunurile destinate activitaţilor çi practicilor de cult, spaţiile de învaţamânt cu terenurile aferente çi cimitirele confesionale, aflate în proprietatea Convenţiei Baptiste Maghiare çi destinate activitaţii acesteia sau a entitaţilor din cadrul Convenţiei.

(2) Bunurile sacre se afla sub protecţia Legii nr. 489/2006, în sensul ca sunt imprescriptibile çi insesizabile. Înstrainarea lor poate avea loc numai cu aprobarea Congresului Convenţiei sau a adunarii generale a comunitaţii, dupa caz, decisa cu votul a trei patrimi din numarul delegaţilor prezenţi.

Art. 84.

Convenţia contribuie financiar la susUinerea Uniunii Bisericilor Creçtine Baptiste cu o suma proporţionala cu numarul de membri ai bisericilor creçtine baptiste maghiare. Contribuţia va fi stabilita anţal de Congresul Convenţiei, la propunerea Consiliului Uniunii.

Art. 85.

Dispoziţiile referitoare la biserica locala din prezentul statut se aplica în mod corespunzator çi bisericilor baptiste maghiare din România.

CAPITOLUL V

Uniunea Bisericilor Creçtine Baptiste din România

SECTIUNEA 1 - Organizare çi funcţionare

Art. 86.

(1) Uniunea Bisericilor Creçtine Baptiste din România (Uniunea Baptista) este organul naţional de reprezentare a Cultului Creçtin Baptist din România. Uniunea Baptista are scopul de a exprima unitatea spirituala çi doctrinara a credincioçilor baptiçti din România çi de a reprezenta interesele generale ale bisericilor baptiste çi ale celorlalte parţi componente ale Cultului Creçtin Baptist din România.

(2) Bisericile baptiste, comunitaţile bisericilor baptiste çi Convenţia Baptista Maghiara din România au obligaţia sa trimita Uniunii Baptiste rapoarte çi orice acte cerute de aceasta privind problemele de interes general ale Cultului Creçtin Baptist din România.

(3) Sediul Uniunii Baptiste se afla în Bucureçti çi reprezinta sediul central al Cultului Creçtin Baptist din România.

Art. 87.

(1) În cadrul Uniunii Baptiste funcţioneaza: Comisia pastorala, Comisia de educaţie biblica çi Departamentul de misiune. Acestea sunt conduse de câte un vicepreçedinte al Cultului Creçtin Baptist din România.

(2) În cadrul Uniunii Baptiste pot funcţiona, cu acordul çi sub autoritatea Consiliului Uniunii, departamente de copii, tineret, femei çi altele asemenea.

(3) Activitatea Uniunii Baptiste în domeniile administrativ, financiar-contabil, secretariat, protocol, juridic, mass-media, relaţii publice çi altele asemenea va fi organizata sub forma de birouri çi compartimente.

Art. 88.

(1) Institutul Teologic Baptist din Bucureçti funcţioneaza sub autoritatea spiritual-doctrinara a Consiliului Uniunii Baptiste çi în acord cu legislaţia în domeniu.

(2) Institutul Teologic Baptist din Bucureçti se supune controlului financiar periodic al Comisiei de cenzori a Uniunii Baptiste çi prezinta periodic rapoarte financiare Consiliului Uniunii, ConferinUei Naţionale çi Congresului.

Art. 89.

(1) Uniunea Baptista poate înfiinţa, organiza çi întreţine, singura sau în colaborare cu alte organizaţii creçtine, gradiniţe, çcoli de toate gradele, tabere, orfelinate, camine de batrâni, case de odihna, unitaţi de asistenţa medicala çi de caritate, edituri, tipografii, mijloace de informare în masa çi altele asemenea, în condiţiile legii.

(2) Cu avizul Consiliului Uniunii se pot înfiinţa çi organiza asociaţii çi fundaţii cu personalitate juridica distincta în vederea desfaçurarii activitaţilor prevazute la alin. (1).

SECTIUNEA a 2-a - Organele de conducere çi control ale Uniunii Bisericilor Baptiste

Art. 90.

Organele de conducere ale Uniunii Bisericilor Baptiste sunt Consiliul Uniunii çi Comitetul executiv. Organul de control financiar este Comisia de cenzori, formata din 3-5 cenzori.

Art. 91.

(1) Consiliul Uniunii este organul de conducere al Uniunii Bisericilor Baptiste între conferinUele nationale. Acesta este ales pe o durata de 4 ani çi este format din: membrii Comitetului executiv, aleçi de Congres, reprezentanUii comunitaţilor çi ai Convenţiei Baptiste Maghiare, validaţi de Congres, rectorul Institutului Teologic Baptist din Bucureçti, rectorul Universitaţii „Emanuel” din Oradea çi directorul Casei de Pensii a Cultului, validaţi de Congres.

(2) La întâlnirile Consiliului Uniunii vor participa, cu vot consultativ, directorii de departamente ai Uniunii Baptiste, precum çi directorul executiv, consilierul financiar çi consilierul juridic ai Uniunii Baptiste.

Art. 92.

(1) Consiliul Uniunii este convocat de preçedintele Uniunii Baptiste în urma hotarârii Comitetului executiv sau, când acesta refuza, Consiliul poate fi convocat din iniţiativa unei treimi din numarul membrilor Consiliului Uniunii. Consiliul Uniunii se întruneçte de doua ori pe an çi ori de câte ori este nevoie. Consiliul Uniunii este prezidat de preçedinte, asistat de secretarul general.

(2) Pentru a putea lua hotarâri valabile este necesara prezenţa a doua treimi din numarul membrilor Consiliul Uniunii. Hotarârile se iau cu votul a jumatate plus unu din numarul celor prezenţi. În caz de paritate, decide votul preçedintelui.

Art. 93.

(1) Consiliului Uniunii coordoneaza activitatea Uniunii Baptiste între conferinUele naţionale çi duce la îndeplinire hotarârile Congresului çi ale ConferinUei naţionale.

(2) Consiliul Uniunii îndeplineçte urmatoarele atribuţii:

a) convoaca Conferinţa naţionala, stabileçte ordinea de zi çi pregateçte lucrarile acesteia;

b) stabileçte strategia çi obiectivele pentru activitatea Uniunii Baptiste, pe care le supune aprobarii ConferinUei naţionale;

c) îndruma çi controleaza activitatea Comitetului executiv al Uniunii, a Comisiei pastorale, a Comisiei de educaţie biblica, a Departamentului de misiune çi a celorlalte departamente;

d) coordoneaza modul de administrare a fondurilor Casei de Pensii çi Ajutoare, cu respectarea scopului pentru care acestea au fost constituite;

e) analizeaza periodic activitatea comunitaţilor bisericilor çi rezolva problemele ridicate de acestea;

f) analizeaza periodic, îndruma çi controleaza activitatea spiritual- doctrinara a Institutului Teologic Baptist din Bucureçti;

g) numeçte directorul çi membrii Comitetului de conducere al P.A.;

h) numeçte membrii Comisiei pastorale, ai Comisiei de educaţie biblica, ai Departamentului de misiune, precum çi ai celorlalte departamente;

i) îçi da acordul prealabil din punct de vedere spiritual-doctrinar pentru recunoaçterea cadrelor didactice pentru disciplina teologie din cadrul Institutului Teologic Baptist din Bucureçti, al Universitaţii „Emanuel” din Oradea çi al Facultaţii de Teologie Baptista din cadrul Universitaţii Bucureçti;

j) retrage acordul spiritual-doctrinar, exprimat în condiţiile prevazute la i), în caz de abatere grava de la Marturisirea de credinţa a Cultului Creçtin Baptist din România a cadrelor didactice respective;

k) propune sistemul de salarizare din cadrul cultului çi îl supune aprobarii ConferinUei naţionale;

l) hotaraçte indexarea periodica a salariilor din cadrul cultului çi stabileçte structura de personal a Uniunii Baptiste;

m) aproba regulamentele de organizare çi funcţionare a Comisiei pastorale, a Comisiei de educaţie biblica, a Departamentului de misiune, a Bordului de coordonare a I.T.B. Bucureçti, precum çi a celorlalte departamente din cadrul Uniunii Baptiste;

n) avizeaza regulamentul de organizare çi funcţionare a C.P.A. a cultului çi îl supune aprobarii ConferinUei naţionale;

o) avizeaza regulamentele de ordine interna çi alte norme proprii în domeniul financiar-contabil, juridic, de personal, çi altele asemenea çi le supune aprobarii ConferinUei naţionale;

p) avizeaza proiectele de buget ale Uniunii Baptiste çi C.P.A. çi le supune aprobarii ConferinUei naţionale;

q) încheie parteneriate între Uniunea Baptista çi organizaţii baptiste din strainatate, precum çi cu organizaţii evanghelice din Uara çi din strainatate çi le supune ratificarii ConferinUei naţionale;

r) propune Congresului afilierea Uniunii Baptiste la organizaţii baptiste internaţionale, intrarea în alianUele prevazute la art. 6 din prezentul statut, precum çi ieçirea din aceste alianUe, cu respectarea principiilor Marturisirii de credinţa a cultului;

s) analizeaza concluziile Comisiei pastorale çi decide masurile ce se impun în situaţiile cercetate de Comisia pastorala, la propunerea acesteia;

ç) soluţioneaza contestaţiile grupurilor de credincioçi formulate împotriva refuzului de autorizare;

t) soluţioneaza contestaţiile personalului angajat al Uniunii Bapiste çi al

C.P.A. în probleme privind raporturile de munca faţa de deciziile Comitetului executiv sau ale Comitetului de conducere al C.P.A., dupa caz;

U) soluţioneaza contestaţiile persoanelor carora li s-a retras ordinarea de catre comunitatea bisericilor sau de catre Consiliul Convenţiei Baptiste Maghiare;

u) analizeaza propunerea comunitaţii privind retragerea autorizaţiei de funcţionare a bisericii locale care s-a abatut grav de la Marturisirea de credinţa a cultului sau a carei marturie a fost compromisa deosebit de grav çi supune aprobarii ConferinUei naţionale retragerea autorizaţiei respective;

v) decide achiziţionarea çi înstrainarea de bunuri imobile, precum çi a acelor bunuri mobile çi mijloace fixe ce nu sunt date în competenţa Comitetului executiv al Uniunii;

w) avizeaza demolarea lacaçurilor de cult sau a altor edificii baptiste considerate de importanţa istorica;

x) hotaraçte în alte probleme de interes general, în acord cu direcţiile stabilite de Congres çi de Conferinţa naţionala.

Art. 94.

(1) Comitetul executiv este organul de conducere al Uniunii Baptiste între sesiunile Consiliului Uniunii çi este format din: preçedinte, 4 vicepreçedinUi, secretar general çi secretar general adjunct.

(2) Comitetul executiv este ales de Congresul cultului pentru un mandat de 4 ani. Preçedintele çi secretarul general pot fi aleçi pentru cel mult doua mandate consecutive. Unul dintre cei 4 vicepreçedinUi va fi secretarul general al Convenţiei Baptiste Maghiare.

(3) Comitetul executiv va fi convocat trimestrial çi ori de câte ori este nevoie de catre preçedintele sau vicepreçedintele delegat de acesta. Hotarârile se iau cu majoritate simpla, prin exprimarea votului unui numar de cel puţin 5 membri ai Comitetului executiv.

Art. 95.

Atribuţiile Comitetului executiv sunt urmatoarele:

a) conduce activitatea Uniunii Baptiste între sesiunile Consiliului Uniunii;

b) convoaca Consiliul Uniunii, stabileçte ordinea de zi çi pregateçte çedinUele acestuia;

c) hotaraçte angajarea, salarizarea çi concedierea personalului permanent al Uniunii Baptiste;

d) întocmeçte proiectul de buget al Uniunii Baptiste çi-l prezinta spre avizare Consiliului Uniunii;

e) stabileçte publicaţiile Uniunii Baptiste çi orientarea acestora;

f) aproba formularistica autorizaţiilor, certificatelor çi ale altor acte emise de Uniunea Baptista;

g) decide achiziţionarea çi înstrainarea bunurilor mobile çi mijloacelor fixe pâna la valoarea prestabilita periodic de catre Consiliul Uniunii;

h) îndeplineçte orice alte atribuţii date în competenţa sa de catre Consiliul Uniunii.

Art. 96.

(1) Preçedintele cultului reprezinta Cultul Creçtin Baptist din România în faţa autoritaţilor statului, precum çi în faţa oricaror organizaţii çi instituţii, pe plan naţional çi internaţional.

(2) Problemele de interes general ale bisericilor baptiste române sunt reprezentate de preçedintele cultului împreuna cu secretarul general al Uniunii Baptiste, iar cele ale bisericilor baptiste maghiare, împreuna cu secretarul general al Convenţiei Baptiste Maghiare.

(3) Preçedintele cultului împreuna cu secretarul general conduc operativ Uniunea Baptista. Preçedintele poate emite decizii în îndeplinirea atribuţiilor sale operative.

(4) Secretarul general asigura legatura Uniunii Baptiste cu parţile componente ale cultului. El raspunde de desfaçurarea fluxului corespondenUei, de evidenţa çi pastrarea actelor Uniunii Baptiste, precum çi de întocmirea corecta a proceselor-verbale ale Comitetului executiv, Consiliului Uniunii çi ale ConferinUei naţionale.

(5) VicepreçedinUii cultului coordoneaza domeniile de activitate stabilite de Congresul cultului, iar secretarul general adjunct îndeplineçte atribuţiile încredinţate de Consiliul Uniunii.

(6) Uniunea Bisericilor Creçtine Baptiste este valabil angajata prin semnatura preçedintelui sau a vicepreçedintelui desemnat de acesta, împreuna cu cea a secretarului general sau, în lipsa acestuia, a secretarului general adjunct.

Art. 97.

(1) Cenzorii verifica activitatea financiar-contabila a Uniunii Baptiste, a Casei de Pensii, a Institutului Teologic Baptist din Bucureçti. Cenzorii pot efectua verificari financiar-contabile çi la Universitatea „Emanuel” din Oradea. Comisia de cenzori prezinta rapoarte ConferinUei naţionale çi Congresului cultului.

(2) Drepturile çi obligaţiile cenzorilor sunt prevazute în Regulamentul Comisiei de cenzori, aprobat de Conferinţa Naţionala.

Art. 98.

(1) Uniunea Bisericilor Creçtine Baptiste este proprietara exclusiva a tuturor bunurilor mobile çi imobile, a valorilor materiale çi baneçti aflate în patrimoniul sau çi poate dispune de acestea liber çi autonom, în condiţiile legii çi ale prezentului statut.

(2) Uniunea Baptista poate dobândi, prin orice mijloace sau moduri licite, çi poate deţine, sub orice titlu, cu respectarea prevederilor legale, bunuri mobile çi imobile în vederea îndeplinirii obiectivelor sale sau pentru a le atribui în folosinţa bisericilor, comunitaţilor çi celorlalte persoane juridice din cadrul cultului.

(3) Uniunea se întreţine financiar din contribuţia bisericilor, stabilita de Congresul cultului sau de Conferinţa naţionala, precum çi din donaţii, sponsorizari, legate, liberalitaţi de orice fel de bunuri mobile sau imobile, de valori materiale ori baneçti de la persoane fizice çi juridice, din Uara çi din strainatate, precum çi prin orice alte moduri sau mijloace licite.

Art. 99.

(1) Sunt bunuri sacre: lacaçurile de cult cu terenurile çi anexele aferente, casele pastorale pentru personalul duhovnicesc, terenurile, cladirile çi bunurile mobile destinate activitaţilor çi practicilor de cult, spaţiile de învaţamânt cu terenurile aferente çi cimitirele confesionale, aflate în proprietatea Uniunii Baptiste çi destinate activitaţii acesteia sau a entitaţilor din cadrul cultului.

(2) Bunurile sacre ale Uniunii Baptiste se afla sub protecţia Legii nr. 489/2006, în sensul ca sunt imprescriptibile çi insesizabile. Înstrainarea lor poate avea loc numai cu acordul ConferinUei nationale stabilit cu trei patrimi din numarul delegaţilor prezenţi.

CAPITOLUL VI

Organele supreme de îndrumare çi control ale Cultului Creçtin Baptist din România

SECTIUNEA 1 - Congresul Cultului Creçtin Baptist din România

Art. 100.

(1) Congresul cultului este organul suprem de îndrumare çi control al Cultului Creçtin Baptist din România.

(2) El se compune din delegaţii bisericilor baptiste conform prevederilor prezentului statut çi se Uine o data la 4 ani, de preferinţa în cursul lunii mai.

(3) Convocarea Congresului cu caracter electiv se face de catre preçedintele cultului, în baza hotarârii luate de catre membrii în exerciţiu ai Consiliului Uniunii împreuna cu reprezentanUii nou-aleçi ai comunitaţilor, întruniţi în çedinţa comuna.

(4) În çedinţa comuna se vor stabili: tema Congresului, ordinea de zi çi componenţa nominala a biroului de conducere al Congresului.

(5) Convocarea Congresului se comunica în scris tuturor bisericilor baptiste cu personalitate juridica, cu cel puţin 30 de zile înainte de data Uinerii acestuia. Convocarea va cuprinde: data, ora çi locul Uinerii Congresului, precum çi tema çi ordinea de zi a Congresului.

Art. 101.

(1) Congresul cultului va fi condus de preçedintele Congresului, însoţit de doi vicepreçedinUi çi doi secretari. Congresul alege numaratorii de voturi din rândul delegaţilor cu drept de vot.

(2) Congresul este valabil întrunit cu jumatate plus unu din numarul delegaţilor cu drept de vot ai bisericilor. În situaţia în care nu se întruneçte numarul statutar, Congresul cultului se va Uine dupa doua ore în acelaçi loc, indiferent de numarul delegaţilor prezenţi.

(3) Hotarârile Congresului se vor lua cu jumatate plus unu din numarul

delegaţilor cu drept de vot sau cu majoritatea calificata, potrivit prevederilor prezentului statut. În caz de paritate, decide votul preçedintelui.

(4) Procesul-verbal va fi întocmit de secretarii de zi çi va purta semnatura tuturor membrilor biroului de conducere al Congresului.

(5) Hotarârile Congresului sunt obligatorii pentru toate parţile componente çi organizaţiile aparţinatoare ale Cultului Creçtin Baptist din România.

Art. 102.

(1) Congresul cultului poate fi convocat în sesiune extraordinara pentru aprobarea sau modificarea statutului cultului çi a Marturisirii de credinţa, precum çi în situaţii de importanţa deosebita pentru organizarea, funcţionarea çi viaţa spirituala a cultului.

(2) Convocarea Congresului se face de catre preçedintele cultului, în baza hotarârii Consiliului Uniunii.

(3) Congresul extraordinar este condus de preçedintele cultului, însoţit de secretarul general çi secretarul general adjunct. În situaţia în care Congresul cere, cu jumatate plus unu din numarul delegaţilor prezenţi, conducerea Congresului va fi facuta de un birou de zi format din preçedinte de zi çi 2 secretari de zi.

Art. 103.

Congresul cultului îçi desfaçoara lucrarile în plen çi are urmatoarele atribuţii:

a) analizeaza çi evalueaza situaţia generala a bisericilor baptiste din România;

b) analizeaza, evalueaza çi aproba activitatea Uniunii Baptiste çi a C.P.A.;

c) aproba descarcarea de gestiune a Consiliului Uniunii çi a Comitetului executiv al Uniunii çi, respectiv, a Consiliului Uniunii çi a Comitetului de Conducere al C.P.A., la propunerea cenzorilor;

d) alege Comitetul executiv al Uniunii çi confirma secretarul general al Convenţiei Baptiste Maghiare în funcţia de vicepreçedinte al Uniunii;

e) aproba în Consiliul Uniunii: reprezentanUii comunitaţilor çi ai Convenţiei Baptiste Maghiare, rectorul Institutului Teologic Baptist din Bucureçti, rectorul Universitaţii „Emanuel” din Oradea çi directorul C.P.A. a cultului;

f) alege cenzorii Uniunii Bisericilor Baptiste, în numar de 3-5 persoane;

g) stabileçte strategia çi obiectivele majore ale cultului pentru urmatoarea perioada de 4 ani;

h) aproba modificari çi completari aduse Marturisirii de credinţa a cultului, cu trei patrimi din numarul delegaţilor cu drept de vot prezenţi;

i) aproba Statutul Cultului Creçtin Baptist din România, precum çi eventualele modificari çi completari ale statutului, cu doua treimi din numarul delegaţilor cu drept de vot prezenţi;

j) hotaraçte în probleme confesionale de principiu çi în orice alte probleme de interes major ale Cultului Creçtin Baptist din România;

k) hotaraçte afilierea Uniunii Baptiste la organizaţii baptiste internaţionale, intrarea în alianUele prevazute în art. 6 din prezentul statut, precum çi ieçirea din aceste alianU

Art. 104.

(1) Propunerile pentru Comitetul executiv al Uniunii Baptiste vor fi facute de catre adunarile generale ale comunitaţilor bisericilor.

(2) În cursul lunii ianţarie a anului în care are loc Congresul electiv çi anterior Uinerii adunarilor generale ale comunitaţilor se va întruni Comisia Naţionala de Propuneri (C.N.P.), formata din delegaţii comunitaţilor. Aceçtia vor fi desemnaţi de catre slujitorii duhovniceçti ordinaţi de pe raza comunitaţii respective. Numarul delegaţilor în C.N.P. va fi în proporţie de un delegat la fiecare 2.000 de membri. Comunitaţile mai mici de 2.000 de membri au dreptul la un delegat.

(3) C.N.P. va stabili prin vot componenţa Comitetului executiv propus în ordinea voturilor obUinute çi va transmite fiecarei comunitaţi lista candidaţilor, în vederea prezentarii ei în adunarea generala, dupa ce s-a obUinut acordul fiecarţi candidat. Moderatorul comisiei va fi preçedintele în exerciţiu al cultului.

(4) Adunarea generala a comunitaţii are dreptul sa propuna propriul candidat pentru fiecare funcţie în parte. Persoana care întruneçte cel mai mare numar de voturi este candidatul comunitaţii pentru funcţia respectiva. La çedinţa de pregatire a Congresului cultului se totalizeaza propunerile comunitaţilor çi se

întocmeçte lista candidaţilor pe funcţii pentru Congresul cultului, în ordinea voturilor obUinute.

SECTIUNEA a 2-a - Conferinţa naţionala a cultului

Art. 105.

(1) Conferinţa naţionala este organul de îndrumare çi control al Cultului Creçtin Baptist din România între congresele cultului.

(2) Conferinţa naţionala este formata din delegaţii bisericilor desemnaţi în condiţiile prezentului statut çi are loc, de regula, în cursul lunii martie a fiecarţi an.

(3) Convocarea ConferinUei naţionale se va face de catre preçedintele cultului, în urma hotarârii Consiliului Uniunii, cu minimum 30 de zile înainte de Uinerea acesteia, çi va cuprinde data, ora, locul çi ordinea de zi.

(4) Conferinţa naţionala este valabil întrunita cu jumatate plus unu din numarul delegaţilor bisericilor. În situaţia în care nu se întruneçte numarul statutar al delegaţilor, Conferinţa naţionala se va Uine dupa o ora, în acelaçi loc, indiferent de numarul celor prezenţi.

Art. 106.

Conferinţa naţionala are urmatoarele atribuţii:

a) analizeaza çi evalueaza situaţia generala a bisericilor baptiste din România;

b) stabileçte masuri pentru ducerea la îndeplinire a hotarârilor Congresului cultului;

c) aproba viziunea, strategia çi obiectivele propuse de Consiliul Uniunii pentru activitatea Uniunii Baptiste;

d) analizeaza, evalueaza çi aproba activitatea Uniunii Baptiste çi a C.P.A.;

e) aproba descarcarea de gestiune a Consiliului Uniunii çi a Comitetului executiv al Uniunii, la propunerea cenzorilor;

f) aproba descarcarea de gestiune a Consiliului Uniunii çi a Comitetului de conducere al C.P.A., la propunerea cenzorilor;

g) aproba bugetul de venituri çi cheltuieli al Uniunii Baptiste pentru anul urmator;

h) aproba bugetul de venituri çi cheltuieli al C.P.A. pentru anul urmator;

i) stabileçte contribuţia anţala a membrilor bisericilor pentru Uniunea Baptista;

j) ratifica încheierea de parteneriate între Uniunea Baptista çi organizaţii baptiste din strainatate, precum çi cu organizaţii evanghelice din Uara çi din strainatate;

k) hotaraçte în probleme legate de afilierea Uniunii Baptiste la organizaţii baptiste internaţionale çi în probleme legate de alianUele prevazute la 6 din prezentul statut;

l) aproba noii membri în Consiliul Uniunii în locul celor demiçi, retraçi sau decedaţi;

m) decide retragerea autorizaţiei de funcţionare a bisericii locale care s-a abatut grav de la Marturisirea de credinţa a cultului sau a carei marturie a fost compromisa deosebit de grav;

n) aproba regulamentele de ordine interna ale Uniuni Baptiste çi alte norme proprii cu caracter general în domeniul financiar-contabil, juridic, de personal çi altele asemenea;

o) aproba regulamentul de organizare çi funcţionare al C.P.A. a cultului;

p) aproba sistemul de salarizare din cadrul cultului;

q) hotaraçte asupra altor probleme de interes major ale Cultului Creçtin Baptist din România.

CAPITOLUL VII

Alte entitaţi în cadrul Cultului Creçtin Baptist din România

Art. 107.

(1) În cadrul cultului funcţioneaza ca persoana juridica distincta Casa de Pensii çi Ajutoare a Cultului Creçtin Baptist din România, denumita în continţare Casa de Pensii.

(2) Casa de Pensii are personalitate juridica, cu drepturile ce deriva din aceasta calitate, çi se organizeaza çi funcţioneaza potrivit regulamentului propriu, aprobat de Conferinţa naţionala a cultului.

(3) Comitetul de conducere al Casei de Pensii este format din: preçedinte, care este secretarul general în exerciţiu al cultului, directorul Casei de Pensii, 6 reprezentanUi ai Uniunii Baptiste, 2 reprezentanUi ai Convenţiei Baptiste Maghiare çi un reprezentant al Universitaţii „Emanuel” din Oradea, având calitatea de asiguraţi ai acesteia.

(4) Persoanele juridice care funcţioneaza în cadrul Cultului Creçtin Baptist din România çi sunt prevazute în prezentul statut sunt afiliate de drept la Casa de Pensii. Acestea împreuna cu asiguraţii din cadrul cultului au obligaţia sa contribuie la constituirea fondului de asigurari sociale al Casei de Pensii.

(5) Regulamentul Casei de Pensii va cuprinde çi reglementari distincte referitoare la pensionarea personalului duhovnicesc angajat în aceasta calitate în cadrul cultului.

(6) Este interzisa utilizarea fondurilor Casei de Pensii în alte scopuri decât cele pentru care au fost constituite.

Art. 108.

(1) Universitatea „Emanuel” din Oradea funcţioneaza ca persoana juridica distincta, sub îndrumarea spiritual-doctrinara a Bisericii Baptiste „Emanuel” din Oradea.

(2) Universitatea „Emanuel” din Oradea se supune controlului spiritual- doctrinar al Consiliului Uniunii Baptiste.

(3) Universitatea „Emanuel” din Oradea se supune controlului financiar periodic al Comisiei de cenzori a Universitaţii. Comisia de cenzori a Uniunii Baptiste poate efectua controale financiare la Universitatea „Emanuel” din Oradea.

Art. 109.

(1) Cultul Creçtin Baptist çi parţile sale componente au dreptul sa înfiinUeze çi sa administreze instituţii de învaţamânt pentru pregatirea personalului de cult, a profesorilor de religie çi a altor specialiçti necesari activitaţii cultului, în condiţiile legii.

(2) Instituţiile de învaţamânt din cadrul cultului, pe lânga îndeplinirea condiţiilor prevazute de legislaţia în vigoare, vor avea çi autorizaţie de funcţionare din partea Uniunii Baptiste. În caz de abatere grava de la Marturisirea de credinţa a cultului, la propunerea Consiliului Uniunii, Conferinţa naţionala poate hotarî retragerea autorizaţiei eliberate de Uniunea Baptista. Retragerea autorizaţiei de catre cult reprezinta încetarea calitaţii de instituţie de învaţamânt a Cultului Creçtin Baptist din România.

(3) Cultul Creçtin Baptist din România çi parţile sale componente au dreptul sa înfiinUeze çi sa administreze programe çi instituţii de pregatire a personalului propriu, altele decât cele prevazute în paragrafele anterioare ale acestui articol, cu respectarea prezentului statut çi a Marturisirii de credinţa a cultului.

Art. 110.

(1) Bisericile care împartaçesc aceeaçi viziune misionara se pot organiza în cercuri misionare naţionale, fara personalitate juridica.

(2) Cercul misionar naţional este coordonat de un consiliu format din liderii spirituali aleçi de slujitorii duhovniceçti ai bisericilor care îl compun. Consiliul de coordonare este condus de un pastor coordonator, ales de membrii consiliului cercului respectiv.

CAPITOLUL VIII

Dispoziţii finale

Art. 111.

Limba oficiala în raport cu autoritaţile statului este limba româna. Credincioçii baptiçti aparţinând altor naţionalitaţi pot folosi pentru exercitarea cultului çi pentru administrarea interna limba materna. În acest caz, evidenţa financiar-contabila se va Uine çi în limba româna.

Art. 112.

Fiecare parte componenta a cultului va folosi ca antet în toate actele oficiale titulatura: „Cultul Creçtin Baptist din România”, la care va adauga denumirea entitaţii respective. Poate fi folosita çi denumirea prescurtata a entitaţii respective.

Art. 113.

(1) Çtampilele folosite în cadrul Cultului Creçtin Baptist din România vor fi rotunde, cu un diametru de 3,5 cm, constând din doua cercuri concentrice aflate la distanţa de 5 mm unul de altul, între care se vor înscrie iniţialele „C.C.B.R.” çi denumirea prescurtata a entitaţii cultice respective.

(2) Periferia cercului exterior este compusa din doua linii paralele, dintre care cea exterioara este mai groasa, iar cea interioara, mai subUire; periferia cercului este simpla.

(3) În interiorul cercului mic se vor reda literele simbolice X çi P suprapuse („chi” çi „ro”, de la Hristos), iar peste litere, o carte deschisa de la care pornesc raze în toate direcţiile pâna la periferia cercului interior. În interiorul carţii se afla scris: „Un Domn, o Credinţa, un Botez”.

Art. 114.

(1) Comisia pastorala este organul de cercetare a neînUelegerilor sau eventualelor conflicte interne, a cazurilor litigioase din cadrul cultului, care nu au fost soluţionate la nivel de biserica locala sau comunitate.

(2) Comisia pastorala funcţioneaza potrivit regulamentului propriu, aprobat de Consiliul Uniunii.

Art. 115.

(1) În cadrul Cultului Creçtin Baptist funcţioneaza doua categorii

de personal: personalul duhovnicesc çi personalul tehnico-administrativ sau de specialitate.

(2) Personalul Cultului Creçtin Baptist este obligat sa respecte prevederile normelor interne ale cultului çi Marturisirea de credinţa baptista.

(3) Cultul îçi alege, numeçte, angajeaza sau revoca personalul potrivit Regulamentului privind Raporturile de Munca (R.R.M.) din cadrul Cultului Creçtin Baptist. Acest regulament va fi adaptat prevederilor prezentului statut în termen de un an de la aprobarea prezentului statut prin hotarâre a Guvernului.

(4) Personalul din cadrul cultului poate fi încadrat cu contract individual de munca cu timp integral sau cu timp parţial, cu funcţia de baza ori prin cumul de funcţii/posturi, precum çi prin convenţii civile.

(5) Modalitatea de organizare çi conducere a contabilitaţii va fi stabilita prin regulamente interioare aprobate în conformitate cu prevederile prezentului statut çi ale legislaţiei generale în materie.

Art. 116.

(1) Persoanele care au colaborat cu securitatea comunista nu pot face parte din organele de conducere ale Cultului Creçtin Baptist din România çi nici din organele de conducere ale instituţiilor acestuia.

(2) Nu pot face parte din organele de conducere ale cultului çi din organele de conducere ale instituţiilor acestuia nici persoanele care sunt agenţi sau colaboratori ai serviciilor secrete.

(3) Nu pot ocupa funcţii de reprezentare sau de conducere în cult membrii partidelor politice.

Art. 117.

În localitaţile în care Cultul Creçtin Baptist nu are cimitir propriu çi nu exista nici cimitire comunale, înmormântarile credincioçilor baptiçti se vor face în unul din cimitirele confesionale sau particulare existente în acea localitate, conform Legii nr. 489/2006.

Art. 118.

(1) Hotarârile luate çi actele încheiate în cadrul cultului cu încalcarea prevederilor prezentului statut sunt nule.

(2) Modificarile çi completarile prevederilor prezentului statut se vor face prin hotarârea Congresului cultului.

(3) Statutul cultului çi Marturisirea de credinţa, precum çi modificarile aduse acestora vor fi semnate de catre preçedintele care a condus Congresul în care acestea au fost aprobate.

Art. 119.

(1) Prezentul statut a fost aprobat de catre Congresul al XXXIV- lea al Cultului Creçtin Baptist din România din 17-18 mai 2007, care a avut loc la Cluj-Napoca.

(2) Prezentul statut intra în vigoare în urma recunoaçterii lui prin hotarâre a Guvernului. Statutul cultului se aplica în conformitate cu prevederile constituţionale çi cu actele normative în vigoare, ce privesc activitatea religioasa din România, fiind armonizat dispoziţiilor Legii nr. 489/2006.