Print Friendly

Il provvedimento è disponibile nelle seguenti lingue:

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE privind recunoaşterea Statutului organic şi administrativ al Arhiepiscopiei Bisericii Armene din România

(Publicată în Monitorul Oficial, Partea I,  nr. 57 din 24 ianuarie 2008)

 

 În temeiul art. 29 alin. (3) şi al art. 108 din Constituţia României, republicată, precum şi al art. 49 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. 

Se recunoaşte Statutul organic şi administrativ al Arhiepiscopiei Bisericii Armene din România, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

Art. 2. 

Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă Decretul Prezidiului Marii Adunări Naţionale nr. 593/1949 pentru aprobarea Statutului organic şi administrativ al Eparhiei Armeano-Grigoriene din Republica Populară Română, nepublicat, cu modificările ulterioare.

 

PRIM-MINISTRU
CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

 

Contrasemnează

Ministrul Culturii şi Cultelor

Adrian Iorgulescu

 

Bucureşti, 16 ianuarie 2008.

Nr. 56.

 

Anexă
 

STATUTUL ORGANIC ŞI ADMINISTRATIV
al Arhiepiscopiei Bisericii Armene din România

 

CAPITOLUL I

Art. 1. 

Arhiepiscopia (Eparhia) Bisericii Armene din România este persoană juridică şi formează o eparhie unică pe tot teritoriul României, cuprinzând toţi credincioşii comunităţii armene din România care, canonic şi administrativ, aparţin Bisericii Ortodoxe Apostolice Armene.

 

Art. 2. 

Conducătorul administrativ şi canonic al Arhiepiscopiei Bisericii Armene din România va purta titlul de "Arhiepiscop al Arhiepiscopiei Bisericii Armene din România" şi va fi cetăţean român.

 

Art. 3. 

Arhiepiscopia Bisericii Armene din România îşi continuă relaţiile canonice cu Catolicosatul din Sfântul Ecimiadzin - Armenia, dar îşi va reglementa, conduce şi administra în mod autonom toate acţiunile şi organele sale religioase, culturale, fundaţionale şi administrative. În scopul efectuării acestor activităţi, atât Arhiepiscopia Bisericii Armene din România, cât şi parohiile din teritoriu au dreptul de a înfiinţa asociaţii sau fundaţii, precum şi dreptul de a se asocia cu alte organizaţii de stat ori private, cu respectarea prevederilor prezentului statut şi ale legilor în vigoare.

 

Art. 4. 

Arhiepiscopia Bisericii Armene din România şi parohiile acesteia pot beneficia de sprijinul statului român şi al altor organizaţii.

 

CAPITOLUL II
Organele centrale ale Arhiepiscopiei Bisericii Armene din România

 

Art. 5. 

Congresul Eparhial

Congresul Eparhial este organul superior central pentru întreaga Arhiepiscopie a Bisericii Armene din România în privinţa tuturor chestiunilor bisericeşti, administrative, culturale şi fundaţionale şi, ca atare, are dreptul de a lua decizii în acest sens.

 

Art. 6. 

Alcătuirea Congresului Eparhial

Congresul Eparhial are următoarea alcătuire:

-conducătorul Eparhiei (Arhiepiscopul);

-vicarul administrativ;

-vicarul religios (canonic);

-toţi preoţii din Arhiepiscopie;

-delegaţi mireni.

Delegaţii mireni vor fi în număr de 2 pentru fiecare parohie activă din ţară.

 

Art. 7. 

Delegaţii Congresului Eparhial se aleg pe durată de 5 ani. Desemnarea delegaţilor se face în urma deciziei comunicate tuturor parohiilor cu 3 luni înainte de data constituirii noului congres destinat alegerilor. În caz de descompletare a numărului delegaţiilor (prin deces, demisie, invaliditate sau alte cauze), parohia respectivă alege în şedinţa adunării generale un nou delegat.

 

Art. 8. 

Participarea delegaţilor la lucrările Congresului Eparhial este obligatorie. Cazurile de absenţă se vor justifica în scris în faţa Congresului Eparhial. În caz contrar, absenţa nemotivată de la două sesiuni se va considera drept demisie.

 

Art. 9. 

Fiecare delegat va avea asupra sa un certificat semnat de către preşedintele parohiei (parohul) prin care se constată mandatul.

 

Art. 10. 

Contestaţiile faţă de alegerile delegaţilor la Congresul Eparhial se fac către Congresul Eparhial, care va analiza şi va decide.

 

Art. 11. 

Preşedintele de drept al Congresului Eparhial este conducătorul Arhiepiscopiei (Arhiepiscopul), care propune şi secretarul de şedinţă. Procesele-verbale se vor redacta în limba română. În cazul absenţei Arhiepiscopului, şedinţa va fi prezidată de unul dintre cei 2 vicari, la propunerea delegaţilor.

 

Art. 12. 

Adunarea Congresului Eparhial este valabilă dacă s-au prezentat cel puţin jumătate plus unu dintre delegaţi în problemele curente, două treimi în problemele de vânzare-cumpărare, grevare a bunurilor mobile şi imobile aparţinând Arhiepiscopiei sau parohiilor, iar, în cazul modificării statutului şi al alegerii conducătorului Eparhiei, toţi membrii.

 

Art. 13. 

Deciziile Congresului Eparhial se iau cu majoritatea voturilor exprimate, în afară de cazurile referitoare la alegerile conducătorului Eparhiei, pentru care sunt necesare două treimi din voturi. Consilierii eparhiali care nu sunt aleşi ca delegaţi nu au drept de vot. Votarea se face prin ridicarea mâinilor.

 

Art. 14. 

Atribuţiile Congresului Eparhial sunt următoarele:

a) susţinerea libertăţii religioase şi apărarea drepturilor Bisericii Armene;

b) examinarea raportului general anual al Consiliului eparhial despre mersul vieţii şi afacerilor bisericeşti din Arhiepiscopie şi luarea de hotărâri în privinţa celor de urmat pentru viitor;

c) dezbaterea proiectelor şi propunerilor făcute de Consiliul eparhial şi hotărârea celor de urmat;

d) consultarea şi luarea măsurilor necesare pentru ridicarea nivelului cultural al clerului şi credincioşilor;

e) consultarea şi luarea măsurilor trebuincioase pentru disciplinarea organelor bisericeşti şi a credincioşilor;

f) luarea măsurilor şi procurarea mijloacelor pentru propăşirea culturală şi educativă a tineretului şcolar în spiritul moral-creştin şi combaterea influenţelor dăunătoare;

g) ratificarea acordării de către Consiliul eparhial a burselor şi subvenţiilor pentru studiu în vederea unei pregătiri culturale superioare a elementelor necesare serviciilor bisericeşti şi culturale ale Eparhiei;

h) îngrijirea şi controlarea averii mobile şi imobile a bunurilor şi fondurilor care sunt proprietatea Arhiepiscopiei şi a parohiilor şi îngrijirea ca toate aşezămintele economice ale Arhiepiscopiei să progreseze, iar mijloacele materiale să sporească;

i) luarea de hotărâri privitoare la întrebuinţarea acestor bunuri şi fonduri conform scopului pentru care s-au înfiinţat;

j) stabilirea şi aprobarea bugetului anual al Arhiepiscopiei şi al instituţiilor ei, precum şi examinarea gestiunii lor financiare pe anul expirat;

k) stabilirea impunerilor şi cuantumului cu care participă fiecare parohie la cheltuielile pentru nevoile Arhiepiscopiei;

l) alegerea conducătorului Arhiepiscopiei, când scaunul va fi vacant, a Consiliului eparhial şi a cenzorilor eparhiali;

m) demiterea conducătorului Arhiepiscopiei din cauza încălcării prezentului statut;

n) demiterea Consiliului eparhial din cauza încălcării prezentului statut;

o) cercetarea contestaţiilor referitoare la alegerea delegaţiilor Congresului Eparhial, deciderea asupra lor, verificarea şi validarea mandatelor;

p) deciderea asupra propunerilor de vânzare, grevare, cumpărare a bunurilor mobile şi imobile ce aparţin Arhiepiscopiei sau parohiilor, precum şi acceptarea investiţiilor în folosul Arhiepiscopiei sau parohiilor;

r) delimitarea parohiilor şi înfiinţarea de noi parohii şi aşezăminte mănăstireşti;

s) deliberarea sau deciderea asupra plângerilor îndreptate împotriva conducătorului Arhiepiscopiei, a vicarilor, a clerului, a Consiliului eparhial şi a consiliilor parohiale;

t) deliberarea şi deciderea asupra tuturor problemelor Arhiepiscopiei neprevăzute mai sus şi ridicate de parohii, de Consiliul eparhial sau de Arhiepiscop;

u) desfiinţarea parohiilor, fundaţiilor sau asociaţiilor pentru încălcarea prevederilor prezentului statut ori a legilor ţării, precum şi desfiinţarea lor din motivul incapacităţii de a se administra.

 

Art. 15. 

Sesiunile Congresului Eparhial vor fi ordinare şi extraordinare. Sesiunile ordinare se vor convoca de două ori pe an, în urma invitaţiei Arhiepiscopului sau a Consiliului eparhial, iar cele extraordinare, ori de câte ori vor găsi de cuviinţă conducătorul Arhiepiscopiei, Consiliul eparhial sau o pătrime din totalul delegaţilor aleşi.

Cu cel puţin o lună înaintea datei sesiunii ordinare şi cu 14 zile înaintea sesiunii extraordinare se va comunica în scris ordinea de zi a Congresului Eparhial.

 

CAPITOLUL III
Consiliul eparhial şi comitetele eparhiale

 

Art. 16. 

Consiliul eparhial este organul executiv al Congresului Eparhial şi organul administrativ superior pentru treburile administrative, culturale, fundaţionale ale întregii Arhiepiscopii (Eparhii). Membrii săi se numesc consilieri eparhiali, această demnitate fiind onorifică.

 

Art. 17. 

Consiliul eparhial se compune din:

-conducătorul Arhiepiscopiei;

-vicar eparhial administrativ;

-vicar canonic sau religios;

-secretar eparhial;

-2 preoţi consilieri;

-4 mireni: ▪ 2 pentru Bucureşti;

▪ 2 pentru provincie,

desemnaţi de Congresul Eparhial pe durată de 5 ani.

Consilierii eparhiali mireni pot fi aleşi atât dintre membrii Congresului Eparhial, cât şi din afara acestuia. Consiliul eparhial poate lua hotărâri valabile numai cu participarea a cel puţin două treimi din numărul membrilor consiliului.

Hotărârile Consiliului eparhial luate prin vot sunt valabile în cazul forului complet, în cuantum de două treimi, iar în cazul prezenţei a două treimi din numărul membrilor, doar cu unanimitate de voturi.

Consiliul eparhial va avea 3 comitete, şi anume:

a) comitetul spiritual bisericesc;

b) comitetul cultural;

c) comitetul economic.

 

Art. 18. 

Preşedintele de drept al Consiliului eparhial este conducătorul Arhiepiscopiei (Arhiepiscopul), în lipsa căruia va prezida unul dintre vicari.

Atribuţiile Consiliului eparhial sunt:

a) convocarea Congresului Eparhial şi publicarea hotărârilor lui;

b) soluţionarea tuturor problemelor care i se vor delega spre rezolvare de către Congresul Eparhial;

c) luarea măsurilor pentru alegerea Arhiepiscopului şi delegarea de membri în diferite adunări şi organe bisericeşti din Eparhie;

d) prezentarea de rapoarte, proiecte şi regulamente de resort la Congresul Eparhial;

e) alegerea secretarului Consiliului eparhial şi numirea funcţionarilor în organele eparhiale;

f) chestiunile referitoare la organizarea cancelariei consiliului şi funcţionarilor consiliului;

g) cumpărarea, grevarea şi vinderea imobilelor eparhiale, cu aprobarea Congresului Eparhial şi respectarea prevederilor prezentului statut;

h) înaintarea propunerilor către Congresul Eparhial cu privire la delimitarea şi înfiinţarea parohiilor;

i) controlarea ca adunările parohiale să îşi îndeplinească datoriile după dispoziţiile cuprinse în prezentul statut;

j) aprobarea hotărârilor şi confirmarea alegerilor adunărilor parohiale şi deliberarea şi deciderea asupra contestaţiilor şi plângerilor adresate Consiliului eparhial, asupra hotărârilor instanţelor şi personalului parohial, în afară de cele cu caracter pur duhovnicesc;

k) suspendarea şi dizolvarea consiliilor parohiale în cazuri de grave abateri şi instituirea unei comisii provizorii sau numirea unui administrator pentru conducerea afacerilor parohiei respective, urmând să se ceară ratificarea acestei dispoziţii în Congresul Eparhial;

l) hotărârea asupra acceptării sau respingerii în numele Arhiepiscopiei a donaţiilor şi a legatelor făcute Arhiepiscopiei sau parohiilor, cu apel la Congresul Eparhial;

m) înfiinţarea de tipografii, publicaţii, edituri, radiouri, televiziuni, biblioteci şi muzee;

n) înfiinţarea, întreţinerea, ajutorarea şi controlul şcolilor eparhiale şi parohiale;

o) încuviinţarea de colecte, pentru scopuri bisericeşti, culturale, fundaţionale şi filantorpice;

p) ajutorarea parohiilor sărace, pentru acoperirea cheltuielilor necesare;

r) luarea măsurilor pentru asigurarea situaţiei materiale a clerului, profesorilor şi învăţătorilor;

s) aprobarea inspectorului şcolar, numit de comitetul cultural;

t) rezolvarea în ultimă instanţă a conflictelor şcolare;

u) supravegherea tuturor asociaţiilor şi fundaţiilor culturale şi filantropice care funcţionează în cuprinsul Arhiepiscopiei;

v) înfiinţarea şi conducerea unui seminar pentru pregătirea clerului.

 

Art. 19. 

Comitetul spiritual este format din clerici şi va fi condus de către Arhiepiscop şi de vicarul canonic sau religios şi va avea următoarele atribuţii:

a) de a veghea ca serviciile bisericeşti să se săvârşească în conformitate cu normele şi doctrina Bisericii Armene;

b) de a aproba clădirea bisericilor şi înfiinţarea caselor de rugăciuni şi a supraveghea clădirea şi organizarea acestora conform Sfintelor canoane şi în stilul Bisericii Armene;

c) de a stărui ca bisericile să se sfinţească şi să se ţină în bună stare şi să se înzestreze cu odoarele, icoanele, vasele, candelele şi cărţile trebuincioase, conform canoanelor;

d) de a se îngriji ca registrele bisericeşti ale botezaţilor, cununaţilor şi decedaţilor să se ţină potrivit cu normele în vigoare;

e) de a dispune ca preoţii să îşi îndeplinească cu scrupulozitate toate datoriile lor;

f) de a veghea asupra purtării morale a clerului şi poporului credincios;

g) de a face propuneri atât pentru hirotonisirea clericilor, cât şi pentru alegerea sau numirea ori transferarea preoţilor;

h) de a îngriji de bunul mers al seminarului şi al bursierilor care urmează şcolile de pregătire teologică;

i) de a îngriji de văduvele şi orfanii rămaşi de pe urma preoţilor decedaţi.

 

Art. 20. 

Atribuţiile comitetelor cultural şi economic vor fi stabilite de Consiliul eparhial odată cu alcătuirea lor.

 

Art. 21. 

Odată cu alegerea Consiliului eparhial, Congresul Eparhial va alege pe 5 ani, din sânul delegaţiilor sau din afară, un cenzor eparhial care va trebui să aibă studii economice. Atribuţia cenzorului eparhial este aceea de a verifica şi comunica Consiliului eparhial activitatea economico-financiară a sediului central al Arhiepiscopiei Bisericii Armene din România şi a parohiilor.

 

CAPITOLUL IV
Conducătorul Arhiepiscopiei

 

Art. 22. 

Conducătorul Arhiepiscopiei (Arhiepiscopul) este conducătorul spiritual şi canonic al întregii Arhiepiscopii (Eparhii).

 

Art. 23. 

Arhiepiscopul se alege de către Congresul Eparhial convocat în şedinţa extraordinară de către Consiliul eparhial.

 

Art. 24. 

Candidaţii la alegeri trebuie să facă parte dintre monahii Bisericii Armene. În cazul în care Congresul Eparhial nu se întruneşte sau în cazul în care niciunul dintre candidaţi nu a fost ales de către Congresul Eparhial în conformitate cu prevederile prezentului statut, se va proceda la o nouă alegere în răstimp de 3 luni.

 

Art. 25. 

În cazul decesului sau vacanţei Arhiepiscopului, conducerea administrativă a Eparhiei va fi preluată de către vicarul eparhial pe probleme administrative şi de Consiliul eparhial.

 

Art. 26. 

Drepturile şi îndatoririle Arhiepiscopului:

a) reprezintă Biserica Ortodoxă şi Apostolică Armeană în toate actele vieţii sale şi semnează valabil în numele Arhiepiscopiei, respectând prezentul statut;

b) în calitate de conducător canonic şi legal este în drept şi dator să conducă clerul şi poporul credincios, lucrând în spiritul învăţăturii creştine şi al dragostei şi loialităţii faţă de România, respectând Sfintele canoane şi legile în vigoare;

c) acordă dispense bisericeşti de căsătorie şi desface căsătoria bisericească după ce s-au pronunţat instanţele civile;

d) acordă distincţii clericilor capabili şi destoinici conform normelor canonice;

e) îi numeşte pe preoţi la parohiile vacante, aprobă trecerea preoţilor de la o parohie la alta, cu consimţământul parohiilor respective;

f) primeşte, examinează şi decide asupra plângerilor contra clerului şi le aplică pedepse conform canoanelor şi normelor uzuale;

g) este dator a se îngriji de bunul mers al vieţii bisericeşti din Eparhie şi de funcţionarea morală a organelor ei;

h) numeşte dintre preoţi un revizor bisericesc, pentru a controla la ordinul său toate organele bisericeşti din Arhiepiscopie;

i) în calitate de conducător al clerului se va interesa mai îndeaproape de viaţa şi nevoile lui, servindu-i de exemplu;

j) el este singurul care reprezintă Arhiepiscopia Bisericii Armene din România în legăturile cu Sfântul Scaun de la Ecimiadzin şi cu diaspora;

k) el este singurul care poate invita pentru slujbe şi accepta participarea la slujbe a unor membri ai clerului Bisericii Armene.

 

Art. 27. 

Arhiepiscopul, primind plângeri împotriva preoţilor, este dator a ordona cercetare la faţa locului şi, în urma explicaţiilor verbale şi scrise ale împricinatului, poate aplica sancţiuni conform canoanelor Bisericii Armene şi cu respectarea prezentului statut.

 

Art. 28. 

În cazuri grave care reclamă o intervenţie urgentă, Arhiepiscopul poate suspenda din oficiu, în mod provizoriu, un preot vinovat, înainte chiar de a începe cercetarea cazului lui, ce va trebui făcută în cel mult 30 de zile.

 

Art. 29. 

Arhiepiscopul este în drept de a aplica personal următoarele sancţiuni: prevenirea, mustrarea verbală şi scrisă.

 

Art. 30. 

Numai cu avizul Consiliului eparhial se vor aplica atât excluderea din Eparhie a unui cleric, cât şi luarea hotărârii de caterisire conform canoanelor.

 

Art. 31. 

Trimiterea clerului în judecata acestor instanţe depinde de Arhiepiscop, care este dator a-l înştiinţa pe cel în cauză cu cel puţin 15 zile înaintea judecăţii.

 

Art. 32. 

Învinuitul se va putea apăra personal sau printr-un coleg al său.

 

Art. 33. 

Va numi 2 vicari din rândul clericilor cu cetăţenie română, unul pe probleme administrative şi unul pe probleme canonice şi religioase (bisericeşti), şi va hotărî reşedinţa lor.

 

CAPITOLUL V
Părţile constitutive ale Arhiepiscopiei şi organele lor

 

Art. 34. 

Parohia (sau epitropia) este persoană juridică şi reprezintă comunitatea bisericească a credincioşilor clerici şi mireni care aparţin Bisericii Ortodoxe Apostolice Armene, care sunt înscrişi în registrele sale ca plătitori de taxă de enoriaş, care susţin cu mijloacele lor materiale şi morale una sau mai multe biserici ori case de rugăciuni cu aşezămintele şi personalul lor.

 

Art. 35. 

Scopul parohiei este:

a) de a susţine, întări şi răspândi credinţa Bisericii Armene şi de a lucra astfel ca toţi credincioşii să vieţuiască în conformitate cu învăţăturile acestei credinţe, îndeosebi cercetând Sfânta Biserică şi Sfintele Slujbe Dumnezeieşti, împărtăşindu-se cu Sfintele Taine şi împlinind faptele milei creştine;

b) de a întreţine şi ajuta Biserica, pe slujitorii şi aşezămintele ei, instituţiile culturale şi de binefacere şi de a purta grijă de toate nevoile parohiei cu sumele stabilite de Congresul Eparhial.

 

Art. 36. 

Comunitatea care nu are biserică şi nici casă de rugăciuni proprii sau nu este în stare să se susţină din mijloace proprii se alătură unei parohii vecine sub numele de filială şi are aceleaşi drepturi şi obligaţii precum credincioşii din respectiva parohie.

 

Art. 37. 

Atât înfiinţarea unei filiale, cât şi prefacerea unei filiale în parohie şi înfiinţarea unei parohii noi se aprobă de către Congresul Eparhial, în urma cererii credincioşilor.

 

Art. 38. 

Întinderea parohiei poate fi modificată de Consiliul eparhial, în urma cererii motivate a membrilor parohiei.

 

Art. 39. 

Fiecare persoană poate fi enoriaş al unei singure parohii.

 

Art. 40. 

Toţi enoriaşii sunt obligaţi să accepte şi să îndeplinească orice misiune pusă în sarcina lor de Adunarea parohială şi să ia parte (după posibilităţi) la cheltuielile pentru nevoile Bisericii şi aşezămintelor şi instituţiilor culturale şi de binefacere.

 

Art. 41. 

Enoriaşii se împart în două categorii:

a) enoriaşi cu drept de vot;

b) enoriaşi fără drept de vot.

Enoriaşii cu drept de vot sunt cei care:

a) sunt stabiliţi în parohie şi înscrişi în registrul general al parohiei timp de 5 ani pentru a avea drept de vot şi de 10 ani pentru a fi eligibili în oricare organ al Arhiepiscopiei;

b) sunt cetăţeni români;

c) au vârsta de 21 de ani împliniţi pentru a avea drept de vot, cel puţin 25 de ani pentru a fi eligibili în organele parohiale şi cel puţin 30 de ani pentru a fi eligibili în organele centrale;

d) au confirmarea din partea parohului că au recurs în exclusivitate la serviciile religoase ale parohiei în care se află;

e) participă cu regularitate la activităţile religioase ale parohiei;

f) se implică direct şi dezinteresat în rezolvarea problemelor parohiei (sociale, culturale, administrative etc);

g) îndeplinesc cu regularitate obligaţia achitării taxei de cult anuale, stabilite de parohie;

h) au moralitate nepătată în viaţa de familie şi obştească;

i) nu au acţionat niciodată împotriva intereselor Bisericii;

j) nu au comis niciodată delicte morale sau altfel de delicte condamnate de canoanele Bisericii sau de legile statului;

k) şi-au îndeplinit întotdeauna obligaţiile luate asupra lor faţă de Biserică şi parohie;

l) nu se află sub epitimie.

 

Art. 42. 

Cuantumul taxei de cult se aprobă de Adunarea parohială, la propunerea Consiliului eparhial.

 

Art. 43. 

Sunt plătitoare ale taxei de cult toate persoanele majore de ambele sexe (minimum 21 de ani) care au venituri personale sau posedă avere personală.

 

Art. 44. 

La propunerea Consiliului parohial şi cu aprobarea Comitetului parohial sunt scutiţi de orice impuneri parohiale cei lipsiţi de mijloace materiale şi cei care primesc ajutoare sociale.

 

Art. 45. 

Se va ţine în Consiliul parohial anual registrul contribuabililor, indicându-se şi situaţia achitării taxei de cult.

 

Art. 46. 

Personalul parohiei (paroh şi angajaţi) este plătit din fonduri proprii şi/sau de la bugetul de stat, conform legilor în vigoare. Retribuţiile se vor stabili în funcţie de necesităţile fiecăruia în parte de către consiliul parohial, cu avizul Consiliului eparhial. Numirea în funcţie a preotului paroh sau a preotului delegat se face de către conducătorul Arhiepiscopiei şi se validează de Adunarea generală a parohiei.

 

Art. 47. 

Parohul trebuie să locuiască neapărat în parohia lui. Parohiile care nu au preot, dar au consiliu parohial, vor fi deservite de un preot delegat care va fi preşedintele Consiliului parohial. Parohiile în care este imposibilă alegerea unui consiliu parohial (lipsa numărului necesar de membri) şi parohiile desfiinţate vor fi administrate de o comisie sau de un administrator desemnată/desemnat de Consiliul eparhial, care va fi direct subordonată/subordonat Consiliului eparhial. Bunurile imobile şi mobile ale parohiilor respective, precum şi patrimoniul tuturor formelor de asociaţie care au aparţinut acestei parohii trec în proprietatea şi administrarea Arhiepiscopiei.

 

Art. 48. 

În caz de bătrâneţe sau de boală incurabilă a preotului, când acesta nu mai poate să slujească, parohia poate solicita conducătorului Arhiepiscopiei desemnarea unui alt preot.

 

Art. 49. 

Parohia are obligaţia de a asigura preotului incapabil de a mai sluji locuinţa şi toate cheltuielile de întreţinere, precum şi o indemnizaţie lunară în cuantumul minim al salariului mediu pe economie.

 

Art. 50. 

În cazul decesului preotului, aceleaşi obligaţii revin parohiei pentru văduvă şi copiii minori.

 

Art. 51. 

Preotul unei parohii nu poate săvârşi slujbe în alte parohii decât cu încuviinţarea parohilor acelor parohii şi la ordinul direct al Arhiepiscopului.

 

Art. 52. 

Candidaţii la preoţie trebuie să îndeplinească condiţiile canonice ale Bisericii Armene. Candidatura la preoţie poate fi aprobată doar de Arhiepiscop, la recomandarea Comitetului spiritual.

 

Art. 53. 

Un preot poate fi caterisit când nu mai corespunde cerinţelor prevăzute de regulile canonice, când a fost condamnat pentru fapte imorale sau când a părăsit parohia nemotivat. Constatarea situaţiei se face de către Adunarea parohială, care o prezintă spre analiză Comitetului spiritual al Consiliului eparhial şi Arhiepiscopului, care vor decide conform canoanelor Bisericii şi reglementărilor prezentului statut.

 

CAPITOLUL VI
Adunarea parohială

 

Art. 54. 

Adunarea parohială este compusă din toţi enoriaşii cu drept de vot.

Preşedintele Adunării parohiale este parohul parohiei sau preotul delegat care deserveşte parohia.

 

Art. 55. 

Adunarea parohială are următoarele atribuţii:

a) examinează şi completează raportul anual despre mersul tuturor problemelor din parohie;

b) alege delegaţii la Congresul Eparhial, membrii Consiliului parohial şi comisia cenzorilor;

c) examinează şi aprobă propunerile Consiliului parohial referitoare la zidirea, repararea sau înzestrarea bisericii ori casei de rugăciuni parohiale şi eventual a altor clădiri bisericeşti, culturale, fundaţionale, de caritate şi epitropeşti aparţinătoare parohiei şi întreţinerea cuvenită a cimitirelor;

d) examinează şi aprobă propunerile Consiliului parohial referitoare la înfiinţarea de şcoli, spitale, aziluri pentru săraci şi alte aşezăminte filantropice, în conformitate cu dispoziţiile legilor în vigoare şi cu reglementările prezentului statut;

e) examinează şi aprobă propunerile şi proiectele Consiliului parohial pentru înfiinţarea de fonduri în scopuri bisericeşti, culturale, filantropice şi, în general, pentru adunarea mijloacelor materiale necesare parohiei;

f) fixează taxa de cult şi alte cotizaţii şi impuneri în folosul parohiei;

g) examinează situaţia materială a personalului bisericii din parohie şi hotărăşte măsuri, în caz de trebuinţă, pentru îmbunătăţirea ei;

h) veghează ca activităţile Consiliului parohial să se desfăşoare conform dispoziţiilor prezentului statut şi ale regulamentelor în vigoare;

i) examinează şi aprobă bugetul şi inventarele alcătuite de Consiliul parohial;

j) cercetează şi aprobă gestiunea anuală a parohiei, examinată în prealabil de comisia cenzorilor, şi verifică raportul cenzorilor dând descărcare Consiliului parohial. Copia procesului-verbal a adunării va fi trimisă Consiliului eparhial pentru controlul şi validarea hotărârilor, precum şi pentru descărcarea şi aprobarea bugetului;

k) decide cu două treimi din numărul voturilor în privinţa cumpărării, vânzării şi grevării imobilelor, sub rezerva aprobării Consiliului eparhial şi a Congresului Eparhial.

 

Art. 56. 

Adunările parohiale se convoacă la biserică. Când se desfăşoară adunările, draperia dinaintea altarului va fi închisă pentru a acoperi altarul.

 

Art. 57. 

Adunările parohiale se convoacă în numele Consiliului parohial de către parohul permanent sau delegat, prin afişarea în biserică cu indicarea ordinii de zi cu cel puţin o săptămână înaintea adunării.

 

Art. 58. 

Adunările extraordinare se convoacă din ordinul Arhiepiscopului, al vicarilor, al Consiliului eparhial sau al parohului şi vor avea în componenţă în mod obligatoriu un reprezentant al Consiliului eparhial.

 

Art. 59. 

Adunările se consideră valabile când este prezentă cel puţin o treime din numărul enoriaşilor cu drept de vot.

 

Art. 60. 

Pentru luarea deciziilor asupra vânzării, cumpărării şi grevării bunurilor, Adunarea parohială se consideră valabilă numai cu prezenţa a două treimi din numărul enoriaşilor cu drept de vot. Deciziile se iau cu majoritatea de voturi. Votarea se face prin ridicarea mâinilor. Atât în cazul adunărilor ordinare, cât şi în cazul adunărilor extraordinare, dacă nu se împlineşte cvorumul necesar validării unor decizii, şedinţa adunării se dizolvă, urmând ca într-o săptămână să se reîntrunească şi să se ia hotărâri cu vot majoritar, indiferent de cvorumul obţinut.

 

Art. 61. 

Hotărârile Adunării parohiale referitoare la alegerea Consiliului parohial şi la închirierea bunurilor mobile şi imobile sunt valabile numai după obţinerea avizului Consiliului eparhial.

 

Art. 62. 

Hotărârile Adunării parohiale referitoare la donaţii, vânzare, cumpărare sau grevare de bunuri mobile şi imobile sunt valabile numai după obţinerea avizului Congresului Eparhial.

 

Art. 63. 

Hotărârile Adunării parohiale, care după aprecierea parohului ar putea vătăma principiile canoanelor Bisericii şi comunităţii, vor fi atacate de către acesta printr-un raport către Arhiepiscop, urmând ca acesta să le supună atenţiei Congresului Eparhial, care va lua decizia finală.

 

CAPITOLUL VII
Consiliul parohial

 

Art. 64. 

Consiliul parohial este organul executiv şi administrativ al Adunării generale parohiale, este ales dintre membrii acesteia şi reprezintă comunitatea bisericească în toate acţiunile, în afară de cele duhovniceşti în care unicul reprezentant al parohiei este parohul sau preotul delegat.

 

Art. 65. 

Consiliul parohial se compune din 3-5 membri plus preotul paroh sau preotul delegat, care sunt preşedinţi de drept ai Consiliului parohial.

 

Art. 66. 

După alegerea Consiliului parohial, preşedintele Adunării parohiale va convoca sub preşedinţia sa membrii aleşi spre a constitui consiliul.

 

Art. 67. 

Funcţiile consilierilor parohiali se vor stabili în funcţie de necesităţi (administrativ-economice, culturale, sociale etc.).

 

Art. 68. 

Consiliul parohial are dreptul de a angaja personal (contabil, secretar, casier, muzeograf, bibliotecar etc.) în funcţie de necesităţi, retribuit din fonduri proprii sau de la bugetul de stat, conform legilor în vigoare.

 

Art. 69. 

Consiliul parohial se va întâlni în şedinţă cel puţin o dată pe lună sau ori de câte ori va fi nevoie, la invitaţia parohului, a preotului delegat, a două treimi dintre consilierii parohiali şi, în cazuri extraordinare, la invitaţia Arhiepiscopului sau a Consiliului eparhial.

 

Art. 70. 

Deciziile Consiliului parohial se vor lua cu majoritate simplă.

 

Art. 71. 

Atribuţiile Consiliului parohial sunt:

a) de a întocmi şi a ţine evidenţa inventarului averii mobile şi imobile a Bisericii, instituţiilor culturale, fondurilor, asociaţiilor şi fundaţiilor ce îi aparţin;

b) de a face Adunării parohiale propuneri pentru vânzarea, cumpărarea sau grevarea imobilelor, precum şi propuneri de investiţii;

c) de a se îngriji de păstrarea bunurilor mobile şi imobile ale Bisericii, instituţiilor culturale, asociaţiilor, fondurilor şi fundaţiilor şi de a dispune ori de câte ori crede necesar controlul casei şi verificarea actelor ce aparţin acestora;

d) de a întreţine în bună stare edificiile bisericeşti, culturale, asociative şi fundaţionale;

e) de a înzestra biserica cu odăjdii, icoane, vase sfinţite şi cu cele trebuincioase pentru serviciul divin, precum şi de a înzestra instituţiile ei culturale, asociative etc;

f) de a găsi mijloacele trebuincioase pentru zidirea sau repararea bisericii, casei de rugăciuni, casei parohiale şi a altor edificii proprii şi de a raporta despre aceasta Adunării parohiale;

g) de a găsi resursele necesare pentru salarizarea clerului, a altor slujbaşi ai Bisericii şi ai aşezămintelor sale şi de a raporta despre aceasta Adunării parohiale;

h) de a face propuneri Adunării parohiale în privinţa taxelor de cult şi altor impuneri şi de a repartiza aceste taxe asupra credincioşilor, după categorii, în funcţie de starea lor materială, şi de a propune scutirea celor săraci şi nevoiaşi;

i) de a fixa condiţiile ce trebuie îndeplinite la arendarea, închirierea şi exploatarea bunurilor bisericii, bunurilor culturale, asociative şi fundaţionale; de a aproba licitaţiile ţinute, neavând dreptul de a încasa venituri, şi de a încheia contracte pe un termen mai lung decât durata mandatului;

j) de a stabili cu aprobarea Consiliului eparhial modalitatea plasării fondurilor disponibile ale Bisericii, instituţiilor culturale, asociaţiilor şi ale fundaţiilor;

k) de a examina la sfârşitul anului gestiunea financiară a parohiei şi de a prezenta un raport Adunării parohiale;

l) de a examina şi a redacta un raport despre mersul tuturor afacerilor parohiei şi de a-l prezenta Adunării parohiale;

m) de a supraveghea asupra religiozităţii şi moralităţii enoriaşilor şi de a lucra pentru dezrădăcinarea obiceiurilor rele şi a imoralităţii, prin mijloacele morale şi pedepsele bisericeşti.

n) de a apăra prestigiul şi onoarea Bisericii, comunităţii şi personalului bisericesc;

o) de a face Consiliului eparhial orice propuneri, sugestii şi reclamaţii referitoare la afacerile bisericeşti, culturale, asociative, fundaţionale şi epitropeşti;

p) de a înfiinţa, susţine şi îngriji şcolile parohiale conform legilor respective în vigoare, iar unde mijloacele nu admit, de a căuta ca elevilor să li se predea de către paroh religia şi limba armeană în şcolile pe care le frecventează, luând contact în această privinţă cu autorităţile competente;

r) de a-i ajuta pe enoriaşii săraci şi de a acorda ajutoare pentru înmormântarea decedaţilor lipsiţi de mijloace materiale;

s) de a căuta ca armonia cea mai deplină să domnească între enoriaşi;

t) de a prezenta Adunării parohiale, la sfârşitul anului, un proiect de buget despre trebuinţele bisericeşti, ale instituţiilor culturale, asociative şi ale fundaţiilor pe anul viitor.

 

Art. 72. 

Activitatea contabil-financiară este efectuată de către salariaţi de specialitate în domeniul respectiv.

 

Art. 73. 

Consiliul parohial conduce, supraveghează şi răspunde faţă de Adunarea parohială pentru toate afacerile şi avutul parohiei şi instituţiilor sale.

 

Art. 74. 

Consiliul parohial angajează personalul tuturor instituţiilor parohiale şi propune candidaţi pentru funcţii.

 

Art. 75. 

Fiecare instituţie va avea registre proprii de cheltuieli şi venituri, însă totalul cheltuielilor şi veniturilor trebuie trecut în registrul general al parohiei respective.

 

Art. 76. 

Consiliul parohial posedă ştampila oficială cu următoarea inscripţie: "Parohia Bisericii Armene din [oraşul]".

 

CAPITOLUL VIII
Comisia cenzorilor

 

Art. 77. 

Comisia cenzorilor este compusă din 2 membri contabili, se alege pe 5 ani de către Adunarea parohială şi are următoarele îndatoriri:

a) de a controla şi verifica registrele contabilităţii, ordinele şi registrele de plată, precum şi chitanţele de încasare şi orice alte registre ale tuturor organelor şi instituţiilor parohiale;

b) de a verifica şi a contrasemna gestiunea financiară şi bilanţurile parohiei prezentate Adunării parohiale;

c) de a prezenta Adunării parohiale un raport cu concluziile sale, în privinţa celor constatate în timpul controlului şi verificărilor;

d) de a verifica şi controla casa şi documentele aflate în păstrarea Consiliului parohial.

 

Art. 78. 

Verificările şi constatările se fac de către comisia cenzorilor sau de fiecare cenzor în parte, în orice moment al anului şi ori de câte ori se consideră necesar.

 

CAPITOLUL IX
Edificiile bisericeşti

 

Art. 79. 

Bisericile sunt:

a) parohiale şi filiale;

b) de cimitir;

c) capele;

d) izolate;

e) mănăstiri;

f) catedrale.

 

Art. 80. 

Biserica parohială aparţine parohiei. Dacă într-o parohie sunt mai multe biserici, Arhiepiscopul desemnează pe cea de căpetenie ca biserică parohială, celelalte rămânând filiale. În oraşul de reşedinţă al Arhiepiscopului biserica parohială se consideră catedrală.

 

Art. 81. 

Bisericile izolate sunt acele biserici armene şi bunurile lor mobile şi imobile care se află pe un teritoriu nelocuit de credincioşii Bisericii Armene. Ele sunt proprietatea Arhiepiscopiei şi sunt administrate de Consiliul eparhial printr-un administrator sau printr-o comisie. Ele nu se înstrăinează decât sub formă de dare în folosinţă unor alte confesiuni creştine şi doar în scopul folosirii lor în scop religios, pe o durată maximă de 5 ani, cât durează mandatul Consiliului eparhial.

 

Art. 82. 

Mănăstirile şi bunurile lor mobile şi imobile, indiferent unde fiinţează, sunt proprietăţi ale Arhiepiscopiei.

 

Art. 83. 

Bisericile de orice categorie se pot ridica numai cu învoirea şi binecuvântarea Arhiepiscopului, fie că se clădesc din nou, fie că se transformă din alt edificiu. Bisericile şi obiectele de cult nu se pot folosi decât conform dispoziţiilor Arhiepiscopului.

 

CAPITOLUL X
Cimitirele

 

Art. 84. 

Fiecare parohie trebuie să aibă un cimitir care este şi rămâne proprietatea parohiei, fără putinţă de a fi înstrăinat.

 

Art. 85. 

Cimitirul şi locul său se administrează de organele parohiei.

 

Art. 86. 

Cimitirul se supraveghează de paroh şi Consiliul parohial, care sunt datori a se îngriji de împrejmuirea lui şi de păstrarea în bună stare.

 

Art. 87. 

Locurile de morminte se dau cu plată sau gratuit sub formă de concesiune de către Consiliul parohial, care stabileşte plata în legătură cu situaţia materială şi socială a familiei. Parohia poate fixa o plată anuală a unei taxe pentru întreţinerea cimitirului.

 

Art. 88. 

Locurile de veci se vor atribui doar enoriaşilor armeni cu drept de vot.

 

Art. 89. 

Locurile de veci se pot reconcesiona la jumătate din preţul la zi al unui loc de veci numai de către rudele directe - părinţi-copii.

 

CAPITOLUL XI
Dispoziţii tranzitorii şi finale

 

Art. 90. 

La toate organele bisericeşti constituite prin alegere se va alege şi un număr de supleanţi până la o pătrime din numărul celor aleşi.

 

Art. 91. 

Când un membru al unui organ bisericesc, fiind bolnav sau absent din localitate, nu va lua parte la şedinţă, va fi invitat să participe în locul lui unul dintre supleanţi.

 

Art. 92. 

Când însă descompletarea organului bisericesc va avea loc din cauza decesului sau demisiei vreunui membru, supleantul îl va înlocui până la expirarea mandatului.

 

Art. 93. 

Preşedinţii tuturor organelor eparhiale şi parohiale reprezintă în faţa tuturor instanţelor judecătoreşti şi administrative parohiile respective şi Arhiepiscopia numai cu mandat din partea consiliilor eparhial şi parohial.

 

Art. 94. 

Orice modificare a acestui statut, considerată ca necesară în viitor, se va introduce numai de către Congresul Eparhial.

 

Art. 95. 

Datorită faptului că Arhiepiscopia Bisericii Armene din România este acea instituţie care a fost înfiinţată de către Alexandru cel Bun în anul 1401 şi datorită faptului că aceasta a avut o activitate neîntreruptă şi că a fost recunoscută astfel prin legile speciale de funcţionare a cultelor din 1928 şi, respectiv, 1949, toate denumirile pe care le-a avut în decursul istoriei (Eparhia Bisericii Armeno-Grigoriene, Eparhia Armeană din România etc.) sunt recunoscute ca fiind aparţinătoare uneia şi aceleiaşi persoane juridice, care are denumirea: "Arhiepiscopia Bisericii Armene din România".

 

Art. 96. 

Toate denumirile pe care le-au avut parohiile în decursul istoriei (Epitropia Bisericii şi comunităţii armene din ..., Epitropia Bisericii Armene, Epitropia bisericii şi şcolilor, Epitropia Armeană din ... etc.) sunt recunoscute ca fiind aparţinătoare uneia şi aceleiaşi persoane juridice cu denumirea de parohie, care are numele: "Parohia Bisericii Armene din [oraşul].