Print Friendly

Il provvedimento è disponibile nelle seguenti lingue:

Statutului Bisericii Ortodoxe din Moldova Mitropoliei Moldovei

HGO719/1993
ID intern unic: 304219

 

Republica Moldova

GUVERNUL HOTĂRÎRE

Nr. 719 din 17.11.1993

Cu privire la aprobarea Statutului Bisericii Ortodoxe din Moldova (Mitropoliei Moldovei )

Publicat : 17.11.1993 în B.Of. Nr. 000

 

1. Se aprobă Statutul Bisericii Ortodoxe din Moldova (Mitropoliei Moldovei) (se anexează).
2. Se abrogă Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova din 23 decembrie 1992 nr.848 "Cu privire la aprobarea Statutului provizoriu de organizare şi funcţionare a Bisericii Ortodoxe din Moldova (Eparhiei de Chişinău şi Moldova a Patriarhiei Moscovei).


 Prim-ministru al Republicii Moldova

ANDREI SANGHELI

 

Aprobat prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova din l7 noiembrie 1993 nr. 719

 

STATUTUL
Bisericii Ortodoxe din Moldova

(Mitropoliei Moldovei)


I. Principii generale

1. Biserica Ortodoxă din Moldova Mitropolia Moldovei), respectînd canoanele şi legile Sf. Apostoli, Sf.Părinţi ai Sinoadelor iecumenice, precum şi alte hotărîri ale Bisericii Ortodoxe Apostolice Unice Mondiale, îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul statului independent - Republica Moldova, respectînd legile acestui stat.

 

2. Biserica Ortodoxă din Moldova, fiind subordonată canonic Patriarhiei Moscovei, este independentă în problemele bisericeşti- administrative, economice, educative, civile. În activitatea sa ea se călăuzeşte de normele şi tradiţiile bisericeşti locale, de prezentul Statut, precum şi de învăţăturile şi canoanele Bisericii Ortodoxe Mondiale.

 

3. Biserica Ortodoxă din Moldova formează o unitate bisericească - Mitropolie, care, în caz de necesitate, poate fi împărţită în două sau mai multe eparhii. Dreptul de a pune problema creării eparhiilor, vicariatelor, precum şi de a propune candidaţi pentru suplinirea vacanţelor de arhirei revine Întîistătătorului Bisericii Ortodoxe din Moldova.

 

4. Întîistătătorul Bisericii Ortodoxe din Moldova este mitropolitul ce poartă titlul "de Chişinău şi Moldova", ,cu reşedinţa la Chişinău.

 

5. Biserica Ortodoxă din Moldova reuneşte credincioşi ortodocşi, care locuiesc pe teritoriul administrativ al Republicii Moldova pentru exercitarea în comun a dreptului la libertatea mărturisirii şi răspîndirii credinţei ortodoxe.

În aceste scopuri în Mitropolie se realizează:

servicii divine, rînduieli,procesiuni şi ceremonii;

propagarea religiei ortodoxe în mod direct sau prin intermediul mijloacelor de informare în masă, inclusiv prin mijloacele proprii de informare în masă (ziare, reviste, literatură religoasă, programe tele şi radio, precum şi prin alte forme de propagare a informaţiilor);

activitate misionară;

acţiuni de caritate şi binefacere;

instruire şi educaţie religioasă;

pelerinaje;
altă activitate ce corespunde normelor şi tradiţiilor Bisericii Ortodoxe din Moldova.

6. În locaşurile sfinte ale Bisericii Ortodoxe din Moldova serviciile divine se oficiază în limba română. În unele parohii - în limbile slavonă, ucraineană, găgăuză sau bulgară, în dependenţă de naţionalitatea şi doleanţele credincioşilor din parohia respectivă.

 

II. Structura şi administrarea Bisericii Ortodoxe din Moldova

 

7. Biserica Ortodoxă din Moldova este o comunitate religioasă republicană unitară, ce include concomitent subdiviziunile ierarhic subordonate, inclusiv eparhiile, vicariatele, parohiile întrunite în protopopii, mănăstirile, misiunile, comunităţile religioase, reprezentanţele, organele economico-administrative, subdiviziunile instructiv-educative şi alte instituţii eparhiale necesare pentru realizarea scopurilor şi sarcinilor Bisericii Ortodoxe din Moldova.

 

8. Protopopiile, parohiile, mănăstirile, şcolile duhovniceşti şi duminicale, care fac parte din componenţa Bisericii Ortodoxe din Moldova şi sînt înregistrate în temeiul prezentului statut, precum şi alte instituţii eparhiale, devin persoane juridice în modul stabilit de lege.

 

9. Organele de conducere ierarhic superioare ale Bisericii Ortodoxe din Moldova sînt: Soborul Bisericesc şi Sinodul condus Chiriarhul Bisericii.

 

Mitropolia

l0. Sub raportul orînduirii canonice şi administrative, subdiviziunile Bisericii Ortodoxe din Moldova sînt reunite în Mitropolie, care este condusă de un Mitropolit - Întîistătător al Bisericii Ortodoxe din Moldova.

 

Soborul Bisericesc

11. Soborul Bisericesc este format din mitropolit, episcopi,episcope vicari, cler, călugări şi mireni, care locuiesc permanent pe teritoriul Republicii Moldova, sînt cetăţeni ai Republicii Moldova şi membri ai subdiviziunilor interioare ale Bisericii Ortodoxe din Moldova.
 Soborul Bisericesc este convocat de către Chiriarhul Bisericii la latitudinea sa, în temeiul hotărîrii Sinodului sau la cererea cel puţin a unei treimi din membrii Soborului Bisericesc.

 

12. Soborul Bisericesc :

alege delegaţii Soborului Local al Patriarhiei;

alege membrii Sinodului;

crează instituţii eparhialei examinează dările de seamă cu privire la activitatea eparhiilor, vicariatelor, protopopiilor, mănăstirilor, instituţiilor, parohiilor, adoptă decizii asupra lor.

Hotărîrile Soborului Bisericesc sînt semnate de către Mitropolit.

Componenţa, modul de constituire a Soborului Bisericesc şi regulamentul lui de lucru sînt stabilite de normele corespunzătoare ale Legilor Canonice.

 

Sinodul Mitropolitan

 13. Sinodul este organul permanent de administrare al Bisericii Ortodoxe din Moldova.


 14. Sinodul :

execută deciziile Soborului Bisericesc ce ţin de competenţa Sinodului şi prezintă dări de seamă cu privire la activitate desfăşurată;

examinează chestiuni privind înfiinţarea parohiilor, protopiilor, mănăstirilor, misiunilor, comunităţilor religioase, instituţiilor instructiv-educative şi cultural-educative, obiectivelor de producţie şi economice, culturale şi de creaţie ale subdiviziunilor, direcţiilor şi altor instituţii ale Bisericii Ortodoxe din Moldova;

stabileşte sursele de mijloace indispensabile pentru satisfacerea necesităţilor Mitropoliei, eparhiilor, iar, după caz, şi ale parohiilor;

examinează proiectele de construcţii, reparaţii capitale şi restaurare a locaşurilor sfinte;

ţine evidenţa şi adoptă măsuri pentru păstrarea bunurilor Bisericii Ortodoxe din Moldova:

locaşurilor sfinte, caselor de rugăciuni, capelelor, mănăstirilor, şcolilor duhovniceşti şi subdiviziuni, precum şi a bunurilor Mitropoliei;

în limitele competenţei sale soluţionează chestiunile privind posesia, folosirea şi administrarea bunurilor parohiilor, mănăstirilor, şcolilor duhovniceşti şi altor subdiviziuni interioare ale Bisericii Ortodoxe din Moldova, precum şi chestiunile privind posesia, folosirea şi administrarea proprietăţii bisericeşti anterior naţionalizate de către stat sau transmise în arendă pe bază de contract de către organizaţiile de stat, obşteşti, religioase şi de cetăţeni;

efectuează revizia instituţiilor mitropolitane;

soluţionează alte chestiuni referitoare la viaţa internă a Bisericii Ortodoxe din Moldova.
Deciziile Sinodului sînt semnate de către Arhiereul chiriarh şi arhiereii vicari.

Sinodul este format, din Mitropolit, arhiereii vicari şi de cel puţin 8 persoane cu rang duhovnicesc, o jumătate dintre care este numită de către Întîistătător, iar ceilalţi sînt aleşi de către Soborul Bisericesc pe un termen de 2 ani.

 

Mitropolitul - Întîistătătorul Bisericii Ortodoxe din Moldova

15. Întîistătătorul Bisericii Ortodoxe din Moldova - Mitropolitul Chişinăului şi Moldovei este numit de către Sfîntul Sinod şi Sanctitatea sa Patriarhul Moscovei şi a întregii Rusii dintre cetăţenii Republicii Moldova, care corespund cerinţelor canonice şi poseda limbile română şi rusă.


16. Întîistătătorul Bisericii Ortodoxe din Moldova:

convoacă Soborul Bisericesc, şedinţa Sinodului şi le prezidează;

În cazul în care Mitropolitul îşi exprimă neacordul cu decizia Soborului Bisericesc acesta prezintă chestiunea spre examinare Sfîntulul Sinod;

stabileşte sfera de îndatoriri pentru arhierei, arhierei-vicari;

aprobă statutele parohiilor, mănăstirilor şi altor inştituţii;

numeşte protopopii şi preoţii la parohii, lectorii la instituţiile de învăţămînt teologic, prezintă spre confirmare Sfîntului Sinod rectorii instituţiilor de învăţămînt teologic, stareţii (stareţele) mănăstirilor;
exercită conducerea generală a eparhiilor, vicariatelor, instituţiilor eparhiale, parohiilor şi mănăstirilor;
vizitează collegial, cînd socoate de cuviinţă, eparhiile;

acordă concedii Episcopilor sufraganii;

aprobă deciziile organelor de administrare ale Bisericii Ortodoxe din Moldova. Fără aprobarea menţionată deciziile sînt nevalabile;

emite acte în toate problemele vieţii şi activităţii Mitropoliei, inclusiv în cele de cadre în limitele competenţei sale şi în conformitate cu prezentul Statut, aprobat de Guvern;

permite construcţia şi reparaţia locaşelor sfinte, caselor de rugăciuni şi a capelelor;

face demersuri în faţa organelor puterii de stat şi administrţiei de stat cu privire la transmiterea în subordinea Mitropoliei şi subdiviziunilor ei interioare a locaşelor sfinte şi altor clădiri si construcţii destinate scopurilor bisericeşi;

este reprezentantul plenipotenţiar al Bisericii Ortodoxe din Moldova în faţa organelor puterii de stat respective din republică în problemele de administrare, referitoare la Biserica Ortodoxă din Moldova;
soluţionează chestiunile legate de posesia, folosirea şi administrarea bunurilor Mitropoliei;

supraveghează activitatea religioasă, administrativă şi financiară a eparhiilor, vicariatelor, protopopiilor, parohiilor, mănăstirilor şi altor subdiviziuni interioare ale Mitropoliei;

adresează mesaje arhiereşti în cadrul Bisericii Ortodoxe din Moldova;

conferă clericilor şi mirenilor distincţii bisericeşti;

dispune de mijloacele financiare ale Mitropoliei, încheie în numele ei contracte, eliberează procuri, deschide conturi în instituţiile bancare;

soluţionează alte chestiuni ale activităţii Mitropoliei.

Canonic Mitropolitul se subordonează Sanctităţii Sale Patriarhului Moscovei şi a întregii Rusii şi Sfîntului Sinod.

 

Eparhia

17. Eparhiile reprezintă unităţi teritoriale bisericeşti, conduse de un episcop şi constituite dintr-un număr de parohii, grupate în protopopiate, şi mănăstirile aflate pe acest teritoriu.


18. Eparhiile Bisericii Ortodoxe din Moldova sînt subdivizini ale Mitropoliei Moldovei.


19. Eparhiile au ca organ de conducere harismatică, catihetică şi jurisdicţională pe un Episcop , ca organ deliberativ - Adunarea eparhială, iar ca organ executiv - Consiliul eparhial.

 

Episcopul

20. Episcopul se bucură de toate drepturile prevăzute de sfintele canoane, statutul de faţă şi regulamentele bisericeşti,


21. Episcopul are următoarele drepturi şi îndatoriri:

conduce eparhia în limitele stabilite şi în conformitate cu normele în vigoare;

se îngrijeşte de bunul mers al vieţii bisericeşti din eparhie;

convoacă şi prezidează organele deliberative ale eparhiei;

reprezintă eparhia în justiţie şi în faţa autorităţilor;

hirotoniseşte clerici şi conferă distincţii bisericeşti cu aprobarea Întîistătătorului Bisericii Ortodoxe din Moldova;

numeşte personalul bisericesc sau îl confirmă, în caz de alegere, conform regulilor legale stabilite;

face vizite canonice în eparhie, pentru a controla treburile bisericeşti;

în cazuri de vinovăţie gravă şi vădită, suspendă din funcţiune personalul bisericesc;

episcopul este obligat să se afle permanent în eparhie, cu excepţia cazurilor cînd participă la diverse întruniri oficiale sau are încuviinţarea Mitropolitului.

 

Vicarul

22. La exercitarea sarcinilor sale executive, Episcopul şi Arhiepiscopul sau Mitropolitul sînt ajutaţi de vicarul eparhial.

 

23.Vicarul exercită funcţiunile Episcopului, Arhiepiscopului sau Mitropolitului în lipsa acestora.

 

24. Vicarul este numit de Mitropolit şi confirmat de Patriarh.

25.Vicarul este membru cu drepturi plenipotenţiare al Consiliului eparhial.

 

Adunarea eparhială

26. Adunarea eparhială reprezintă organul deliberativ pentru rezolvarea tuturor chestiunilor administrative, culturale şi economice ale eparhiei, precum şi a celor ce nu ţin de competenţa Episcopului.


27. Adunarea eparhială se compune din reprezentanţi ai clerului şi ai credincioşilor, într-un raport de 1/3 - clerici şi 2/3 - mireni.

Numărul membrilor Adunării eparhiale este de pînă la 50 persoane şi se aleg pe un termen de 2 ani de către delegaţii Consiliilor parohiale, preoţi şi diaconi pe circumscripţiile stabilite de Consiliul eparhial.

28. Adunarea eparhială se întruneşte în sesiune ordinară o dată pe an, iar în sesiune extraordinară - de cîte ori e nevoie. Convocarea adunării se face de către preşedinte.

 

29. Episcopul este preşedintele Adunării eparhiale, care alege membrii Consiliului eparhial.

 

30. Adunarea eparhială se convoacă de către preşedintele acesteia cu 15 zile înainte de ziua fixată pentru întrunire.

 

31. Hotărîrile Adunării eparhiale sau ale Consiliului eparhial, care, după aprecierea Episcopului , ar putea leza interesele Bisericii, vor fi emise în termen de o lună Întîistătătorului Bisericii Ortodoxe din Moldova şi vor fi executate numai după confirmarea acestuia prin hotărîrea Soborului Bisericesc.

 

Consiliul eparhial

32. Consiliul eparhial este organul executiv al Adunării eparhiale şi conduce treburile bisericeşti – administrative, culturale, economice etc., iar în răstimpul dintre sesiunile Adunării eparhiale exercită funcţiunile acesteia.


33. Consiliul eparhial se compune din Episcop (în rol de preşedinţe), din vicarul eparhial şi 10 membri, dintre care 5 sînt numiţi de Episcop şi confirmaţi de Mitropolit, iar 5 - aleşi de către Adunarea eparhială.


34. Consiliul eparhial se convoacă de către preşedinte sau de cîte ori este nevoie. El adoptă hotărоri valabile printr-o majoritate de voturi ale membrilor săi.

 

Mănăstirile

35. Mănăstirea reprezintă o comunitate religioasă de călugări sau de călugăriţe, decişi să-şi consacre viaţa, plină de evlavie şi abstinenţă, slujirii Domnului.


36. Mănăstirea depinde întru totul, direct şi exclusiv, de Chiriarhul respectiv, care este conducătorul ei canonic.


37.O mănăstirea nouă poate fi întemeiată numai cu binecuvîntarea Sfîntului Sinod, la propunerea Chiriarhului, fie din iniţiitiva unui călugăr sau a unei persoana particulare, fie a unor asociaţii bisericeşti, care îşi iau angajamentul să pună la dispoziţie mijloacele necesare pentru întreţinerea mănăstirii şi a personalului ei.

Pentru desfiinţarea unei mănăstiri e necesar de asemenea consimţămîntul Sfîntului Sinod.


38. Fiecare mănăstire este datoare:

a) să-şi constituie un asemenea mod de viaţă în interiorul ei, încît să devină un loc de comportare bisericească aleasă şi desăvîrşita, un exemplu de frumoase virtuţii creştineşti, de evlavioase servicii divine, atît pentru convieţuitorii, cît şi pentru vizitatorii ei.

b) să practice ocupaţiuni şi îndeletniciri potrivite cu sfinţenia locului, dînd dovadă de dragoste împreunată cu fapte bune pentru binele ţării.

 

39. Conducătorul suprem al oricărei mănăstiri este Chiriarhul, iar în lipsa lui funcţiile acestuia le exercită stareţul, care este conducătorul direct al mănăstirii.

La conducerea mănăstirii stareţul este ajutat de soborul mănăstiresc, consiliul duhovnicesc şi consiliul economic.

 

40. Stareţul (stareţa) sau împuterniciţii lor legali reprezintă, cu aprobarea episcopului, mănăstirea în faţa instanţanţelor judecătoreşti, autorităţilor administrative şi terţilor.

 

41. Gradele şi titlurile monahale sоnt: monah, ierodiacon, arhidiacon, ieromonah, egumen, arhimandrit.
La călugăriţe se disting stareţe fără cruce şi stareţe cu cruce.

Gradele superioare sînt conferite de Chiriarh la recomandarea consiliului duhovnicesc, numai persoanelor cu merite deosebite şi cu o bună pregătire în problemele religiei.

 

42. În temeiul canonului 6 al sinodului 11, care glăsuieşte : "Monahii nu trebuie să aibă nimic al lor propriu, ci toate ale lor să le consacre mănăstirii", e obligator ca viaţa monahilor sв fie chinovială, adică organizată în comun, iar unde un asemenea mod de viaţă lipseşte, conducătorii mănăstirilor urmează să-1 introducă.

 

43. Dispoziţiunile cuprinse în prezentul statut se referă atît la mănăstirile de călugări (monahi), cit şi la mănăstirile de călugăriţe (monahii).

 

44. Organizarea vieţii monahale şi funcţionarea administrativă şi disciplinară a mănăstirilor sînt reglementate printr-un Regulament de uz intern, întocmit de Sinodul Bisericii Ortodoxe din Moldova.

 

Protopopiatul

45. Consiliul eparhial prin ratificarea Chiriarhului poate grupa parohiile în protopopiate, ce vor funcţiona ca unităţi administrative ale episcopiei.

 

46. În fruntea protopopiatului se află un preot, numit de către episcop la propunerea consiliului, şi care are următoarele îndatoriri:

să transmită parohiilor directivele episcopiei şi să supravegheze realizarea lor;

să supravegheze activităţile religioase din cadrul protopiatului, prezentînd episcopiei un raport anual asupra lor;

să convoace cel outin o dată ne an o conferinţă a clerului din protopopiat;

să spovedească pe preoţi si familiile lor personal sau numind un preot duhovnic;

să conducă periodic seminarele teologice şi practica liturgică ale tuturor preoţilor din protopopiat;

să prezideze judecata de pace a protopopiatului;

să îndeplinească orice însărcinări date de organele eparhiale, ierarhic superioare.

 

47. Suprafaţa teritorială a protopopiatului se stabileşte de Adunarea eparhială, ţinînd seama de întinderea teritorială a unităţilor administrative (raion, regiune).

 

48. Protopopul cu sediul în raionul respectiv, este reprezentantul oficial al Bisericii în faţa autorităţilor de stat şi îndeplineşte toate sarcinile publice, ce-i revin în conformitate cu legile, regulamentele fi alte dispoziţii în vigoare.


49. Fiecare protopopiat are o cancelarie, condusă de un protopop, ajutat de un secretar.

 

PAROHIA

50. Parohia reprezintă o comunitate a credincioşilor dintr-o anumiită zonă geografică, condusă de preotul paroh şi administrată de Consiliul parohial, ales de Adunarea generală.

 

51. Scopurile principale ale parohiei sînt:

susţinerea, consolidarea şi răspîndirea credinţei ortodoxe;

îngrijirea locaşelor sfinte în scopul practicării cultelor bisericeşti şi educaţiei religioase;

întreprinderea măsurilor de caritate creştină în folosul celor săraci.

 

52. Clădirile Bisericii, casele parohiale, orice alte bunuri ale parohiei pot fi folosite doar în scopuri religioase, instructive şi de binefacere.

 

53. Patrimoniul, bunurile materiale, fondurile parohiei sînt administrate de către Consiliul parochial, al cărui preşedinte este preotul paroh.

 

54. Bunurile parohiei se inventăriază, trecîndu-le într-un registru special, care se păstrează la parohie.
 

55. Toate fondurile parohiei pot fi depuse în bănci, case de economii sau păstrare într-un loc sigur, al parohiei.

 

56. În cazul dizolvării unei parohii, precum şi în caz de erezie, schizmă ori separare a ei de dreapta credinţă, drepturile asupra tuturor bunurilor mobile şi imobile, opere de artă şi alte bunuri ale parohiei, trec în patrimoniul Bisericii Ortodoxe din Moldova.

 

57. Comunitatea credincioşilor, care nu poate întreţine cu mijloace proprii o parohie, se alătură la o comunitate vecină, cu care formează o noua parohie.

 

PAROHUL

58. Preotul paroh este conducătorul spiritual al parohiei şi reprezentantul episcopiei. În parohia sa el e dator să oficieze toate serviciile divine, respectînd dogmele, canoanele şi tradiţiile Bisericii Ortodoxe, precum şi directivele episcopului.


59. Preotul paroh are următoarele obligaţii duhovniceşti şi funcţii administrative, pe lîngă cele încredinţate de episcop:

în timpul serviciilor divine pomeneşte numele Patriarhului (Mitropolitului, Episcopului );

se preocupă de educaţia religioasa a parohienilor ;

administrează Sf.Taine şi oficiază toate serviciile divine, solicitate de parohieni;

este preşedintele Consiliului parochial;

este responsabil de pecetea oficială a parohiei, arhivele, registrele de naşteri şi căsătorii;

este administratorul averii parohiale, întocmind şi inventariind bunurile bisericeşti;

reprezintă parohia în justiţie, în faţa autorităţi1or - personal sau prin delegaţi legal împuterniciţi;

convoacă şi prezidează Adunarea parohială şi Consiliul parohial;

aduce la îndeplinire dispoziţiile organelor ierarhic superioare.


60. Pe lîngă preotul paroh, într-o parohie mai pot activa unul sau mai mulţi preoţi slujitori şi diaconi. Fiecare preot slujitor va avea în cadrul parohiei un sector bine definit de către Chiriarh.

 

61. Preotul paroh oficiază servicii divine în alte parohii din Mitropolie numai la aprobarea preotului paroh titular sau a Chiriarhului.


62. Preotul paroh are dreptul la un salariu lunar şi locuinţă, precum şi la alte indemnizaţii pe care le va prevedea adunarea generală parohială.

 

ADUNAREA PAROHIALĂ

63. Adunarea parohială întruneşte membrii parohiei şi îndeplineşte funcţiunile de organ deliberativ.


64. Adunarea parohială este convocată de către preotul paroh şi Consiliul parohial la începutul fiecărui an şi de cite ori e nevoie.


65. Convocarea adunării parohiale se face cu cel puţin 15 zile înainte de data fixării ei, prin anunţ în biserică şi prin informarea tuturor membrilor ei activi despre data, ora şi locul adunării.

66. Preşedintele Adunării parohiale este preotul paroh, iar lipsa lui-un membru ales al Consiliului parohial – locţiitor al preotului.


67. Adunarea parohială are următoarele obligaţii:

alege membrii Consiliului parohial;

verifică activitatea Consiliului parochial;

întocmeşte bugetul parohial;

ia hotărîri cu privire la edificarea, reparaţia şi amenajarea bisericii, casei parohiale şi altor clădiri parohiale;
examinează şi completează raportul anual privind mersul tuturor treburilor parohiale;

verifică şi aprobă gestiunea anuală a parohiei;

hotărăşte asupra cumpărării şi vînzării de imobile ale parohiei:

administrează averea parohială, îngrijind de buna întreţinere a edificiilor bisericeşti.

 
68. Adunarea parohială ia hotărîri valabile printr-o majoritate de voturi ale membrilor prezenţi. La adunare e necesară participarea a cel puţin 2/3 din totalul membrilor înscrişi în lista membrilor adunării.

69. Hotărîrile Adunării parohiale sau ale Consiliului parochial pot fi atacate la Consiliul eparhial în termen de 14 zile libera cu avizul protopopului.

 

CONSILIUL PAROHIAL

70. Adunarea parohială alege în Consiliul parohial un număr de 9, 15 sau 20 membri - în dependenţă, respectiv, de numărul parohiei: pînă la 2500, 3500 şi peste 3500 de persoane.
 Rudele apropiate (tată,fiu, frate, ginere) nu pot în comun să facă parte din Consiliul parohial.


71. Preşedinte al Consiliului parohial este preotul paroh, iar preoţii, diaconul, primul cîntăreţ, epitropul sînt simpli membri.


72. Consiliul parohial execută hotărîrile adunării parohiala şi poartă grijă de atribuţiunile acesteia îоn răstimpul dintre adunări.

 

73. Imediat după alegerea Consiliului parohial, preşedintele adunării generala depune jurămîntul de oficiu.
Dacă în momentul respectiv acest lucru este imposibil, jurămîntul va fi depus de preotul paroh în biserică, în prima Duminică, următoare adunării generale.

Jurămîntul va avea următorul conţinut:

"Jur să-mi îndeplinesc îndatoririle ca membru al Consiliului parohial; să lucrez în mod cinstit; să acţionez fără a ţine seamă de interesele mele personale şi fără părtinire faţă de alţii; să respect şi să susţin Statutul Bisericii Ortodoxe din Moldova şi autoritatea duhovnicească a Chiriarhului Bisericii, şi a preotului. Aşa să-mi ajute Dumnezeu".

Pînă la depunerea jurămîntului şi confirmarea Chiriarhului membrii Consiliului parohial nu pot intra în exerciţiul funcţiunii.

 

74. Pentru a lua decizii valabile e necesară prezenţa la şedinţa Consiliului parohial a cel puţin 1/3 din totalul membrilor aleşi.


75. Consiliul parohial se va întruni de cîte ori este nevoie şi hotărîrile lui vor fi valabile prin majoritatea de voturi.

 

76. Preşedintele Consiliului:

convoacă şi prezidează şedinţele;

semnează toate contractele, actele şi alte documente legale;

contrasemnează împreună cu casierul toate cecurile de plată;

prezintă parohia în toate relaţiile ei cu autorităţile de stat.

 

EPITHOPIA

78. Consiliul parohial deleghează unul din membrii săi aleşi spre a îndeplini sarcinile de epitrop.
Alegerea epitropului va fi supusă aprobării preotului paroh şi protopopului.

 

79. Epitropul este locţiitorul administratorului averii parohiale şi activează sub controlul preotului paroh.


80. Epitropul are următoarele îndatoriri:

încasează toate contribuţiile, cotizaţiile şi donaţiile;

vinde luminări, cărţi religioase;

are grijă de toate lucrurile necesare în biserică şi pentru oficierea servicii1or divine;

predă casierului sau altei persoane responsabile numite de paroh toţi banii adunaţi în fiecare Duminică sau în orice zi de sărbătoare şi copiile chitanţelor emise de el;

este responsabil de activitatea tuturor persoanelor salarizate de biserică în funcţiunile lor.

 

81. Epitropul este responsabil de buna administrare şi gestionara a averii parohiale ce i-a fost încredinţată (clădirile bisericii, casa parohială, odoarele din biserica şi alte bunuri materiale).
Răspunderea civilă nu exclude răspunderea penală.


82. Vicepreşedintele Consiliului parohial este epitropul bisericii, care în lipsa preşedintelui, exercită toate funcţiunile acestuia.


83. Toţi membrii organelor de conducere (consiliului parohial, eparhial, mitropolitan) pot fi rechemaţi în cazuri de erezie, schizmă, încălcări grave ale canoanelor Bisericii Ortodoxe şi de activitate vădită împotriva Bisericii Ortodoxe din Moldova printr-o hotărîre a Soborului Bisericesc şi a Chiriarhului Bisericii.

 

III. Dispoziţii diverse

 

Bunurile bisericeşti

84. Mijloacele Mitropoliei se constituie din:

donaţii benevole de la cetăţeni, întreprinderi, instituţii, organe de stat, fonduri sociale, de la alte organizaţii;

 

defalcări făcute de vicariate, parohii, mănăstiri şi comunităţi religioase în mărimile coordonate cu Arhiereul chiriarh;

încasări de pe urma vînzării obiectelor de cult şi literaturii religioase;

defalcări din veniturile întreprinderilor Mitropoliei;

alte venituri ce nu contravin legislaţiei Republicii Moldova.

Gestionar al mijloacelor financiare ale Mitropoliei este Chiriarhul.


85. Clădirile, obiectele de cult, obiectele cu destinaţie de producere, economică, socială şi de binefacere, mijloacele băneşti, literatura, alte bunuri achiziţionate de către Miţropolie, create de către Mitropolie din propriile mijloace, donate de către cetăţeni, întreprinderi şi organizaţii sau transmise de către stat, precum şi bunurile subdiviziunilor mitropolitane (eparhii, parohii, mănăstiri, şcoli etc.), constituie proprietatea Bisericii Ortodoxe din Moldova.


86. Dreptul de posesie, folosire şi dispoziţie a clădirilor de cult, precum şi a clădirilor instituţiilor mitropolitane, mănăstirilor, aşezămintelor de învăţămînt teologic, care aparţin Bisericii Ortodoxe din Moldova cu drept de proprietate sau arendă şi sînt situate pe teritoriul Republicii Moldova, la fel ca şi dreptul de a dispune de obiectele sacre (inclusiv icoanele), care au valoare istorică şi artistică îl deţine Soborul Bisericesc şi Sinodul Mitropoliei Moldovei.


87. Mitropolia îşi exercită dreptul de posesie, folosire şi dispunere de alte bunuri în persoana Chiriarhului în temeiul subordonării Soborului Bisericesc.

 

88. Biserica Ortodoxă din Moldova, ca subiect al dreptului civil, este responsabilă pentru îndeplinirea obligaţiilor ce-i revin. Pretenţiile creditorilor nu pot fi extinse asupra bunurilor şi obiectelor de menire bisericească.

 

89. Donaţiile materiale şi financiare ale credincioşilor, precum şi ale persoanelor juridice din Republica Moldova, făcute Mitropoliei nu sînt impozabile. Sînt scutite de impozite şi ajutoarele umanitare, acordate de către cultele din străinătate.


90. Bunurile bisericeşti, de care a dispus Mitropolitul în virtutea situaţiei şi funcţiei deţinute, după decesul lui nu pоt fi moştenite, ci trec în posesia Mitropoliei.

 

Judecata bisericească

91. Sistemul judecătoresc al Mitropoliei cuprinde:

o judecată de pace a protopopiei;

o judecată de pace eparhială;

autoritatea ierarhică.

 

92. Sistemul judecătoresc al Mitropoliei are competenţă juridică asupra următoarelor persoane şi în atare situaţii:

abateri de la învăţăturile dogmatice ale Bisericii Ortodoxe;

nerespectarea Statutului şi regulamentelor Mitropoliei;

conflicte dintre indivizi În legătură cu diverse probleme bisericeşti;

neîndeplinirea datoriei de oficiu din partea oarecăruia dintre persoanele aflate sub jurisdicţia Mitropoliei;
emiterea de acte dăunătoare intereselor Bisericii;

nereguli în administrarea sau conducerea bunurilor şi fondurilor bisericeşti;


93.Clerul, precum şi toate persoanele aflate sub jurisdicţia Mitropoliei, sînt subordonate instanţelor judecătoreşti bisericeşti.

 

94. Judecata de pace protopopială este o instanţă de mediaţia formată din protopop şi doi membri numiţi de protopop în fiecare caz aparte.

 

95. Judecata de pace eparhială reprezintă instanţa de apel pentru cazurile judiciare din prima instanţă de judecata de pace protopială şi din prima instanţă - pentru toate cazurile referitoare la administraţia eparhială.

 

96. Judecata de pace eparhială e compusă din 5 membri aleşi de adunarea generală eparhială pe un termen de 2 ani.

 

97. Judecata este prezidată de preşedintele ales din cei 5 membri şi confirmat de către Chiriarh, iar funcţia de secretar o deţine unul din membrii săi.

 

98. Judecata de pace eparhială ia hotărîri definitive, prin simpla aprobare de către Chiriarh.

 

99. Judecata de pace se va întruni de cîte ori este nevoie.

 

Cimitirele rurale

100. Fiecare parohie rurală are dreptul la un cimitir pentru îngroparea morţilor.

 

101. Cimitirul se supraveghează de consiliul parohial, care este dator să-1 îngrijească şi să-1 întreţină în bună ordine.

 

102. Cimitirele noi se înfiinţează de comun acord cu autorităţile de stat.

 

103. Reviziile activităţii financiare şi a activităţii de producţie a parohiilor Mitropoliei, mănăstirilor şi instituţiilor se efectuează în conformitate cu Statutul Mitropoliei Moldovei,

 

IV. Prevederi finale

 

104. Prezentul statut este valabil pentru toată Biserica Ortodoxă din Moldova şi poate fi modificat ulterior în modul prevăzut de lege.

 

105. Mitropolia are ştampilă şi antet cu denumirea ei.

Adresa: 277061. or.Chişinău str. Tighina 3.

 

Principiile de credinţă ale Bisericii Ortodoxe se cuprind în mod sintetic în SIMBOLUL CREDINŢEI sau CREZUL


Simbolul credinţei

Cred întru unul Dumnezeu, Tatăl atotţiitorul, făcătorul cerului şi al pămîntului, văzutelor tuturor şi nevăzutelor.
Şi întru unul Domn Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu unul născut, carele din Tatăl s-ău născut, mai înainte de toţi vecii.

Lumină din Lumină, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, născut nu făcut, cel de o fiinţă cu Tatăl, prin carele toate s-au făcut.

Carele pentru noi oamenii şi pentru a noastră mîntuire s-au pogorît din ceruri şi s-au întrupat de la Duhul Sfînt şi din Maria Fecioara şi s-au făcut om.

Şi s-au răstignit pentru noi în zilele lui Pilat din Pont şi s-au pătimit şi s-au îngropat şi au înviat a treia zi după Scripturi.

Şi s-au suit la ceruri şi şade de-a dreapta Tatălui.

Şi iarăşi va să vie cu slavă să judece viii şi morţii, a cărui Împărăţie nu va avea sfîrşit.

Şi întru Duhul Sfînt, Domnul de viaţă făcătorul, carele din Tatăl purcede, cela ce împreună cu Tatăl şi cu Fiui este închinat şi slăvit, carele au grăit prin proroci.

Întru una Sfîntă, Sobornicească şi Apostolească Biserică.

Mărturisesc un botez întru iertarea păcatelor.

Aştept învierea morţilor.

Şi viaţa veacului ce va sa fie.

AMIN. 

Trascina file per caricare