Print Friendly

Il provvedimento è disponibile nelle seguenti lingue:

Pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr.18/1991 şi ale Legii nr.169/1997.

(Lege nr.1 din 11 ianuarie 2000 Textul actului publicat în M.Of. nr. 8/12 ian. 2000)

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

 

Art. 1.

Persoanelor fizice şi persoanelor juridice care au formulat cereri pentru reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenurile agricole şi pentru terenurile forestiere, conform prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, modificată şi completată prin Legea nr. 169/1997 şi republicată, li se stabileşte dreptul de proprietate în condiţiile prevăzute de prezenta lege.

 

Art. 2.

(1) În aplicarea prevederilor prezentei legi reconstituirea dreptului de proprietate se face pe vechile amplasamente, dacă acestea sunt libere.

(2) Drepturile dobândite cu respectarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, pentru care au fost eliberate adeverinţe de proprietate, proces-verbal de punere în posesie sau titlu de proprietate, rămân valabile fără nici o altă confirmare.

 

Art. 3.

(1) Reconstituirea dreptului de proprietate pentru persoanele fizice prevăzute la art. 9 alin. (1) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, pentru diferenţa dintre suprafaţa de 10 ha de familie şi cea adusă în cooperativa agricolă de producţie sau preluată în orice mod de aceasta, dar nu mai mult de 50 ha de proprietar deposedat, se face integral în localităţile în care există suprafeţe de teren agricol constituite ca rezervă la dispoziţia comisiei, potrivit art. 18 din aceeaşi lege.

(2) În cazul în care în localitate nu există suprafeţe de teren agricol pentru a satisface integral cererile, în condiţiile alin. (1), reconstituirea dreptului de proprietate se va face şi din suprafeţele de teren agricol trecute în proprietatea comunei, a oraşului sau a municipiului, conform art. 49 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, şi, după caz, în situaţiile în care prin hotărâri judecătoreşti rămase definitive şi irevocabile se constată nulitatea absolută a unor titluri de proprietate, din terenurile agricole care trec în proprietatea privată a statului în baza unor astfel de hotărâri.

(3) În situaţia în care nu se poate face reconstituirea dreptului de proprietate integral, în condiţiile alin. (2), se vor acorda despăgubiri pentru diferenţa de teren neretrocedat.

(4) Despăgubirile se vor acorda începând cu suprafeţele cele mai mici care nu pot fi retrocedate.

 

Art. 4.

(1) Pentru terenurile din extravilanul localităţilor, foste proprietăţi ale persoanelor fizice, care au trecut în proprietatea statului în mod abuziv şi se găsesc incluse în diverse amenajări hidrotehnice, de hidroamelioraţii sau de altă natură, se restituie, în condiţiile legii, foştilor proprietari sau moştenitorilor acestora suprafeţe echivalente constituite din rezerva existentă la comisiile locale, iar în situaţia în care aceste suprafeţe sunt insuficiente, din domeniul privat al statului, din aceeaşi localitate. În localităţile în care compensarea nu este posibilă se vor acorda despăgubiri foştilor proprietari sau moştenitorilor acestora, în condiţiile legii.

(2) În cazul în care lucrările pentru care suprafaţa de teren a fost expropriată nu au fost executate sau se află în stadiu de proiect, suprafaţa preluată se restituie, la cerere, foştilor proprietari sau moştenitorilor acestora.

 

Art. 5.

În cazul persoanelor fizice prevăzute la art. 9 alin. (2) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cărora li s-a reconstituit dreptul de proprietate în limita suprafeţei de teren agricol de până la 10 ha de familie şi li s-a aplicat cota de reducere potrivit legii, iar această cotă a depăşit procentul de 5%, la reconstituirea dreptului de proprietate pentru această cotă li se aplică, în mod corespunzător, dispoziţiile art. 3 alin. (2)-(4) din prezenta lege.

 

Art. 6.

(1) La stabilirea, prin reconstituire, a dreptului de proprietate pentru terenurile agricole, în conformitate cu prevederile prezentei legi, comisiile comunale, orăşeneşti şi municipale şi cele judeţene, constituite potrivit legii, vor verifica în mod riguros existenţa actelor doveditoare prevăzute la art. 9 alin. (5) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, precum şi pertinenţa, verosimilitatea, autenticitatea şi concludenţa acestor acte, ţinându-se seama şi de dispoziţiile art. 11 alin. (1) şi (2) din aceeaşi lege.

(2) Dispoziţiile art. 12 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, privind stabilirea dreptului de proprietate prin reconstituire, precum şi dispoziţiile procedurale prevăzute la art. 51-59 din aceeaşi lege se aplică în mod corespunzător la reconstituirea dreptului de proprietate, potrivit prezentei legi.

(3) În situaţia în care anumite suprafeţe sunt revendicate de doi cetăţeni, dintre care unul este fostul proprietar, căruia i s-a preluat terenul prin măsurile abuzive aplicate în perioada anilor 1953-1959, şi cel de al doilea, persoana căreia i s-a atribuit teren din cel preluat de la fostul proprietar în limita resurselor de teren existente, inclusiv a rezervelor create, se va restitui terenul în natură ambilor solicitanţi. În cazul în care resursele sunt insuficiente, se va atribui în natură terenul persoanei care deţine actele de proprietate, iar cei care au fost împroprietăriţi cu asemenea terenuri vor fi despăgubiţi în condiţiile legii.

 

Art. 7.

(1) Pentru terenurile care fac obiectul reconstituirii dreptului de proprietate conform art. 3, 5 şi 23 din prezenta lege, se va emite un titlu de proprietate suplimentar, dacă persoanele în cauză au deja un titlu emis în condiţiile Legii fondului funciar nr. 18/1991.

(2) În cazul în care unor asemenea persoane nu li s-a emis încă nici un titlu de proprietate, se va emite un singur titlu de proprietate pentru întreaga suprafaţă rezultată atât din aplicarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, nemodificată, cât şi din aplicarea prevederilor prezentei legi.

(3) Dispoziţiile art. 13 alin. (3) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, rămân aplicabile.

 

CAPITOLUL II

Retrocedarea terenurilor agricole

 

Art. 8.

Persoanelor fizice cărora li s-a stabilit calitatea de acţionar la societăţile comerciale pe acţiuni cu profil agricol sau piscicol, în temeiul art. 36 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, nemodificată, li se restituie în natură suprafeţe cu destinaţie agricolă sau piscicolă de aceeaşi calitate, pe baza documentelor care atestă fosta proprietate, în perimetrul acestor societăţi. Atribuirea efectivă a terenurilor se face în zona colinară pe vechile amplasamente, iar în zonele de câmpie pe vechile amplasamente dacă nu sunt afectate exploataţiile agricole, proprietate publică şi privată a statului, în unitatea lor.

 

Art. 9.

(1) Terenurile proprietate de stat, administrate de institutele şi staţiunile de cercetare, destinate cercetării şi producerii de seminţe, de material săditor din categorii biologice superioare şi de animale de rasă, aparţin domeniului public şi rămân în administrarea acestora.

(2) Dispoziţiile alin. (1) se aplică şi terenurilor proprietate de stat folosite la data intrării în vigoare a prezentei legi de unităţile de învăţământ cu profil agricol sau silvic şi care trec în administrarea acestora.

(3) Terenurile agricole proprietate de stat, care pe baza actelor doveditoare au constituit patrimoniul Academiei Române, universităţilor şi instituţiilor de învăţământ superior cu profil agricol, trec în proprietatea acestora.

 

Art. 10.

Persoanelor fizice cărora li s-au stabilit drepturi de creanţă la institutele şi staţiunile de cercetare şi producţie agricolă, precum şi la regiile autonome cu profil agricol sau la societăţile naţionale cu profil agricol, potrivit prevederilor Legii nr. 46/1992, li se restituie suprafeţele de teren agricol.

 

Art. 11.

În toate cazurile societăţile comerciale, institutele, staţiunile de cercetare şi producţie agricolă, precum şi regiile autonome şi societăţile naţionale cu profil agricol vor achita, în mod obligatoriu, drepturile în natură sau de creanţă stabilite şi prevăzute în Legea nr. 48/1994.

 

Art. 12.

(1) Consiliile comunale, orăşeneşti sau municipale din unităţile administrativ-teritoriale pe care se află terenurile, împreună cu oficiile de cadastru agricol şi organizarea teritoriului vor delimita terenurile solicitate pe vechile amplasamente, dacă acestea sunt libere de construcţii, sau în sole situate în imediata apropiere a localităţilor, asigurându-se accesul la lucrările de hidroamelioraţii, acolo unde ele există.

(2) În cazul în care pe suprafeţele retrocedate sunt amplasate lucrări de hidroamelioraţii, proprietarii puşi în posesie sunt obligaţi să asigure accesul şi folosinţa comună pentru toţi proprietarii, la întreaga capacitate a acestora.

(3) Persoanele fizice şi persoanele juridice, care au dreptul de acces şi de folosinţă comună la lucrările şi instalaţiile de hidroamelioraţii, sunt obligate să exercite aceste drepturi cu bună-credinţă, să nu afecteze starea de folosinţă normală şi să contribuie, proporţional, la întreţinerea şi reparaţia acestor lucrări şi instalaţii. Toţi utilizatorii răspund solidar pentru daunele de orice fel aduse lucrărilor şi instalaţiilor în toate cazurile în care răspunderea nu poate fi individualizată.

(4) Procesul-verbal de delimitare, împreună cu hotărârea consiliului local vor fi supuse validării comisiei judeţene, care este obligată să se pronunţe în termen de 30 de zile de la primirea acestuia.

(5) Hotărârea comisiei judeţene şi, respectiv, procesulverbal de delimitare şi planul de situaţie vor fi transmise societăţilor comerciale, institutelor şi staţiunilor de cercetare şi producţie agricolă, regiilor autonome şi societăţilor naţionale cu profil agricol, precum şi comisiilor locale, pentru a fi luate în considerare la întocmirea documentaţiei necesare la stabilirea amplasamentelor potrivit legii, la punerea în posesie a titularilor, precum şi la eliberarea titlurilor de proprietate.

(6) Împotriva hotărârii comisiei judeţene se poate face plângere la judecătoria în a cărei rază teritorială este situat terenul, în termen de 30 de zile de la comunicare.

(7) Operaţiunile prevăzute la alin. (5), inclusiv emiterea titlurilor de proprietate, se vor efectua în termen de un an de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

 

Art. 13.

Prefectul, în calitatea sa de preşedinte al comisiei judeţene, va întocmi şi va înainta lunar Departamentului pentru Administraţie Publică Locală un raport privind situaţia aplicării prevederilor legii, cu propuneri de măsuri, inclusiv de atragere a răspunderii pentru primarii care împiedică în orice mod reconstituirea dreptului de proprietate în termenele şi în condiţiile stabilite de lege.

 

Art. 14.

(1) Persoanelor fizice care au încheiat contracte de locaţiune, în condiţiile prevăzute la art. 25 din Legea arendării nr. 16/1994, cu modificările şi completările ulterioare, li se restituie în natură suprafeţele de teren agricol prevăzute în acele contracte.

(2) Dispoziţiile art. 12 din prezenta lege se aplică în mod corespunzător.

 

Art. 15.

(1) Persoanelor fizice prevăzute la art. 37 şi 38 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cărora li s-a stabilit calitatea de acţionar, persoanelor fizice cărora li s-au stabilit drepturi la institutele şi staţiunile de cercetare şi producţie agricolă, la regiile autonome şi la societăţile naţionale cu profil agricol, în conformitate cu prevederile Legii nr. 46/1992, precum şi persoanelor fizice care au calitatea de locator, conform art. 25 din Legea arendării nr. 16/1994, cu modificările şi completările ulterioare, li se reconstituie dreptul de proprietate pentru terenurile agricole şi pentru diferenţa dintre suprafaţa de 10 ha şi cea avută în proprietate, dar nu mai mult de 50 ha de proprietar deposedat.

(2) Persoanelor prevăzute la alin. (1) li se aplică dispoziţiile art. 8 din prezenta lege, numai dacă li s-a reconstituit prin hotărâre a comisiei judeţene dreptul de proprietate pentru diferenţa de peste 10 ha de proprietar deposedat, dar nu mai mult de 50 ha de proprietar deposedat.

 

Art. 16.

(1) Persoanelor prevăzute la art. 39 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, ale căror terenuri agricole au fost trecute în proprietatea statului prin efectul Decretului nr.83/1949 şi al oricăror acte normative de expropriere, sau, după caz, moştenitorilor acestora li se reconstituie dreptul de proprietate în natură, în limita suprafeţei de teren trecute în proprietatea statului, dar nu mai mult de 50 ha de proprietar deposedat, din suprafeţele de teren aflate în patrimoniul societăţilor comerciale pe acţiuni cu profil agricol sau al altor societăţi comerciale care au în patrimoniu terenuri agricole ori, după caz, aflate în administrarea regiilor autonome şi a societăţilor naţionale cu profil agricol, care îşi au sediul în localitatea sau în localităţile în care s-a aflat terenul agricol trecut în proprietatea statului.

(2) În cazul în care terenurile agricole care fac obiectul reconstituirii dreptului de proprietate se află în administrarea institutelor şi staţiunilor de cercetare şi producţie agricolă, restituirea în natură se face din suprafeţele de teren agricol care vor fi delimitate pentru producţie din terenurile proprietate privată a statului, prin hotărâre a Guvernului.

 

Art. 17.

În toate cazurile în care în patrimoniul unităţilor prevăzute la art. 15 şi 16 din prezenta lege nu există suprafeţe de teren agricol pentru restituirea integrală a proprietăţii, se vor acorda despăgubiri pentru diferenţa de teren neretrocedată.

 

Art. 18.

(1) Terenurile agricole aflate în patrimoniul societăţilor comerciale cu profil agricol şi în administrarea regiilor autonome şi a societăţilor naţionale cu profil agricol, după restituirea în natură în conformitate cu dispoziţiile art. 8 şi ale art. 14-16 din prezenta lege, rămân proprietate privată a statului.

(2) Terenurile agricole prevăzute la alin. (1) rămân în continuare în exploatarea societăţilor comerciale pe acţiuni şi a regiilor autonome şi societăţilor naţionale cu profil agricol în patrimoniul cărora se află şi se evidenţiază ca atare în cadastrul agricol.

 

Art. 19.

Creanţele acţionarilor şi locatorilor, ce urmează a fi încasate în baza Legii nr. 46/1992 şi a Legii nr. 48/1994, se plătesc şi din veniturile realizate de acele societăţi sau din fonduri speciale create în urma privatizării societăţilor comerciale agricole. Valoarea rămasă a investiţiilor făcute pe terenurile restituite acţionarilor sau locatorilor, precum şi altor persoane îndreptăţite, în conformitate cu prezenta lege, se recuperează de la aceştia într-o perioadă de maximum 10 ani.

 

Art. 20.

Prin lege specială se stabilesc, pentru terenurile agricole ce constituie proprietate privată a statului, modalităţile de atribuire în folosinţă ori în proprietatea familiilor tinere, specialiştilor care lucrează în agricultură din mediul rural, personalului didactic, veteranilor de război, prevăzuţi la art. V din Legea nr. 169/1997, sau altor categorii de persoane îndreptăţite, potrivit legii, precum şi familiilor fără pământ.

 

Art. 21.

Regimul juridic al terenurilor agricole, prevăzut la art. 18 din prezenta lege, este aplicabil şi societăţilor comerciale care se constituie prin reorganizarea unor institute şi staţiuni de cercetare şi producţie agricolă sau societăţilor naţionale care se constituie prin reorganizarea unor regii autonome cu profil agricol.

 

Art. 22.

Reconstituirea dreptului de proprietate, punerea în posesie şi eliberarea titlurilor de proprietate, în cazul persoanelor fizice prevăzute la art. 8, art. 10 şi art. 14-16 din prezenta lege, se fac de către comisiile locale şi comisiile judeţene, în conformitate şi în condiţiile prevăzute la art. 12 şi la art. 51-59 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, în regulamentul de aplicare, precum şi cu respectarea prevederilor prezentei legi.

 

Art. 23.

(1) Organele reprezentative ale unităţilor de cult, constituite până la intrarea în vigoare a prezentei legi, dobândesc prin reconstituire suprafeţe de teren agricol din fondul bisericesc al cultului căruia îi aparţin, astfel:

a) centre eparhiale, până la 100 ha;

b) protoierii, până la 50 ha;

c) mânăstiri şi schituri, până la 50 ha;

d) parohii şi filii, până la 10 ha.

(2) Pentru persoanele juridice, unităţi de cult recunoscute de lege, din mediul rural şi din mediul urban, prevăzute la alin. (1), sunt şi rămân aplicabile, de asemenea, dispoziţiile art. 3 alin. (2)-(4) din prezenta lege.

(3) Liceelor cu profil agricol sau silvic şi instituţiilor publice de ocrotire a copiilor, care nu au primit teren agricol până la data intrării în vigoare a prezentei legi, li se restituie suprafeţele de teren pe care le-au avut în proprietate.

(4) În condiţiile prezentei legi unităţile de învăţământ preuniversitar dobândesc, prin reconstituire, suprafeţe de teren agricol în limita celor pe care le-au avut în proprietate. Unităţilor de învăţământ preuniversitar care nu au deţinut în proprietate terenuri agricole li se atribuie în folosinţă suprafeţe de teren agricol până la 5 ha, din rezerva consiliilor locale.

 

CAPITOLUL III

Retrocedarea terenurilor forestiere

 

Art. 24.

(1) Reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor forestiere, pentru diferenţa dintre suprafaţa de un hectar de proprietar deposedat şi cea avută în proprietate, dar nu mai mult de 10 ha de proprietar deposedat, persoanelor fizice sau, după caz, moştenitorilor care au formulat cereri conform art. 45 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, se face pe vechile amplasamente.

(2) Se exceptează de la reconstituirea dreptului de proprietate pe vechile amplasamente următoarele terenuri forestiere:

a) terenurile atribuite foştilor proprietari, cu respectarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, nemodificată, pentru care s-au eliberat titluri de proprietate sau proceseverbale de punere în posesie;

b) terenurile pe care se află sau sunt în curs de realizare construcţii sau amenajări silvice, drumuri forestiere ori alte amenajări sau instalaţii ori alte mijloace fixe;

c) terenurile pe care sunt instalate culturi forestiere experimentale, de lungă durată, aflate sub observaţia Institutului de Cercetări şi Amenajări Silvice;

d) rezervaţiile forestiere de seminţe de importanţă deosebită, plantaje, plantaţii-mamă de butaşi şi arboreturile surse de seminţe din specii valoroase, înscrise în catalogul naţional al materialelor de reproducere admise în culturile silvice;

e) rezervaţiile ştiinţifice, pădurile - monumente ale naturii şi alte arii strict protejate, constituite şi declarate astfel potrivit legii;

f) pădurile cu rol de protecţie deosebită antierozională şi hidrologică;

g) terenurile defrişate total sau parţial după data de 1 ianuarie 1990.

(3) Pentru cazurile prevăzute la alin. (2) punerea în posesie se va face pe alte terenuri, situate în apropierea vechilor amplasamente.

(4) Unităţile şi subunităţile silvice din subordinea Regiei Naţionale a Pădurilor, precum şi ceilalţi deţinători actuali ai terenurilor forestiere solicitate de foştii proprietari sau de moştenitorii lor vor delimita şi vor pune la dispoziţie comisiilor locale de aplicare a prevederilor prezentei legi suprafeţele de teren pentru care s-a reconstituit şi s-a validat dreptul de proprietate, pe categorii de deţinători prevăzute în prezenta lege, în condiţiile reglementate la alin. (1)-(3). Trecerea efectivă a terenurilor în proprietatea privată se va face cu ocazia punerii în posesie, potrivit prezentei legi.

(5) Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului va lua măsuri ca fiecare ocol silvic să delimiteze perimetrele cu terenuri ce vor constitui proprietatea privată a persoanelor fizice şi juridice de celelalte suprafeţe de terenuri.

 

Art. 25.

(1) Reconstituirea dreptului de proprietate şi punerea în posesie a titularilor, în cazul terenurilor forestiere, precum şi eliberarea titlurilor de proprietate se fac de comisiile locale şi, respectiv, comisiile judeţene, în condiţiile şi cu procedura stabilite în Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, în regulamentul aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.131/1991, republicat, şi conform prezentei legi.

(2) Gospodărirea şi exploatarea terenurilor forestiere, atribuite în condiţiile art. 24 din prezenta lege, se fac în regim silvic, potrivit legii.

(3) Pentru persoanele prevăzute la art. 24 alin. (1) din prezenta lege se va emite un titlu de proprietate suplimentar. Dacă nu a fost emis încă un titlu de proprietate pentru suprafaţa de teren forestier de până la un hectar de autor, se va emite un singur titlu pentru întreaga suprafaţă rezultată din aplicarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicată, şi a prezentei legi.

(4) Dispoziţiile art. 13 alin. (3) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, şi dispoziţiile art. 6 din prezenta lege sunt şi rămân aplicabile.

 

Art. 26.

(1) Foştilor membri ai formelor asociative de proprietate asupra terenurilor cu vegetaţie forestieră, composesorate, obşti de moşneni în devălmăşie, obşti răzeşeşti nedivizate, păduri grănicereşti şi alte forme asociative asimilate acestora, precum şi moştenitorilor acestora, care au formulat cereri de reconstituire a dreptului de proprietate în baza art. 46 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, li se va elibera un singur titlu de proprietate, cu menţiunea la titular: "composesorat", "obşte de moşneni", "obşte de răzeşi", "păduri grănicereşti", alte asociaţii şi cu denumirea localităţii respective.

(2) Suprafaţa restituită formelor asociative nu poate depăşi suprafaţa rezultată din aplicarea reformei agrare din anul 1921.

(3) Titlul de proprietate va fi însoţit de o schiţă de amplasament a suprafeţei de teren forestier care a aparţinut composesoratului, obştii de moşneni, obştii de răzeşi etc., ce urmează a fi restituit, şi de o anexă cuprinzând numele, prenumele şi, când este cazul, cotaparte ce i se cuvine fiecăreia dintre persoanele prevăzute la alin. (1), pe baza actelor care le atestă această calitate şi în limitele prevăzute în aceste acte.

(4) Reconstituirea dreptului de proprietate, punerea în posesie şi eliberarea titlurilor de proprietate se fac de comisiile locale, respectiv comisiile judeţene, în a căror rază teritorială sunt situate terenurile, potrivit dispoziţiilor prezentei legi.

 

Art. 27.

Exploatarea terenurilor forestiere prevăzute la art. 26 din prezenta lege se face în conformitate cu statutele formelor asociative admise de legislaţia statului român în perioada anilor 1921-1940.

 

Art. 28.

(1) În vederea organizării exploatării terenurilor forestiere prevăzute la art. 26 din prezenta lege şi a determinării responsabilităţilor cu privire la exploatarea lor, persoanele îndreptăţite se vor constitui, în baza acestei legi, în formele asociative iniţiale de composesorat, păduri grănicereşti, devălmăşie de moşneni, obşti nedivizate de răzeşi etc.

(2) În termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi un comitet ad-hoc va solicita judecătoriei în a cărei rază teritorială sunt situate terenurile, pe baza certificării dreptului de proprietate sau de moştenire de către comisiile locale, autorizarea formelor asociative de administrare şi de exploatare a terenurilor forestiere.

(3) Comitetul ad-hoc va prezenta judecătoriei, o dată cu cererea şi cu certificatul eliberat de comisia locală, un statut autentificat de notarul public, în care se vor stabili structura acestora, organele de conducere, modul de exploatare a terenurilor forestiere, în condiţiile legii, drepturile şi obligaţiile membrilor, răspunderi, sancţiuni, modul de dizolvare, precum şi alte prevederi specifice.

(4) Prin hotărâre judecătorească formele asociative de exploatare în comun, constituite în condiţiile şi cu respectarea regimului silvic prevăzut de lege, dobândesc calitatea de persoană juridică. Hotărârea judecătorească va fi înscrisă într-un registru special ţinut de judecătorie.

(5) Suprafeţele forestiere aflate în proprietate comună, conform naturii acestora, rămân în proprietate indiviză pe toată durata existenţei lor.

 

Art. 29.

(1) În aplicarea prevederilor art. 47 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, propunerile de reconstituire a dreptului de proprietate pentru terenurile forestiere şi eliberarea titlului de proprietate se vor face pe numele parohiei, schitului, mânăstirii, instituţiei de învăţământ, indiferent de forma acesteia, în limita suprafeţelor pe care le-au avut în proprietate, dar nu mai mult de 30 ha, indiferent dacă terenurile sunt situate pe raza mai multor localităţi.

(2) Centrele eparhiale, parohiile, schiturile, mânăstirile, constituite până la data intrării în vigoare a prezentei legi, dobândesc, prin reconstituire, suprafeţe până la limita de 30 ha din fondul bisericesc al cultului căruia îi aparţin, recunoscut de lege, dacă acesta a avut în proprietate terenuri forestiere în judeţul în care a fost constituită parohia, schitul sau mânăstirea.

(3) Terenurile atribuite potrivit alin. (2) nu vor putea depăşi, cumulat, suprafaţa avută în proprietate de fondul bisericesc în judeţul în care s-a constituit parohia, schitul sau mânăstirea care depune cerere pentru reconstituire.

(4) Comunele, oraşele şi municipiile, care au deţinut în proprietate terenuri cu vegetaţie forestieră, păduri, zăvoaie, tufărişuri, fâneţe şi păşuni împădurite, redobândesc, la cerere, proprietatea acestora, în limitele probate cu actele care atestă suprafeţele solicitate în condiţiile art. 9 alin. (3) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată.

(5) În cazul cererilor formulate de consiliile locale, actele de reconstituire a dreptului de proprietate şi eliberarea titlului de proprietate se vor face pe numele comunei, oraşului sau al municipiului, ca persoane juridice, iar titlul se va înmâna primarului.

 

CAPITOLUL IV

Dispoziţii finale şi tranzitorii

 

Art. 30. - În aplicarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 169/1997, cetăţenii români au aceleaşi drepturi, indiferent dacă la data înregistrării cererii aveau domiciliul în ţară sau în străinătate.

 

Art. 31.

(1) Construcţiile de orice fel, aparţinând exploataţiilor agricole şi care au fost trecute în proprietatea statului prin efectul Decretului nr.83/1949 pentru completarea unor dispoziţii din Legea nr. 187/1945, se restituie foştilor proprietari sau, după caz, moştenitorilor acestora.

(2) Construcţiile de pe terenurile forestiere, care au făcut parte din exploataţia forestieră la data trecerii în proprietatea statului, se restituie foştilor proprietari sau, după caz, moştenitorilor acestora.

(3) În cazul în care astfel de bunuri imobile nu mai există, se vor acorda despăgubiri.

 

Art. 32.

(1) Persoanele fizice şi persoanele juridice, prevăzute la art. 10 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, au obligaţia să depună declaraţia pe propria răspundere în legătură cu suprafeţele de teren atribuite potrivit legii sau, respectiv, deţinute efectiv, în temeiul aceluiaşi articol, în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

(2) Prevederile art. 110 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, rămân aplicabile.

 

Art. 33.

Persoanele fizice şi persoanele juridice, care nu au depus în termenul prevăzut de Legea nr. 169/1997 cereri pentru reconstituirea dreptului de proprietate sau, după caz, actele doveditoare, pot formula astfel de cereri şi pot depune actele doveditoare în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

 

Art. 34.

Terenurile fără construcţii neafectate de lucrări de investiţii aprobate potrivit legii sau cu lucrări ce au fost deteriorate, distruse şi nu mai prezintă nici o valoare de întrebuinţare, preluate în orice mod, inclusiv cu titlu de donaţie, considerate proprietate publică sau privată a statului ori a unităţilor administrativ-teritoriale prin aplicarea dispoziţiilor Decretului nr.712/1966 şi ale altor acte normative speciale, se restituie foştilor proprietari sau moştenitorilor acestora, după caz.

 

Art. 35.

(1) Punerea în posesie a persoanelor îndreptăţite să primească în proprietate terenuri forestiere, potrivit prezentei legi, se va face numai după crearea în teritoriu a structurilor de control şi de aplicare a regimului silvic şi numai după promulgarea legilor privind contravenţiile silvice, regimul silvic şi administrarea fondului forestier proprietate privată şi de stat, precum şi statutul personalului silvic.

(2) Ocoalele silvice şi actualii deţinători răspund de paza şi protecţia vegetaţiei forestiere de pe terenurile solicitate de foştii proprietari până la punerea în posesie în condiţiile prevăzute de prezenta lege.

 

Art. 36.

Persoanelor fizice cărora li s-a stabilit dreptul de proprietate prin împroprietărire, cu ocazia aplicării Legii nr. 187/1945 pentru înfăptuirea reformei agrare, dar cărora nu li s-a atribuit efectiv terenul la care aveau dreptul sau cărora atribuirea le-a fost anulată li se vor acorda terenurile respective în limita suprafeţelor disponibile.

 

Art. 37.

Persoanelor fizice ale căror terenuri au intrat în componenţa fostelor cooperative agricole de producţie şi, ca urmare a comasărilor, nu au primit drept de proprietate în condiţiile Legii fondului funciar nr. 18/1991 li se reconstituie dreptul de proprietate în condiţiile prezentei legi, pe vechile amplasamente, în perimetrul societăţilor comerciale cu capital de stat, dacă acestea nu au fost atribuite în conformitate cu art. 2 alin. (1) din prezenta lege, iar în toate celelalte cazuri contrare sunt aplicabile prevederile art. 17 din prezenta lege.

 

Art. 38.

Reconstituirea dreptului de proprietate se face pe vechile amplasamente în condiţiile prezentei legi, cu interzicerea transferării lor de către comisiile prevăzute la art. 6 alin. (1) din prezenta lege.

 

Art. 39.

Prevederile art. 26-28 din prezenta lege se aplică în mod corespunzător şi în cazul terenurilor agricole, păşunilor şi fâneţelor ce au aparţinut formelor asociative care au deţinut astfel de terenuri.

 

Art. 40.

Pentru toate terenurile agricole şi forestiere solicitate prin cereri întemeiate, aprobate de organele competente, înregistrate în termenele şi cu procedura prevăzute de Legea nr. 18/1991, modificată şi completată prin Legea nr. 169/1997, care nu au putut fi retrocedate, precum şi în situaţiile în care foştii proprietari au optat pentru despăgubiri, Guvernul va stabili prin hotărâre modul de evaluare a terenurilor, sursele financiare şi modalităţile de plată către foştii proprietari, în termen de 45 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

 

Art. 41.

Guvernul va modifica şi va completa, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, regulamentul aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.131/1991, republicat.

Această lege a fost adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat în şedinţa comună din 9 decembrie 1999, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României.

 

p. Preşedintele camerei deputaţilor, Andrei Ioan Chiliman

p. Preşedintele senatului, Ulm Nicolae Spineanu

 

Bucureşti, 11 ianuarie 2000. Nr. 1. Site proiectat si administrat de catre Directia pentru informatica si comunicatii a Camerei Deputatilor webmaster@cdep.ro Vineri, 24 februarie 2006, 20:23

Trascina file per caricare