Print Friendly, PDF & Email

Il provvedimento è disponibile nelle seguenti lingue:

Reglementarea situatiei juridice a unor imobile cu destinatia de

locuinte, trecute în proprietatea statului

LEGE Nr. 112 din 25 noiembrie 1995

 

EMITENT: PARLAMENTUL

PUBLICATA ÎN: MONITORUL OFICIAL NR. 279 din 29 noiembrie 1995

Parlamentul României adopta prezenta lege.

 

CAP. 1

Dispozitii generale

 

ART. 1

Fostii proprietari - persoane fizice - ai imobilelor cu destinatia de locuinte, trecute ca atare în proprietatea statului sau a altor persoane juridice, dupa 6 martie 1945, cu titlu, si care se aflau în posesia statului sau a altor persoane juridice la datade 22 decembrie 1989, beneficiaza de masurile reparatorii prevazute de prezenta lege.

De prevederile alin. 1 beneficiaza si mostenitorii fostilor proprietari, poltrivi legii.

 

ART. 2

Persoanele prevazute la art. 1 beneficiaza de restituirea în natura, prin redobândirea dreptului de proprietate asupra apartamentelor în care locuiesc în calitate de chiriasi sau a celor care sunt libere, iar pentru celelalte apertamente primesc despagubiri în conditiile art. 12.

În cazul apartamentelor trecute în proprietatea statului pentru care s-au primit despagubiri, daca sunt ocupate de fostii proprietari sau sunt libere, ele se restituie în natura. Redobândirea dreptului de proprietate este conditionata de restituirea sumei primite cu titlu de despagubire, actualizata în conditiile prevederilor art. 13.

 

ART. 3

Prin apartament, în sensul prezentei legi, se întelege locuinta compusa din una sau mai multe camere, cu dependintele, garajele si anexele gospodaresti aferente, inclusiv camere de serviciu, poduri, pivnite, magazii si altele asemenea, indiferent daca sunt situate la acelasi nivel sau la niveluri diferite si care, la data trecerii înproprietatea statului, constituia o singura unitate locativa de sine statatoare, asa cum a fost determinata prin constructie.

Apartamentul, astfel cum a fost definit în alin. 1, ramâne considerat ca atare, indiferent daca, ulterior trecerii în proprietatea statului, s-au efectuat modificari constructive interioare ori a fost luat în evidenta ca reprezentând doua sau mai multe apartamente.

Pentru adaugarile, supraetajarile, dotarile, utilitatile si orice alte constructii, care exced apartamentul trecut în proprietatea statului, cât si pentru pierderile de valoare, imputabile, se aplica prevederile art. 13.

 

ART. 4

De prevederile prezentei legi beneficiaza cetatenii români.

 

CAP. 2

Restituirea în natura

 

ART. 5

Daca fostul proprietar sau mostenitorii acestuia locuiau la data de 22 decembrie 1989 în calitate de chiriasi în apartamentele trecute în proprietatea statului, ei devin proprietarii apartamentului locuit, în conditiile prezentei legi.

În cazul în care mai multi mostenitori locuiau la data de 22 decembrie 1989 fiecare într-un apartament trecut în proprietatea statului de la fostul proprietar, ei devin proprietarii apartamentului respectiv.

Fostul proprietar sau mostenitorii acestuia, daca locuiau la data de 22 decembrie 1989 în acelasi apartament cu alti chiriasi, devin proprietarii întregului apartament, astfel cum acesta este definit în art. 3. Evacuarea chiriasilor si punerea în posesie a proprietarilor se vor face numai dupa acordarea efectiva a unei locuinte corespunzatoare de catre autoritatile publice sau de catre proprietar.

Mostenitorii, în sensul prezentei legi, sunt socotiti de drept acceptantii succesiunii de la data depunerii cererii prevazute la art. 14.

Daca rudele pâna la gradul al doilea ale fostului proprietar în viata locuiau la 22 decembrie 1989 cu chirie în apartamentele preluate de catre stat de la acesta, apartamentele devin proprietatea lor, cu consimtamântul scris al proprietarului, daca le locuiesc si la data intrarii în vigoare a prezentei legi. Consimtamântul va fi dat în forma autentica.

 

ART. 6

Pe data ramânerii definitive a hotarârii comisiei prevazute la art. 15, prin care s-adispus restituirea în natura a apartamentului, se compenseaza de drept – fara îndeplinirea conditiilor stabilite de Codul civil - cheltuielile necesare, utile si voluptorii efectuate de fostii proprietari sau de mostenitorii lor, în calitate de chiriasi, si de unitatea care a administrat apartamentul, tinând seama si de prevederile art. 3.

Contractele de închiriere dintre fostii proprietari, mostenitorii lor, precum si rudele pâna la gradul al doilea ale fostului proprietar în viata si unitatea care a avut în administrare apartamentul înceteaza, de drept, pe aceeasi data.

 

CAP. 3

Protectia chiriasilor

 

ART. 7

Contractele de închiriere încheiate în baza Legii nr. 5/1973 privind administrarea fondului locativ si reglementarea raporturilor dintre proprietari si chiriasi, pentru apartamentele din imobilele prevazute la art. 1, se prelungesc, de drept, pe o perioada de 5 ani de la data ramânerii definitive a hotarârii comisiei prevazute la art. 15 ultimul alineat.

Chiriasii prevazuti la art. 5 alin. 3 vor beneficia, în perioada de prelungire a contractelor de închiriere, de prevederile legale în vigoare referitoare la construirea unei locuinte proprii prin sprijinul statului sau de prioritate în atribuirea unei locuinte din fondul locativ administrat de autoritatile publice locale.

Nu beneficiaza de prevederile alin. 1 si 2 si poate fi evacuat dupa trecerea unui an de la intrarea în vigoare a prezentei legi: a) chiriasul titular sau membrii familiei sale - sot, sotie, copii minori - care au dobândit ori au înstrainat dupa 1 ianuarie 1990, în localitatea de domiciliu, o locuinta corespunzatoare normelor stabilite prin Legea nr. 5/1973; b) chiriasul care refuza sa preia în folosinta o alta locuinta corespunzatoare, potrivit Legii nr. 5/1973; c) chiriasul care subînchiriaza locuinta fara consimtamântul proprietarului;

d) chiriasul care a schimbat total sau partial destinatia ori structura interioara a apartamentului, fara consimtamântul proprietarului. Fostii proprietari sau mostenitorii lor si rudele pâna la gradul al doilea ale fostului proprietar în viata, care beneficiaza de prevederile art. 5 alin. 3, se subroga, pe data prevazuta la art. 6, în drepturile si obligatiile legal-nascute ale celor care au detinut anterior, cu chirie, apartamentul. Nivelul chiriilor este cel stabilit prin lege.

Orice litigii între proprietar si chiriasi sunt de competenta exclusiva a instantelor de judecata.

 

ART. 8

Pentru cheltuielile efectuate de chiriasi cu compensare pe seama chiriei, în conditiile legii, care au la baza documente si evidente corespunzatoare la unitatile care au detinut apartamentele, se va continua compensarea din chiria datorata noului proprietar.

 

ART. 9

Chiriasii titulari de contract ai apartamentelor ce nu se restituie în natura fostilor proprietari sau mostenitorilor acestora pot opta, dupa expirarea termenului prevazut la art. 14, pentru cumpararea acestor apartamente cu plata integrala sau în rate a pretului.

De prevederile alineatului precedent beneficiaza si chiriasii care ocupa spatii locative realizate prin extinderea spatiului initial construit.

În cazul vânzarii apartamentelor cu plata în rate, la încheierea contractului se va achita un avans de minimum 30% din pretul apartamentului. Ratele lunare pentru achitarea contravalorii apartamentului se vor esalona pe o perioada de maximum 15ani, cu o dobânda reprezentând jumatate din dobânda de referinta stabilita anual de Banca Nationala a României.

Tinerii casatoriti, în vârsta de pâna la 30 de ani, precum si persoanele trecute de 60 de ani vor plati un avans de 10%, iar plata în rate lunare se esaloneaza pe o perioada de maximum 20 de ani.

Comisionul cuvenit unitatilor specializate care evalueaza si vând apartamente este de 1% din valoarea acestora.

Fac exceptie de la prevederile alin. 1 chiriasii titulari sau membrii familiei lor - sot, sotie, copii minori - care au dobândit sau au înstrainat o locuinta proprietatepersonala dupa 1 ianuarie 1990, în localitatea de domiciliu.

Chiriasii care nu dispun de posibilitati materiale pentru a cumpara apartamentul în care locuiesc pot sa ramâna în continuare în spatiul locativ respectiv, platind chiria stabilita prin lege.

Apartamentele dobândite în conditiile alin. 1 nu pot fi înstrainate 10 ani de la data cumpararii.

 

ART. 10

Sunt exceptate de la vânzare apartamentele care, la data intrarii în vigoare a legii, beneficiaza de dotari speciale, cum sunt: piscina, sauna, sera, crama, bar, vinoteca sau camera frigorifica.

Sunt, de asemenea, exceptate de la vânzare locuintele care au avut destinatia de case de oaspeti, de protocol, cele declarate monumente istorice si din patrimoniul national, precum si cele folosite ca resedinte pentru fostii si actualii demnitari.

 

ART. 11

Actele juridice de înstrainare încheiate cu încalcarea prevederilor art. 9 alin. 6 si ìale art. 10 sunt lovite de nulitate absoluta.

 

CAP. 4

Stabilirea si acordarea unor despagubiri

 

ART. 12

Fostii proprietari sau, dupa caz, mostenitorii acestora sunt îndreptatiti sa solicite acordarea de despagubiri pentru apartamentele nerestituite în natura si pentru terenurile aferente sau, desi îndeplinesc conditiile pentru restituirea în natura, sa opteze pentru acordarea de despagubiri.

 

ART. 13

Valoarea despagubirilor care se acorda fostilor proprietari si mostenitorilor acestora, pentru apartamentele nerestituite în natura, precum si pretul de vânzare, dupa caz, se stabilesc pe baza prevederilor Decretului nr. 93/1977, ale Decretuluilege nr. 61/1990 si ale Legii nr. 85/1992, republicata, iar valoarea terenurilor aferente, pe baza Criteriilor privind stabilirea si evaluarea terenurilor aflate în patrimoniul societatilor comerciale cu capital de stat nr. 2.665 din 28 februarie

1992, elaborate de Ministerul Finantelor si Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului, cu completarile ulterioare. La valorile astfel calculate se vor aplica coeficientii de actualizare, care nu vor fi mai mici decât coeficientul de crestere a veniturilor salariale medii pe economie.

Valoarea totala a apartamentului restituit în natura si a despagubirilor cuvenite pentru apartamentele nerestituite în natura si pentru terenurile aferente nu poate depasi suma veniturilor salariale medii pe economie ale unei persoane pe o perioada de 20 de ani, calculata la data stabilirii despagubirii.

În cazul în care fostului proprietar sau mostenitorilor acestuia ori rudelor pâna la gradul al doilea ale fostului proprietar în viata li se restituie în natura un apartament conform prevederilor art. 2, a carui valoare, calculata potrivit alin. 1, depaseste suma prevazuta la alin. 2, ei nu pot fi obligati sa plateasca diferenta.

Plata despagubirilor se face de catre Ministerul Finantelor, prin serviciile publice descentralizate ale acestuia, de la nivelul judetelor, municipiului Bucuresti si sectorului agricol Ilfov, în conturile bancare sau C.E.C., indicate de beneficiarii despagubirilor, pe baza actului prin care se dispune acordarea despagubirii si comunicat conform art. 19, dupa 12 luni de la încheierea lucrarilor de evaluare, dar nu mai târziu de 24 de luni.

Valoarea despagubirilor stabilite în conditiile anterioare se actualizeaza la data platii, luând ca baza salariul mediu pe economie din ultima luna a trimestrului expirat.

La dispozitia Ministerului Finantelor se constituie fondul extrabugetar pentru asigurarea punerii în aplicare a prevederilor prezentei legi, care se va alimenta din:

a) sumele obtinute din vânzarea apartamentelor care nu s-au restituit în natura, reprezentând plati integrale, avansuri, rate si dobânzi, dupa deducerea comisionului de 1% din valoarea apartamentelor;

b) sumele obtinute din lansarea unor împrumuturi de stat cu aceasta destinatie, în conditiile prevazute de Legea nr. 91/1993 privind datoria publica. Din fondul astfel constituit se vor efectua cheltuieli în urmatoarea ordine:

a) plata despagubirilor cuvenite - în conditiile prezentei legi - proprietarilor si mostenitorilor acestora;

b) plati pentru restituirea împrumuturilor contractate si plata costurilor care decurg din aceste împrumuturi de stat; c) construirea de locuinte, care sa fie repartizate cu prioritate chiriasilor aflati în situatia prevazuta la art. 5 alin. 3.

 

ART. 14

Persoanele îndreptatite la restituirea în natura a apartamentelor sau, dupa caz, la acordarea de despagubiri vor depune cereri în acest sens, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a legii.

 

ART. 15

Cererile prevazute la art. 14 vor fi adresate comisiei consiliului local, costituita potrivit art. 16, pe raza caruia se afla situat apartamentul în cauza.

Cererea trebuie sa cuprinda datele complete de identificare a solicitantului, calitatea de proprietar sau de mostenitor al acestuia, dupa caz, mentiunea ca s-a adresat sau urmeaza sa se adreseze cu o cerere similara si altor comisii (judetene, a municipiului Bucuresti, a sectorului agricol Ilfov), precum si orice alte mentiuni care sa-l ajute sa intre în posesia apartamentului sau a despagubirilor ce i se cuvin.

La cererea astfel formulata, petitionarul este obligat sa anexeze copie legalizata de pe actul care face dovada dreptului sau de proprietate ori al defunctului pe care-l mosteneste asupra apartamentului solicitat sa i se restituie în natura sau pentru care urmeaza sa primeasca despagubiri, copia de pe contractul de închiriere, în cazul în care solicita sa i se restituie în natura apartamentul pe care îl detine cu acest titlu, precum si orice alte acte pe care le considera necesare în realizarea dreptului sau. În cazul în care, dupa adoptarea hotarârii comisiei judetene, apar alte persoane cu vocatie succesorala, litigiul se solutioneaza potrivit dreptului comun.

În cazul în care fostul proprietar sau mostenitorii acestuia solicita despagubiri pentru apartamente situate în judete diferite, ei vor mentiona în cerere comisia judeteana pe care o aleg pentru stabilirea acestora. Comisia aleasa va cere relatiile necesare, inclusiv evaluarea de la comisiile judetene în a caror raza sunt situate apartamentele, în vederea stabilirii cuantumului despagubirii în conditiile prezentei legi.

Hotarârile pentru restituirile în natura se emit de comisiile judetene pe a caror raza se afla apartamentele.

 

ART. 16

În termen de 45 de zile de la data publicarii legii în Monitorul Oficial al României, consiliile locale, orasenesti sau municipale, dupa caz, propun constituirea comisiilor speciale învestite cu competenta de a primi cererile si a verifica actele.

Comisiile se numesc prin ordinul prefectului în termen de 15 zile de la înregistrarea propunerilor.

Propunerile acestor comisii, împreuna cu cererile si documentele depuse de fostii proprietari sau mostenitorii acestora si rudele pâna la gradul al doilea ale fostului proprietar în viata, se vor transmite, în termen de 30 de zile, comisiei judetene. Comisia judeteana pentru aplicarea dispozitiilor prezentei legi este formata din:

- presedinte: - presedintele consiliului judetean;

- membri: - notarul public sau delegatul acestuia;

- directorul general al directiei judetene a finantelor publice si controlului financiar de stat;

- directorul directiei judetene de urbanism, lucrari publice si amenajarea teritoriului;

- seful serviciului contencios al consiliului judetean;

- 2-6 specialisti din domeniile:  gospodarie locativa si expertizari în constructii si terenuri;

- secretar - secretarul consiliului judetean.

În acelasi mod se vor constitui comisiile pentru municipiul Bucuresti si sectorul agricol Ilfov, conduse de primarul general si, respectiv, presedinte.

Componenta nominala a comisiilor prevazute la acest articol se va stabili prin ordin al prefectilor.

 

ART. 17

Comisiile constituite potrivit art. 16 alin. 4 vor stabili, în termen de 60 de zile de la primirea propunerilor transmise de comisiile locale, dreptul fostilor proprietari sau al mostenitorilor acestora si al rudelor pâna la gradul al doilea ale fostului proprietar în viata pentru restituirea în natura, acordarea de despagubiri, cuantumul acestor despagubiri si vor emite hotarâri în acest sens. În termen de 5 zile, hotarârile vor fi comunicate, în scris, fostilor proprietari sau mostenitorilor acestora si rudelor pâna la gradul al doilea ale fostului proprietar în viata, chiriasilor din apartamentele care se vor restitui în natura, precum si persoanelor juridice care detin apartamentele. Evaluarea apartamentelor se va face de catre comisii tehnice de specialitate desemnate de comisiile judetene sau a municipiului Bucuresti si a sectorului agricol Ilfov.

Comisiile hotarasc cu votul majoritatii membrilor lor.

 

ART. 18

Hotarârile comisiilor judetene, ale comisiei municipiului Bucuresti si ale comisiei sectorului agricol Ilfov sunt supuse controlului judecatoresc, potrivit legii civile, si pot fi atacate în termen de 30 de zile de la comunicare.

Membrii comisiilor judetene, ai comisiei municipiului Bucuresti, ai comisiei sectorului agricol Ilfov si ai comisiilor locale, precum si toti functionarii publici implicati în aplicarea prezentei legi, care îndeplinesc cu întârziere, gresit, sau nu îndeplinesc atributiile ce le revin, raspund, dupa caz, disciplinar, material sau penal.

 

ART. 19

Hotarârile comisiilor judetene, ale comisiei municipiului Bucuresti, ale comisiei sectorului agricol Ilfov, precum si hotarârile judecatoresti, ramase definitive, se comunica petitionarului si primarului comunei, orasului, municipiului sau sectorului municipiului Bucuresti, dupa caz.

Hotarârile judecatoresti ramase definitive se comunica si comisiilor care au emis hotarârile ce au facut obiectul judecatii.

 

ART. 20

Actele prevazute la art. 19 se transmit, în original, beneficiarilor si, în copie, serviciilor publice descentralizate mentionate la art. 13 alin. 4.

 

CAP. 5

Alte dispozitii

 

ART. 21

O data cu restituirea în natura si dobândirea dreptului de proprietate asupra apartamentelor se dobândeste si dreptul de proprietate asupra terenurilor aferente, asa cum au fost determinate la data trecerii în proprietatea statului, cu exceptia suprafetelor ocupate si aferente altor constructii si dotari edilitare realizate, cu aprobari legale, dupa aceasta data.

 

ART. 22

În cazul în care apartamentul care se restituie în natura se afla într-o cladire cu

mai multe apartamente, fostii proprietari sau mostenitorii lor dobândesc cota-parte din proprietatea indiviza asupra tuturor partilor de constructii si instalatii, precum si asupra dotarilor, care, prin natura lor, nu se pot folosi decât în comun.

Cota de proprietate se dobândeste indiferent de cladirea, scara sau etajul la care este situat apartamentul.

În privinta terenurilor, dispozitiile alin. 1 si 2 se aplica în mod corespunzator. Cotele de proprietate la care se refera prezentul articol se determina proportional cu suprafata construita.

În baza hotarârii comisiei judetene si a hotarârii judecatoresti, definitive, dupa caz, beneficiarul restituirii în natura a apartamentului va cere înscrierea dreptului sau în evidentele de publicitate. Hotarârea comisiei judetene sau, dupa caz, hotarârea judecatoreasca, definitiva, constituie titlu de proprietate.

 

CAP. 6

Dispozitii finale

 

ART. 23

Procedurile speciale si cele pentru obtinerea documentatiilor necesare realizarii

drepturilor prevazute de prezenta lege, precum si formele de publicitate imobiliara sunt scutite de taxa de timbru.

 

ART. 24

Rezolvarea cererilor privind restituirea în natura sau despagubirea pentru imobilele cu destinatia de locuinte trecute în proprietatea statului se face numai în temeiul prevederilor prezentei legi.

Hotarârile judecatoresti cu privire la imobilele prevazute la art. 1 din prezenta lege, ramase definitive si irevocabile, vor putea fi atacate cu recurs în anulare, întemeiat pe dispozitiile art. 330 din Codul de procedura civila.

 

ART. 25

Prin legi speciale se vor reglementa situatiile juridice ale altor imobile decât cele care fac obiectul prezentei legi, trecute în proprietatea statului înainte de 22 decembrie 1989, indiferent de destinatia lor initiala, inclusiv ale celor demolate pentru cauze de utilitate publica.

 

ART. 26

Fostii proprietari ai imobilelor cu destinatia de locuinte trecute în proprietatea statului sau a altor persoane juridice, cu plata unor despagubiri, nu mai beneficiaza de masurile reparatorii prevazute de prezenta lege, cu exceptia cazurilor prevazute în art. 2 alin. 2.

Masurile reparatorii prevazute de prezenta lege nu se aplica în cazul imobilelor cu destinatia de locuinte trecute în proprietatea statului prin hotarâri judecatoresti penale ori în temeiul Legii nr. 18/1968.

Suprafetele de teren preluate de stat sau de alte persoane juridice, aflate la data de 22 decembrie 1989 în posesia acestora si care depasesc suprafata aferenta constructiilor, ramân în proprietatea statului.

 

ART. 27

Dreptul de a fi despagubit, potrivit dispozitiilor prezentei legi, se acorda si fostilor proprietari, respectiv mostenitorilor lor, ai imobilelor cu destinatia de locuinte, trecute ca atare în proprietatea statului sau a altor persoane juridice dupa 6 martie 1945, care au fost înstrainate pâna la 22 decembrie 1989, prin vânzarecumparare ori prin alte forme unor persoane fizice.

 

ART. 28

În termen de 30 de zile de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Guvernul va stabili, prin hotarâre, normele metodologice de aplicare a legii.

 

ART. 29

Prezenta lege intra în vigoare la 60 de zile de la data publicarii ei în Monitorul Oficial al României.

Aceasta lege a fost adoptata de Camera Deputatilor si Senat în sedinta comuna din 28 iunie 1995, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia României, si a fost reexaminata de Camera Deputatilor în sedinta din 26 septembrie 1995 si de Senat în sedinta din 9 noiembrie 1995 potrivit art. 145 alin. (1) din Constitutie, în urma Deciziei Curtii Constitutionale nr. 73 din 19 iulie 1995*.

-----------------

* Decizia a fost publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 177 din 8 august 1995.

 

p. PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

IOAN GAVRA

 

p. PRESEDINTELE SENATULUI

RADU VASILE

Trascina file per caricare