Print Friendly

Il provvedimento è disponibile nelle seguenti lingue:

STATUTUL PENTRU ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA

BISERICII ORTODOXE ROMÂNE

(Approvato dal Santo Sinodo della Chiesa ortodossa romena il 28 novembre 2007. Dal governo romeno il 16 gennaio 2008, con la Decisione governativa no. 53 del 16 gennaio 2008, pubblicata nel "Monitorul Oficial" no. 50 del 22 gennaio 2008).

DISPOZITII GENERALE

 Art.1  –  Biserica  Ortodoxa  Româna  este  comunitatea  crestinilor  ortodocsi,  clerici, monahi  si mireni,  constituiti  canonic  în  parohii  si mânastiri  din  eparhiile  Patriarhiei  Române aflate  în  interiorul  si  în  afara  granitelor  României,  care  marturisesc  pe  Dumnezeu  în  Sfânta Treime, Tatal, Fiul si Duhul Sfânt, pe temeiul Sfintei Scripturi si al Sfintei Traditii si participa la viata Bisericii prin aceleasi Sfinte Taine, slujbe liturgice si rânduieli canonice. 

Art.2  –  (1)  Biserica  Ortodoxa  Româna,  de  origine  apostolica,  este  si  ramâne  în comuniune si unitate dogmatica, liturgica si canonica cu Biserica Ortodoxa universala. 

(2) Biserica Ortodoxa Româna este autocefala si unitara în organizarea si în lucrarea sa pastorala, misionara si administrativa. 

Art.3  –  (1)  Biserica  Ortodoxa  Româna  are  conducere  sinodala  ierarhica,  potrivit învataturii si canoanelor Bisericii Ortodoxe si traditiei sale istorice.

(2) Biserica Ortodoxa Româna se administreaza în mod autonom prin organisme proprii reprezentative,  constituite  din  clerici  si  mireni,  potrivit  Sfintelor  Canoane,  dispozitiilor prezentului Statut si altor dispozitii ale autoritatii bisericesti competente.

Art.4  –  (1)  Biserica  Ortodoxa  Româna  este  autonoma  fata  de  Stat  si  fata  de  alte institutii.

(2) Biserica Ortodoxa Româna  stabileste  relatii  de  dialog  si  cooperare  cu Statul  si  cu diferite  institutii  pentru  împlinirea  misiunii  sale  pastorale,  spiritual-culturale,  educationale  si social-filantropice.

Art.5  –  (1)  Biserica Ortodoxa Româna  cuprinde  pe  crestinii  ortodocsi  din  tara  si  pe crestinii  ortodocsi  români  din  afara  granitelor  tarii,  precum  si  pe  cei  primiti  canonic  în comunitatile ei.

(2) Biserica Ortodoxa Româna este nationala si majoritara potrivit vechimii apostolice, traditiei,  numarului  de  credinciosi  si  contributiei  sale  deosebite  la  viata  si  cultura  poporului român. Biserica Ortodoxa Româna este Biserica neamului românesc.

PARTEA I

ORGANIZAREA

Art.6  –  (1)  Biserica  Ortodoxa  Româna  este  organizata  ca  Patriarhie,  cu  titulatura “Patriarhia Româna”. 

(2)  Patriarhia  Româna  cuprinde  eparhii  (Arhiepiscopii  si  Episcopii)  grupate  în Mitropolii,  precum  si  alte  unitati  în  interiorul  sau  în  afara  granitelor  României,  dupa  cum urmeaza:

A. În interiorul granitelor României:

I. – Mitropolia Munteniei si Dobrogei, cuprinzând:

1.  Arhiepiscopia Bucurestilor, cu sediul în municipiul Bucuresti.

2.  Arhiepiscopia Tomisului, cu sediul în municipiul Constanta.

3.  Arhiepiscopia Târgovistei, cu sediul în municipiul Târgoviste.

4.  Episcopia Argesului si Muscelului, cu sediul în municipiul Curtea de Arges.

5.  Episcopia Buzaului si Vrancei, cu sediul în municipiul Buzau.

6.  Episcopia Dunarii de Jos, cu sediul în municipiul Galati.

7.  Episcopia Sloboziei si Calarasilor, cu sediul în municipiul Slobozia.

8.  Episcopia Alexandriei si Teleormanului, cu sediul în municipiul Alexandria.

9.  Episcopia Giurgiului, cu sediul în municipiul Giurgiu.

10. Episcopia Tulcii, cu sediul în municipiul Tulcea.

II. – Mitropolia Moldovei si Bucovinei, cuprinzând:

11. Arhiepiscopia Iasilor, cu sediul în municipiul Iasi.

12. Arhiepiscopia Sucevei si Radautilor, cu sediul în municipiul Suceava.

13. Episcopia Romanului, cu sediul în municipiul Roman.

14. Episcopia Husilor, cu sediul în municipiul Husi.

III. – Mitropolia Ardealului, cuprinzând: 

15. Arhiepiscopia Sibiului, cu sediul în municipiul Sibiu.

16. Episcopia Covasnei si Harghitei, cu sediul în municipiul Miercurea Ciuc.

  IV. – Mitropolia Clujului, Albei, Crisanei si Maramuresului, cuprinzând:

17. Arhiepiscopia Vadului, Feleacului si Clujului, cu sediul în municipiul Cluj-Napoca.

18. Arhiepiscopia Alba Iuliei, cu sediul în municipiul Alba Iulia.

19. Episcopia Ortodoxa Româna a Oradiei, cu sediul în municipiul Oradea.

20. Episcopia Ortodoxa Româna  a Maramuresului  si  Satmarului,  cu  sediul  în municipiul Baia

Mare.

21. Episcopia Salajului, cu sediul în municipiul Zalau.

V. – Mitropolia Olteniei, cuprinzând:

22. Arhiepiscopia Craiovei, cu sediul în municipiul Craiova.

23. Episcopia Râmnicului, cu sediul în municipiul Râmnicu Vâlcea.

24. Episcopia Severinului si Strehaiei, cu sediul în municipiul Drobeta-Turnu Severin.

25. Episcopia Slatinei, cu sediul în municipiul Slatina.

VI. – Mitropolia Banatului, cuprinzând: 

26. Arhiepiscopia Timisoarei, cu sediul în municipiul Timisoara.

27. Episcopia Aradului, Ienopolei, Halmagiului si Hunedoarei, cu sediul în municipiul Arad.

28. Episcopia Caransebesului, cu sediul în municipiul Caransebes.

29. Episcopia Daciei Felix, cu sediul administrativ în Vârset.

30. Episcopia Ortodoxa Româna din Ungaria, cu sediul în Gyula.

VII. Unitati dependente direct de Patriarhia Româna: Vicariatul Ortodox Ucrainean, cu sediul în municipiul Sighetul Marmatiei.

B. În afara granitelor României:

I.  Mitropolia  Basarabiei,  autonoma  si  de  stil  vechi  si  Exarhat  al  Plaiurilor, cuprinzând:

31. Arhiepiscopia Chisinaului, cu sediul în municipiul Chisinau.

32. Episcopia de Balti (fosta a Hotinului), cu sediul în orasul Balti.

33. Episcopia Basarabiei de Sud (fosta de Cetatea Alba-Ismail), cu sediul în orasul Cantemir.

34. Episcopia Ortodoxa a Dubasarilor si a toata Transnistria (fosta Misiunea Ortodoxa Româna din Transnistria), cu sediul la Dubasari.

II.  Mitropolia  OrtodoxRomâna  Europei  Occidentale  si  Meridionale,

cuprinzând: 

35. Arhiepiscopia Ortodoxa Româna a Europei Occidentale, cu sediul la Paris.

36. Episcopia Ortodoxa Româna a Italiei, cu sediul la Roma.

37. Episcopia Ortodoxa Româna a Spaniei si Portugaliei, cu sediul la Madrid.

III.  Mitropolia  OrtodoxRomâna  Germaniei,  Europei  Centrale  si  de  Nord, cuprinzând: 

38. Arhiepiscopia Ortodoxa Româna a Germaniei, cu sediul la Nürnberg.

39. Episcopia Ortodoxa Româna a Europei de Nord, cu sediul la Stockholm.

IV.  (40)  Arhiepiscopia  OrtodoxRomâna  celor  douAmerici,  cu  sediul  la Chicago.

V. (41)  Episcopia  OrtodoxRomâna  Australiei si  Noii  Zeelande,  cu  sediul  la Melbourne.

VI. Reprezentante ale Patriarhiei Române: Asezamintele Românesti de  la Locurile Sfinte  (Ierusalim,  Iordan  si  Ierihon),  Parohia  Ortodoxa  Româna  de  la  Sofia  (Bulgaria), Reprezentanta Patriarhiei Române pe lânga institutiile europene (Bruxelles).

VII. Unitatile  ortodoxe  române care pastreazlegaturi spirituale si  culturale  cu Patriarhia  Româna:  Asezamintele  Românesti  din  Sfântul Munte  Athos  (Prodromu,  Lacu  si altele).

Art.7  –  (1)  Înfiintarea,  desfiintarea,  modificarea  teritoriala  si  schimbarea  titulaturii Mitropoliilor,  Arhiepiscopiilor  si  Episcopiilor  se  fac  prin  hotarâri  ale  Sfântului  Sinod  tinând seama  de  cerintele  pastoral-misionare si  luând în  considerare organizarea  administrativ teritoriala a statului.

(2) Titulatura Mitropolitilor, Arhiepiscopilor si Episcopilor este cea a Mitropoliei sau a eparhiei  în  care  pastoresc.  Titulatura  Episcopilor-vicari  patriarhali,  a  Episcopilor-vicari  si  a Arhiereilor-vicari  se  stabileste  de  Sfântul  Sinod,  la  propunerea  Patriarhului  pentru  Episcopiivicari patriarhali si a Chiriarhului locului pentru Episcopii-vicari si Arhiereii-vicari.

(3)  Ierarhii  eparhioti  din  unele  scaune  chiriarhale  cu  trecut  istoric  recunoscut  si  cu importanta  pastoral-misionara,  administrativa  si  cultural-nationala,  care  s-au  distins  printr-o slujire  chiriarhala  deosebita  si  îndelungata  a  Bisericii,  la  propunerea  Patriarhului  facuta  în consultare  cu  Sinodul  Permanent,  pot  primi  cu  aprobarea  Sfântului  Sinod  ranguri  cu  titlu personal,  de  mitropolit  onorific  cei  dintre  arhiepiscopi  si  de  arhiepiscop  onorific  cei  dintre episcopi, eparhia pastrându-si în continuare locul stabilit în dipticele canonic si administrativ al Bisericii Ortodoxe Române. De asemenea, Episcopiile vechi pot deveni Arhiepiscopii, pe baza unei motivatii temeinice.

(4) Membrii Sfântului Sinod carora li se acorda ranguri onorifice cu titlu personal vor fi înscrisi  în  lista membrilor Sfântului Sinod  si  pomeniti  la  slujbele  religioase  dupa Mitropolitii, respectiv, dupa Arhiepiscopii din ordinea administrativa a Bisericii Ortodoxe Române.

(5) Succesorii în scaunul arhiepiscopilor si episcopilor care au primit ranguri onorifice cu titlu personal nu preiau dreptul de a folosi aceste ranguri.

(6)  Hotarârile  luate  în  temeiul  prevederilor  alin.1,  2  si  din  prezentul  articol  se comunica ministerului de resort.

Art.8 – (1) Organizarea canonica si pastorala a credinciosilor ortodocsi români din afara granitelor României se asigura de catre Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. 

(2)  Episcopiile,  Arhiepiscopiile,  Mitropoliile  si  alte  unitati  bisericesti  din  afara granitelor  tarii  sunt organizate  si  functioneaza  în conformitate  cu  statutele proprii, aprobate de Sfântul  Sinod,  concordante  cu  Statutul  pentru  organizarea  si  functionarea  Bisericii  Ortodoxe Române.

CAPITOLUL I

Organizarea centrala

Art.9 – În Biserica Ortodoxa Româna, la nivel central functioneaza:

I. Organisme centrale deliberative:

A. Sfântul Sinod,

B. Sinodul Permanent,

C. Adunarea Nationala Bisericeasca.

II. Organisme centrale executive:

A. Patriarhul,

B. Consiliul National Bisericesc,

C. Permanenta Consiliului National Bisericesc.

III. Organisme centrale administrative:

A. Cancelaria Sfântului Sinod,

B. Administratia Patriarhala.

Dispozitii comune

Art.10  –  (1)  Organismele  centrale  deliberative  si  executive  bisericesti  sunt  valabil constituite  cu  prezenta  a  cel  putin  doua  treimi  din  numarul membrilor  lor  si  iau  hotarâri,  de regula, cu votul a jumatate plus unu din numarul membrilor prezenti. 

(2) Validarea  sau  invalidarea mandatelor membrilor  clerici  si mireni  alesi  se  face  de catre Adunarea Nationala Bisericeasca.

(3) Convocarea organismelor centrale deliberative, cu precizarea ordinii de zi, se face de catre  Presedinte,  cu  cel  putin  14  zile  înainte  de  data  fixata  pentru  sedinta,  iar  în  cazuri exceptionale în cel mai scurt timp posibil.

(4) Deschiderea si închiderea sedintelor de lucru ale organismelor centrale deliberative si executive se face de catre Presedinte. 

(5) Procesul-verbal  al  fiecarei  sedinte  de  lucru  a  organismelor  centrale  deliberative  si executive se semneaza de Presedinte si de Secretarii desemnati.

(6)  Hotarârile  organismelor  centrale  deliberative  si  executive  sunt  obligatorii  pentru întreaga Biserica Ortodoxa Româna. 

SECTIUNEA  I

Organisme centrale deliberative

A. Sfântul Sinod

Art.11 – Sfântul Sinod este cea mai  înalta autoritate a Bisericii Ortodoxe Române,  în toate domeniile ei de activitate.

Art.12 – (1) Sfântul Sinod se compune din: Patriarh si toti Mitropolitii, Arhiepiscopii, Episcopii eparhioti, Episcopii-vicari patriarhali, Episcopii-vicari si Arhiereii-vicari în functiune.

Ierarhii în functie au îndatorirea de a-si desfasura activitatea în cooperare sinodala, supunându-se hotarârilor Sfântului Sinod  si  prevederilor  prezentului Statut. De  asemenea,  ierarhii  retrasi  din functie au îndatorirea de a pastra disciplina canonica sinodala.

(2)  Presedintele  Sfântului  Sinod  este  Patriarhul.  În  lipsa  Patriarhului,  presedinte  al Sfântului  Sinod  este,  în  ordine, Mitropolitul Moldovei  si  Bucovinei, Mitropolitul  Ardealului, Mitropolitul  Clujului,  Albei,  Crisanei  si  Maramuresului,  Mitropolitul  Olteniei,  Mitropolitul Banatului, ceilalti Mitropoliti, Arhiepiscopi sau Episcopi în conformitate cu ordinea canonica a eparhiilor din Patriarhia Româna (diptice).

(3) Secretarul Sfântului Sinod este unul dintre Episcopii-vicari patriarhali desemnat de plenul acestuia, la propunerea Patriarhului.

Art.13  –  Sfântul  Sinod  se  întruneste  anual  în  cel  putin  doua  sedinte  de  lucru  în perioadele  de  primavara  si  toamna,  iar  în  sedinte  extraordinare,  ori  de  câte  ori  este  nevoie.

Sfântul Sinod se poate întruni si în sedinte solemne.

Art.14 – Atributiile Sfântului Sinod sunt:

a.  Pastreaza  unitatea  dogmatica,  liturgica  si  canonica  în  Biserica  Ortodoxa  Româna, precum si comuniunea cu întreaga Biserica Ortodoxa;

b. Examineaza orice problema de ordin dogmatic, liturgic, canonic si pastoral-misionar, pe  care  o  solutioneaza  în  conformitate  cu  învatatura  Bisericii  Ortodoxe  si  hotaraste,  potrivit Sfintelor Canoane, asupra problemelor bisericesti de orice natura;

c. Hotaraste cu privire la sfintirea Sfântului si Marelui Mir, potrivit cerintelor pastoralmisionaredin Biserica Ortodoxa Româna;

d.  Hotaraste  în  privinta  canonizarii  sfintilor  si  emite  Tomosul  de  proclamare  a canonizarii;

e.  Exprima  pozitia  oficiala  a  Bisericii  Ortodoxe  Române  asupra  proiectelor  de  acte normative  ale Statului  referitoare  la  activitatea  cultelor,  la  învatamântul  teologic  si  religios,  la asistenta sociala si religioasa, la patrimoniul cultural-national, în special cel bisericesc, precum si în alte domenii de interes bisericesc si social; 

f.  Aproba,  cu  o  majoritate  de  doua  treimi  din  numarul  membrilor  prezenti,  Statutul pentru  organizarea  si  functionarea  Bisericii Ortodoxe  Române  si  hotaraste  asupra modificarii acestuia;

g. Aproba regulamentele bisericesti întocmite în conformitate cu prezentul Statut;

h. Initiaza si aproba acorduri si parteneriate cu Statul si cu alte institutii în domenii de interes general bisericesc;

i. Exprima pozitia oficiala a Bisericii Ortodoxe Române în probleme de interes general ale societatii;

j. Aproba, cu o majoritate de doua  treimi din numarul membrilor prezenti,  înfiintarea, desfiintarea,  modificarea  teritoriala  si  schimbarea  titulaturii  eparhiilor  si  Mitropoliilor apartinatoare Patriarhiei Române;

k.  Aproba  statutele  eparhiilor,  Mitropoliilor  si  ale  altor  unitati  bisericesti  din  afara granitelor României;

l.   Alege,  cu  voturile  a  doua  treimi  din  totalul membrilor  prezenti,  pe  Patriarh,  si  cu voturile a jumatate plus unu din totalul membrilor prezenti, pe Mitropolitii, Arhiepiscopii si pe Episcopii eparhioti pentru eparhiile apartinatoare Patriarhiei Române;

m. Alege, cu voturile a jumatate plus unu din totalul membrilor prezenti, pe Episcopiivicari patriarhali, pe Episcopii-vicari si pe Arhiereii-vicari;

n. Emite Gramata pentru întronizarea Patriarhului;

o. Hotaraste cu privire la retragerea ierarhilor si stabileste drepturile acestora;

p. Hotaraste,  cu  o majoritate  de  doua  treimi  din  totalul membrilor  sai,  cu  privire  la trimiterea  în  judecata canonica a acelora dintre membrii  sai care  sunt  învinuiti de abateri de  la învatatura si disciplina Bisericii;

q. Aproba sau respinge, în principiu, recursurile clericilor în materie de caterisire si se pronunta asupra cererilor de iertare ale acestora, cu avizul prealabil al  Chiriarhului locului;

r. Îndruma si supravegheaza ca activitatea organismelor deliberative si executive de la Episcopii, Arhiepiscopii, Mitropolii si Patriarhie sa se desfasoare potrivit prevederilor statutare si regulamentare bisericesti;

s.  Initiaza  si  cultiva  relatii  fratesti  inter-ortodoxe,  relatii  de  dialog  si  cooperare  intercrestina  si inter-religioasa pe plan national si international;

t. Aproba normele privind organizarea si functionarea unitatilor de învatamânt teologic preuniversitar si universitar, precum si cele privind predarea religiei în scolile de stat, particulare si confesionale. Stabileste normele privind învatamântul confesional de toate nivelurile, precum si programele pentru catehizarea tinerilor si adultilor;

u.  Aproba  normele  activitatii  misionar-pastorale  si  pe  cele  pentru  promovarea  vietii religioase si morale a clerului;

v. Stabileste normele activitatii de asistenta social-filantropica pentru întreaga Biserica Ortodoxa  Româna  si  aproba  masurile  pentru  organizarea  asistentei  religioase  în  armata, penitenciare,  spitale,  camine  pentru  copii  si  pentru  batrâni,  asezaminte  sociale  destinate persoanelor defavorizate etc.;

w. Hotaraste înfiintarea, organizarea si desfiintarea asociatiilor si fundatiilor bisericesti cu caracter national care sunt constituite si conduse de catre Biserica Ortodoxa Româna; acorda sau retrage binecuvântarea (aprobarea) pentru înfiintarea, organizarea si desfiintarea asociatiilor si fundatiilor ortodoxe din Patriarhia Româna care au conducere proprie si activeaza în eparhiile acesteia.

x.  Initiaza,  autorizeaza  si  supravegheaza  traducerea,  diortosirea,  editarea  si  difuzarea Sfintei Scripturi, tiparirea si raspândirea cartilor de cult, a calendarului bisericesc, a manualelor de  teologie  si a manualelor de  religie;  supravegheaza din punct de vedere dogmatic,  liturgic  si canonic, lucrarile de arhitectura, pictura, sculptura si alte forme de arta bisericeasca ortodoxa si ia masurile cuvenite în caz de abateri;

y. Aproba  anual modul  de  constituire  si  de  repartizare  a  Fondului  Central Misionar; instituie fonduri speciale si stabileste modul de constituire si destinatia acestora;

z. Interpreteaza, în forma definitiva si obligatorie, pentru toate organismele bisericesti, dispozitiile statutare sau regulamentare.

Art.15 – (1) Pentru studierea si formularea propunerilor asupra problemelor ce urmeaza a se supune deliberarii, Sfântul Sinod alege, dintre membrii sai, patru Comisii sinodale.

(2)  Fiecare  Comisie  este  prezidata  de  un  Mitropolit  si  are  un  raportor.  Ceilalti mitropoliti sunt co-presedinti ai Comisiilor în care sunt repartizati de Sfântul Sinod.

(3) Comisiile Sfântului Sinod sunt:

a. Comisia Pastorala, Monahala si Sociala,

b. Comisia Teologica, Liturgica si Didactica,

c. Comisia Canonica, Juridica si pentru Disciplina,

d.  Comisia  pentru  Comunitati  Externe,  Relatii  inter-ortodoxe,  inter-crestine  si  interreligioase.

(4) Sfântul Sinod decide daca o problema trebuie examinata în comun de doua sau mai multe Comisii.

(5) Pentru anumite probleme, cu caracter permanent sau temporar, Sfântul Sinod decide instituirea  unor  sub-comisii  speciale  afiliate  uneia  din  cele  patru Comisii. Din  sub-comisii  pot face  parte  si  ierarhi  din  alte  comisii  si  pot  fi  cooptati  profesori  de  teologie,  clerici, monahi, mireni, specialisti în domeniul abordat, dupa modelul Sub-comisiei pentru canonizarea sfintilor români.

Art.16  – Sfântul Sinod  poate  invita  în Comisiile  sale,  pentru  consultare,  profesori  de teologie, clerici, monahi, mireni, specialisti în domenii abordate.

B. Sinodul Permanent

Art.17 – (1) Sinodul Permanent este organismul central deliberativ care functioneaza în timpul dintre sedintele Sfântului Sinod, când importanta unor probleme impune examinarea lor fara întârziere.

(2)  Sinodul  Permanent  se  compune  din  Patriarh  si  toti Mitropolitii  în  functie  de  la eparhiile din  tara  si din afara granitelor României. Din Sinodul Permanent  fac parte  si alti  trei ierarhi eparhioti (1 Arhiepiscop si 2 Episcopi) desemnati anual de Sfântul Sinod.

(3)  Presedintele  Sinodului  Permanent  este  Patriarhul.  În  lipsa  Patriarhului,  sedintele Sinodului Permanent sunt prezidate în ordinea prevazuta la art.12, alin. 2 din prezentul Statut.

(4)  Convocarea  Sinodului  Permanent,  cu  precizarea  ordinii  de  zi,  se  face  de  catre Presedintele sau, ori de câte ori este nevoie.

(5) Secretarul Sfântului Sinod este si Secretarul Sinodului Permanent.

(6) Sinodul Permanent ia hotarâri valabile prin consens sau cu votul a jumatate plus unu dintre membrii prezenti.

(7) Dispozitiile art.16 din prezentul Statut se aplica si cu privire la sedintele Sinodului Permanent.

Art.18  –  (1)  Sinodul  Permanent  exercita,  în  timpul  dintre  sedintele  Sfântului  Sinod, atributiile acestuia prevazute la art.14, lit. e, i, r, t si x.

(2)  Sinodul  Permanent,  la  solicitarea  Patriarhului  sau  a membrilor  sai,  examineaza  si formuleaza propuneri privind probleme ce urmeaza a fi aduse în dezbaterea Sfântului Sinod.

(3) Sinodul Permanent exercita orice alte atributii ce i se dau de catre Sfântul Sinod sau prin Statut si regulamente.

(4) Sinodul Permanent aduce la cunostinta Sfântului Sinod, pentru ratificare, hotarârile luate în timpul dintre sedintele acestuia.

C. Adunarea Nationala Bisericeasca

Art.19  –  Adunarea  Nationala  Bisericeasca  este  organismul  central  deliberativ  al Bisericii Ortodoxe Române,  pentru  problemele  administrative,  sociale,  culturale,  economice  si patrimoniale.

Art.20 – (1) Adunarea Nationala Bisericeasca este alcatuita din câte trei reprezentanti ai fiecarei eparhii, un cleric si doi mireni, delegati de Adunarile Eparhiale, pe termen de patru ani.

Ei pot fi delegati pentru cel mult doua mandate. 

(2) Ierarhii Sfântului Sinod participa la lucrarile Adunarii Nationale Bisericesti.

(3)  Presedintele  Adunarii  Nationale  Bisericesti  este  Patriarhul.  În  lipsa  Patriarhului, sedintele sunt prezidate în ordinea prevazuta în art.12, alin. 2 din prezentul Statut.

(4) Hotarârile Adunarii  Nationale  Bisericesti  devin  executorii  dupa  ratificarea  lor  de catre Sfântul Sinod.

Art.21 – Adunarea Nationala Bisericeasca se întruneste o data pe an în sedinta de lucru, iar,  în  caz  de  necesitate,  ori  de  câte  ori  este  nevoie.  Adunarea  Nationala  Bisericeasca  se întruneste si în sedinte solemne.

Art.22 – Atributiile Adunarii Nationale Bisericesti sunt:

a. Sustine drepturile si activitatile Bisericii Ortodoxe Române;

b.  Avizeaza  regulamente  de  aplicare  ale  prezentului  Statut  cu  privire  la  domenii  de activitate date în competenta sa de catre Sfântul Sinod;

c. La propunerea Patriarhului, alege pe membrii Consiliului National Bisericesc;

d. Adopta masuri generale pentru sprijinirea asezamintelor culturale, social-filantropice, economice si fundationale ale Bisericii;

e. Stabileste mijloacele de ajutorare ale organismelor si institutiilor centrale bisericesti;

f.  Examineaza  si  aproba  Raportul  general  anual  al  Consiliului  National  Bisericesc, privind activitatea din Biserica Ortodoxa Româna  si hotaraste cu privire  la masurile ce  trebuie luate pentru buna desfasurare a vietii bisericesti;

g. Aproba  contul  de  executie  bugetara  si  bilantul  financiar-contabil  al Administratiei Patriarhale, al  Institutului   Biblic  si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române  si al  institutiilor

centrale bisericesti;

h.  Aproba  bugetul  general  al  Administratiei  Patriarhale,  al  Institutului  Biblic  si  de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române si al institutiilor centrale bisericesti;

i. Aproba masuri  unitare  privind  administrarea  bunurilor mobile  si  imobile,  aflate  în proprietatea sau folosinta unitatilor de cult din întreaga Biserica Ortodoxa Româna, precum si a

celor fundationale;

j. Aproba proiecte sociale, culturale, educationale si comunicationale;

k. Stabileste mijloacele de ajutorare a românilor din afara granitelor României;

l. Exercita orice alte atributii care îi sunt date prin Statut, prin regulamentele bisericesti

sau de catre Sfântul Sinod.

Art.23  –  (1) Pentru  studierea  problemelor  si  formularea  propunerilor  ce  urmeaza  a  fi supuse deliberarii, Adunarea alege, la începutul fiecarui mandat de patru ani, dintre membrii ei clerici si mireni, cinci Comisii de lucru permanente, care au câte un presedinte, vice-presedinte si raportor desemnati de plen, la propunerea Presedintelui. Comisiile Adunarii Nationale Bisericesti sunt:

a. Comisia administrativ-juridica si de validare,

b. Comisia sociala si pentru comunicatii media,

c. Comisia culturala si educationala,

d. Comisia economica, bugetara si de patrimoniu imobiliar (bunuri bisericesti),

e. Comisia pentru românii ortodocsi de peste hotare.

(2)  La  lucrarile  Comisiei  pentru  românii  ortodocsi  de  peste  hotare  pot  fi  invitati  si reprezentanti clerici si mireni ai eparhiilor ortodoxe române de peste hotare, când ordinea de zi impune acest lucru.

(3) La convocarea Presedintelui, Comisiile Adunarii Nationale Bisericesti se pot întruni si între sedintele acesteia, potrivit cerintelor.

SECTIUNEA  a II-a

Organisme centrale executive

A. Patriarhul

Art.24  –  Patriarhul  este  Întâistatatorul  între  Ierarhii  Bisericii  Ortodoxe  Române  si Presedintele organismelor centrale deliberative si executive bisericesti.

Art.25 –  (1) Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române  este Arhiepiscopul Bucurestilor  si Mitropolitul Munteniei si Dobrogei. 

(2)  Titulatura  sa  este:  “Preafericirea  Sa,  Preafericitul  Parinte  (N),  Arhiepiscopul

Bucurestilor, Mitropolitul Munteniei si Dobrogei, Loctiitor al tronului Cezareei Capadociei

si Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române sau Patriarhul României”.

(3) In conformitate cu Sfintele Canoane, cu traditia panortodoxa si cu practica Bisericii Ortodoxe  Române,  la  serviciile  religioase  Patriarhul  este  pomenit  de  catre  Mitropoliti, Mitropolitii sunt pomeniti de catre ierarhii sufragani, iar Arhiepiscopii si Episcopii sunt pomeniti de catre preotii slujitori.

(4)  Patriarhul  poarta  ca  însemne  distinctive:  o  cruce  si  doua  engolpioane,  haine  de culoare alba: reverenda si rasa, culion si camilafca având cruce.

(5)  Patriarhul  exercita  drepturile  si  îndeplineste  îndatoririle  prevazute  de  Sfintele Canoane, de prezentul Statut si de regulamentele bisericesti.

Art.26 – Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române are urmatoarele atributii:

a. Convoaca  si prezideaza organismele  centrale  deliberative  si  executive bisericesti  si vegheaza pentru aducerea la îndeplinire a hotarârilor acestora;

b.  Dispune masurile  necesare,  potrivit  hotarârii  Sfântului  Sinod,  pentru  pregatirea  si sfintirea Sfântului si Marelui Mir la Patriarhia Româna;

c. Reprezinta Patriarhia Româna în relatiile cu autoritatile publice centrale si locale, în justitie si fata de terti, personal sau prin delegati împuterniciti;

d.  Reprezinta  Biserica  Ortodoxa  Româna  în  relatiile  cu  celelalte  Biserici  Ortodoxe surori, personal sau prin delegati;

e.  Reprezinta,  personal  sau  prin  delegati,  Biserica  Ortodoxa  Româna  în  relatiile  cu celelalte Biserici crestine, organizatii inter-crestine, organizatii religioase si inter-religioase, din tara si de peste hotare;

f.  Adreseaza  scrisori  pastorale  pentru  întreaga  Biserica  Ortodoxa  Româna,  cu încuviintarea Sfântului Sinod sau a Sinodului Permanent;

g. Viziteaza frateste pe ierarhii Bisericii Ortodoxe Române, în eparhiile lor;

h.  Se  îngrijeste  de  îndeplinirea  prevederilor  statutare  pentru  completarea  eparhiilor vacante;

i. Prezideaza Sfântul Sinod pentru alegerea Mitropolitilor ortodocsi  români din  tara  si din afara granitelor;

j. Hirotoneste împreuna cu alti ierarhi si întronizeaza pe mitropoliti;

k. Emite Gramata pentru întronizarea Mitropolitilor din tara si din afara granitelor;

l. Numeste loctiitori de Mitropoliti în cazul vacantei scaunelor mitropolitane;

m.  Sfatuieste  frateste  pe  ierarhii  eparhiilor  ortodoxe  române  din  tara  si  din  afara granitelor si conciliaza eventuale neîntelegeri dintre acestia;

n. Examineaza,  în Sinodul Permanent,  plângerile  împotriva  ierarhilor,  iar  rezultatul  îl aduce la cunostinta Sfântului Sinod;

o.  În consultare cu Sinodul Permanent, propune Sfântului Sinod candidati de Episcopvicar patriarhal si prezideaza alegerea acestora;

p.  Numeste,  mentine  si  revoca  într-o  sedinta  a  Permanentei  Consiliului  National Bisericesc personalul de conducere, precum si celelalte categorii de personal clerical si neclerical de  la Cancelaria  Sfântului  Sinod,  de  la Administratia  Patriarhala,  de  la  Institutul Biblic  si  de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române si de la celelalte institutii centrale bisericesti;

q. Confirma si dizolva, prin Decizie Patriarhala, Adunarile Eparhiale;

r. Exercita  dreptul  de  devolutiune  în mitropolii  pentru  restabilirea  ordinii  canonice  si administrative;

s. Conform  traditiei  ortodoxe  are  dreptul  de  a  înfiinta  stavropighii  patriarhale  si  a  le conduce prin delegatii sai, în limitele competentelor stabilite prin Decizie Patriarhala, aducând la cunostinta Chiriarhului locului acestea;

t.  Exercita  orice  alte  atributii  prevazute  de  Sfintele  Canoane,  de  prezentul  Statut,  de regulamentele bisericesti sau încredintate de Sfântul Sinod.

Art.27  –  Pentru  desfasurarea  activitatii  curente,  la  dispozitia  Patriarhului  se  afla Cabinetul  Patriarhului,  coordonat  de  un  consilier  patriarhal,  cu  personalul  corespunzator  si serviciile aferente: Secretariat, Registratura, Arhiva, Biblioteca etc.

B. Consiliul National Bisericesc

Art.28 – Consiliul National Bisericesc este organism central executiv al Sfântului Sinod si al Adunarii Nationale Bisericesti.

Art.29 – (1) Consiliul National Bisericesc se întruneste la convocarea Presedintelui, cel putin de doua ori pe an sau ori de câte ori este nevoie.

(2)  Consiliul  National  Bisericesc  se  compune  din  12  membri  ai  Adunarii  Nationale Bisericesti, câte un cleric si câte un mirean reprezentând fiecare Mitropolie din tara, desemnati 

pe o perioada de patru ani si pentru cel mult doua mandate.

(3)  Presedintele Consiliului National Bisericesc  este  Patriarhul,  iar  în  lipsa  loctiitorul sau,  conform  prevederilor  art.12,  alin.  2  din  prezentul  Statut. Membrii  Sfântului  Sinod  pot participa cu vot deliberativ la sedintele Consiliului.

(4) Episcopii-vicari patriarhali sunt membri de drept ai Consiliului National Bisericesc, cu vot deliberativ.

(5)  Vicarul  administrativ  patriarhal,  consilierii  patriarhali  si  inspectorul  general bisericesc sunt membri permanenti ai Consiliului National Bisericesc, cu vot consultativ.

(6)  Consiliul  National  Bisericesc  ia  hotarâri  valabile  prin  consens  sau  cu  votul  a jumatate plus unu dintre membrii prezenti.

(7) Secretar al  sedintelor este consilierul coordonator de  la Cabinetul Patriarhal,  iar  în lipsa acestuia unul din consilierii patriarhali desemnat de Patriarh.

Art.30  –  Consiliul  National  Bisericesc  exercita  în  timpul  dintre  sedintele  Adunarii Nationale Bisericesti atributiile acesteia prevazute în art.22, lit. a, d si e, precum si urmatoarele atributii:

a. Întocmeste raportul anual privind activitatea generala a Bisericii Ortodoxe Române;

b. Întocmeste contul de executie bugetara si bilantul financiar-contabil al Administratiei Patriarhale,  al  Institutului   Biblic  si  de Misiune  al Bisericii Ortodoxe Române  si  al  celorlalte institutii centrale bisericesti;

c.  Întocmeste  bugetul  general  al Administratiei Patriarhale,  al  Institutului Biblic  si  de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române si al celorlalte institutii centrale bisericesti;

d. Aproba planul de activitate al Editurii, Tipografiei si Atelierelor Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române;

e.  Hotaraste  asupra  modului  de  administrare  a  bunurilor  mobile  si  imobile  ale Administratiei Patriarhale, ale Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, ale celorlalte institutii centrale bisericesti si ale fundatiilor bisericesti centrale;

f.  Hotaraste  asupra  transmiterii  cu  orice  titlu  a  folosintei  sau  proprietatii  asupra bunurilor imobile ale Patriarhiei (vânzare sau schimb), precum si asupra grevarii cu sarcini sau afectarii de servituti a bunurilor Patriarhiei, cu exceptia bunurilor sacre care sunt inalienabile, cu respectarea prevederilor statutare, regulamentare bisericesti si legale;

g. Exercita orice atributii care îi sunt date prin Statut, regulamente sau prin hotarâri ale Sfântului Sinod, Sinodului Permanent si Adunarii Nationale Bisericesti.

C. Permanenta Consiliului National Bisericesc

Art.31  –  (1)  Între  sedintele  Consiliului National  Bisericesc  functioneaza  Permanenta Consiliului National Bisericesc, ca organism central executiv.

(2)  Ea  se  compune  din  Patriarh,  ca  presedinte,  Episcopii-vicari  patriarhali,  Vicarul administrativ patriarhal, consilierii patriarhali  si  inspectorul general bisericesc, ca membri  si  ia hotarâri valide prin consensul membrilor prezenti.

(3) Din încredintarea Patriarhului, Permanenta Consiliului National Bisericesc poate fi prezidata de unul din Episcopii-vicari patriarhali. În aceasta situatie, procesul-verbal al lucrarilor este supus aprobarii Patriarhului. Hotarârile devin executorii numai dupa confirmarea lor în scris, de catre Patriarh.

Art.32  –  Permanenta  Consiliului  National  Bisericesc,  prezidata  de  Patriarh,  exercita atributiile Consiliului National Bisericesc, cu exceptia celor prevazute la art.30, lit.f, în perioada dintre sedintele sale, precum si urmatoarele competente:

a.  Examineaza  orice  problema  bisericeasca,  misionar-pastorala,  culturala,  sociala, administrativ-gospodareasca, economic-financiara etc. din cadrul institutiilor centrale biericesti ce  urmeaza  a  face  obiectul  dezbaterilor  organismelor  centrale  deliberative  si  executive  si  face propuneri statutare;

b.  Examineaza  si  definitiveaza  darile  de  seama  anuale  asupra  activitatii  institutiilor centrale bisericesti;

c. Prezinta spre definitivare contul de executie bugetara si bilantul financiar-contabil al institutiilor centrale bisericesti;

d.  Prezinta  spre  definitivare  proiectul  bugetului  general  anual  al  institutiilor  centrale bisericesti;

e. Întocmeste planurile anuale ale activitatii institutiilor centrale bisericesti;

f.  Analizeaza  si  face  propuneri  Consiliului  National  Bisericesc  privind  modul  de administrare  a bunurilor mobile  si  imobile  ale  institutiilor  centrale bisericesti  si  ale  fundatiilor bisericesti centrale;

g. Administreaza Fondul Central Misionar în limita bugetului aprobat de Sfântul Sinod si prezinta anual, acestuia, contul de executie bugetara;

h. Administreaza fondurile special instituite la nivelul Administratiei Patriarhale potrivit destinatiei  lor  si  în  limita  sumelor  colectate,  informând  anual  Sfântul  Sinod  despre  situatia acestora;

i.  Aproba  proiectele  de  investitii  în  limita  bugetului  Administratiei  Patriarhale,  al Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române si al celorlalte institutii centrale bisericesti;

j. Face demersuri pe lânga autoritatile publice centrale si locale si pe lânga alte institutii, pentru obtinerea de sprijin destinat activitatilor interne si internationale organizate de Patriarhia Româna prin institutiile centrale bisericesti, precum si pentru acordarea altor forme de sprijin de la bugetul de stat sau de la bugetele locale alocate Bisericii, în general, sau unitatilor de cult din interiorul sau din afara granitelor României;

k.  Hotaraste  asupra  acceptarii  donatiilor,  legatelor,  sponsorizarilor  si  cumpararii  de bunuri în favoarea Patriarhiei Române pentru institutiile sale centrale.

Art.33  –  (1)  Permanenta  Consiliului National  Bisericesc  se  întruneste  la  convocarea Presedintelui, ori de câte ori este nevoie.

(2) Consilierul coordonator al Cabinetului Patriarhal sau, în absenta acestuia, unul dintre ceilalti  consilieri  patriarhali,  desemnat  de  Presedinte,  întocmeste  procesul-verbal  al  sedintelor Permanentei Consiliului National Bisericesc.

Art.34  –  Hotarârile  Permanentei  Consiliului  National  Bisericesc  sunt  aduse  la îndeplinire de Cancelaria Sfântului Sinod si de sectoarele celorlalte institutii centrale bisericesti.

SECTIUNEA a III-a

Organisme centrale administrative

Art.35  –  (1)  În  exercitarea  atributiilor  sale  executive  de  Presedinte  al  organismelor centrale  bisericesti  deliberative  si  executive  si  Întâistatator  al  Bisericii  Ortodoxe  Române, Patriarhul este ajutat de: 

A. Cancelaria Sfântului Sinod,

B. Administratia Patriarhala.

(2) Din încredintarea Patriarhului, Cancelaria Sfântului Sinod, sectoarele Administratiei Patriarhale si celelalte institutii centrale bisericesti sunt coordonate de Episcopii-vicari patriarhali sau de catre un delegat al Patriarhului. 

(3)  Episcopii-vicari  patriarhali  se  aleg  de  catre  Sfântul  Sinod  în  conformitate  cu prevederile art.131 din prezentul Statut si sunt asimilati în drepturile de pomenire si cinstire cu episcopii eparhioti.

(4)  Episcopii-vicari  patriarhali  îndeplinesc  atributiunile  delegate  lor,  prin Decizie,  de catre Patriarh.

A. Cancelaria Sfântului Sinod

Art.36 – (1) Cancelaria Sfântului Sinod este organism central administrativ al Sfântului Sinod, al Sinodului Permanent, al Adunarii Nationale Bisericesti, al Patriarhului, al Consiliului National Bisericesc si al Permanentei acestuia.

(2)  Secretarul  Sfântului  Sinod,  prin  Decizie  Patriarhala,  coordoneaza  Cancelaria Sfântului Sinod având colaboratori pe Vicarul administrativ patriarhal si consilierul patriarhal de resort.

(3) Vicarul  administrativ  patriarhal  împreuna  cu  consilierul  patriarhal  din  Cancelaria Sfântului  Sinod,  sub  conducerea  Episcopului-Vicar  Patriarhal,  pregatesc  lucrarile  pentru convocarea  organismelor  centrale  deliberative  si  executive  bisericesti  si  cele  care  se  supun examinarii acestora.

(4) Cancelaria Sfântului Sinod elaboreaza, pastreaza  si pregateste pentru publicarea  în Revista “Biserica Ortodoxa Româna”, procesele-verbale ale sedintelor de lucru ale organismelor centrale bisericesti, comunica centrelor eparhiale hotarârile acestora si tine evidenta modului de aducere  a  lor  la  îndeplinire,  cu  exceptia  celor  care  sunt  date  în  competenta  Sectoarelor Administratiei  Patriarhale  prevazute  la  art.37  din  prezentul  Statut  sau  altor  institutii  centrale bisericesti.

(5)  Elaboreaza  corespondenta  organismelor  centrale  bisericesti  si  a  Presedintelui acestora  cu  autoritatile  publice  centrale  în  probleme  care  privesc  viata  religioasa  din Biserica Ortodoxa Româna.

(6) Întocmeste si supune aprobarii Deciziile Patriarhale de atributii ale personalului de conducere din cadrul Cancelariei Sfântului Sinod si de la celelalte institutii centrale bisericesti.

(7) Centralizeaza datele referitoare la domeniile vietii religioase din Patriarhia Româna pentru evidenta si publicare în presa bisericeasca.

(8) Cancelaria Sfântului Sinod este pastratoarea sigiliului Sfântului Sinod.

(9)  Pentru  îndeplinirea  atributiilor  sale,  ca  organism  central  administrativ, Cancelaria Sfântului  Sinod  are  urmatoarele  servicii:  Oficiul  canonico-juridic,  Secretariat,  registratura  si arhiva,  Personal-resurse  umane,  Biblioteca  Sfântului  Sinod  si  altele,  a  caror  activitate  este organizata de Vicarul administrativ patriarhal.

B. Administratia Patriarhala

Art.37  –  (1)  Administratia  Patriarhala,  ca  organism  central  administrativ,  are  în atributiile  sale  studierea  si  întocmirea  referatelor  privitoare  la  problemele  bisericesti  de competenta  organismelor  centrale  deliberative  si  executive,  prin  urmatoarele  sectoare administrative de specialitate:

a. Sectorul teologic-educational,

b. Sectorul social-filantropic,

c. Sectorul economic-financiar (cu urmatoarele servicii: Contabilitate, Tehnic, Comisia

de Pictura Bisericeasca),

d. Sectorul patrimoniu cultural,

e. Sectorul patrimoniu imobiliar,

f. Sectorul relatii bisericesti si inter-religioase,

g. Sectorul comunitati externe,

h. Sectorul comunicatii si relatii publice,

i. Corpul de inspectie si control (audit).

(2) Prin  hotarâri  ale Permanentei Consiliului National Bisericesc  pot  lua  fiinta  si  alte sectoare si servicii în cadrul Administratiei Patriarhale.

(3)  Prin  Decizie  Patriarhala,  Episcopii-vicari  patriarhali  coordoneaza  sectoarele Administratiei Patriarhale având colaboratori pe consilierii patriarhali de resort sau pe inspectorii de specialitate.

(4) Prin sectoarele administrative de specialitate si prin serviciile aferente, Administratia

Patriarhala  studiaza  problemele  bisericesti  specifice  acestora  care  intra  în  competenta organismelor centrale deliberative si executive, comunica centrelor eparhiale hotarârile acestora si tine evidenta modului de aducere a lor la îndeplinire.

Art.38 – (1) Corpul de inspectie si control are în componenta sa:

a. Un inspector general bisericesc, cu atributii generale de control si referent la Comisia Canonica, Juridica si pentru Disciplina a Sfântului Sinod pentru cererile de iertare în cazurile de caterisire, aplicate definitiv unor clerici de consistoriile eparhiale;

b.  Inspectori  pentru  institutiile  de  învatamânt  universitar  si  preuniversitar  teologic (Facultati de teologie, Seminarii teologice liceale si Scoli de cântareti bisericesti);

c. Inspectori pentru controlul financiar si gestionar (audit), dintre care unul cu pregatire juridica.

(2)  Membrii  Corpului  de  inspectie  si  control  (audit)  îsi  desfasoara  activitatea  din dispozitia Patriarhului, potrivit atributiilor prevazute de Statut, de regulamentele bisericesti si de legislatia în vigoare.

Art.39  –  (1)  Vicarul  administrativ  patriarhal,  consilierii  patriarhali  si  inspectorii patriarhali se numesc si se revoca, în conditiile art.26, lit. p din prezentul Statut, dintre preotii doctori, absolventi  de  masterat,  licentiati  în  teologie  sau  în  alte  specializari,  cu  activitati  si aptitudini  deosebite,  fara  impedimente  juridic-canonice.  Clericii  din  institutiile  centrale bisericesti pot fi numiti slujitori la parohii direct (fara concurs) de catre Patriarh.

(2) Vicarului administrativ patriarhal, consilierilor patriarhali si inspectorilor patriarhali li se fixeaza, prin Decizie a Patriarhului, sfera de activitate si atributiile în cadrul Sectoarelor pe care le coordoneaza, ca membri ai Permanentei Consiliului National Bisericesc sau ca invitati.

(3)  Vicarul  administrativ  patriarhal  si  consilierii  patriarhali  participa  la  sedintele organismelor  centrale  deliberative  si  executive  bisericesti,  cu  vot  consultativ,  iar  la  sedintele Permanentei Consiliului National Bisericesc, cu vot deliberativ.

CAPITOLUL al II-lea

Organizarea locala

Art.40  –  (1)  Unitatile  componente  ale  Bisericii  Ortodoxe  Române,  organizata  ca Patriarhie, sunt: 

a. Parohia, 

b. Mânastirea,

c. Protopopiatul (Protoieria), 

d. Vicariatul, 

e. Eparhia (Arhiepiscopia si Episcopia),  

f. Mitropolia.

(2)  Fiecare  din  unitatile  componente  ale  Bisericii,  în  conformitate  cu  dispozitiile prezentului Statut, are dreptul de a se conduce si de a se administra autonom fata de alta parte componenta de acelasi rang si de a participa, prin reprezentantii sai alesi, clerici si mireni – în cazul parohiilor si eparhiilor, la lucrarile unitatilor componente superioare.

(3) Modul de constituire si functionare a unitatilor componente si a organismelor locale de acelasi grad este identic pentru întreaga Biserica Ortodoxa Româna.

Despre personalitatea juridica

Art.41 – (1) Patriarhia, Mitropolia, Arhiepiscopia, Episcopia, Vicariatul, Protopopiatul (Protoieria), Mânastirea  si Parohia  sunt persoane  juridice de drept privat si utilitate publica, cu drepturile si obligatiile prevazute de prezentul Statut.

(2) Aceste persoane juridice au dreptul la doua coduri unice de înregistrare fiscala, atât pentru activitatea non profit cât si pentru cea economica.

Art.42  –  Înfiintarea  si  desfiintarea  unitatilor  componente  ale  Bisericii  Ortodoxe Române se comunica pentru evidenta ministerului de resort.

SECTIUNEA  I

A. Parohia

Art.43 – Parohia este comunitatea crestinilor ortodocsi, clerici si mireni, situata pe un anume  teritoriu  si  subordonata  Centrului  eparhial  din  punct  de  vedere  canonic,  juridic, administrativ  si patrimonial, condusa de un preot paroh numit de Chiriarhul  (arhiepiscopul  sau episcopul) eparhiei respective.

Art.44 – Înfiintarea, organizarea, schimbarea limitei teritoriale si desfiintarea de parohii se  aproba  de  catre  Consiliul  Eparhial,  tinând  seama  de  cerintele  misionare  si  pastorale  din teritoriu.

Art.45 – Credinciosii parohiei au drepturi ca: de a beneficia de asistenta religioasa, de a alege si a fi alesi în organismele parohiale, de a beneficia de ajutor filantropic, dupa posibilitati;

si  îndatoriri ca: de a  sustine,  întari  si marturisi credinta Bisericii Ortodoxe; de a vietui potrivit învataturii  de  credinta  ortodoxa;  de  a  participa  la  sfintele  slujbe;  de  a  se  împartasi  cu Sfintele

Taine; de a împlini faptele milei crestine; de a întretine si a ajuta biserica si pe slujitorii ei.

Art.46  –  (1)  Comunitatea  credinciosilor  care  nu  poate  sustine  cu mijloace  proprii  o parohie, prin hotarârea Permanentei Consiliului Eparhial, se poate alatura la o comunitate vecina, împreuna cu care formeaza parohia.  În acest caz, comunitatea care se alatura poarta denumirea de filie, iar membrii sai au aceleasi drepturi si îndatoriri fata de parohie, ca si cei din comunitatea la care se alatura.

(2) Prin hotarâre a Permanentei Consiliului Eparhial, parohiile cu posibilitati economice ajuta parohiile sarace si cu numar mic de credinciosi.

Art.47 – (1) În eparhiile Bisericii Ortodoxe Române, tinând cont de conditiile misionarpastorale  si de numarul de credinciosi, de posibilitatile materiale, ca si de situarea lor în mediul urban  si  rural,  parohiile  sunt  de  trei  categorii,  pe  baza  unor  criterii  stabilite  de  consiliile eparhiale.

(2) Clasificarea pe categorii a parohiilor se aproba de Permanenta Consiliul Eparhial, în baza  raportului  cuprinzând  datele  statistice  oficiale  (numar  de  credinciosi,  conditii materiale, zona geografica, medie de vârsta etc.).

Art.48 – (1) Pe durata activitatii lor în parohie, preotii si diaconii sunt datori a locui în parohie,  în  case  parohiale,  acolo  unde  acestea  exista,  sau  în  case  închiriate,  si  au  dreptul  de folosinta gratuita  a unei  anumite  suprafete de  teren, proprietatea parohiei,  aprobata de Centrul eparhial.

(2) Pentru asigurarea unei prezente stabile a preotului (preotilor) în parohie, acolo unde nu  se  afla  casa  parohiala,  aceasta  va  fi  construita,  iar  daca  nu  sunt  conditii  pentru  construire, Consiliul Parohial va lua masuri pentru achizitionarea unei case existente sau pentru plata chiriei locuintei preotului, pâna când se va construi casa parohiala noua.

(3)  La  parohiile  si  bisericile  noi,  Consiliile  Parohiale,  sub  îndrumarea  Centrului eparhial, vor prevedea  în buget, vor  initia  si  sustine  construirea de  case  parohiale destinate  ca locuinta slujitorilor Sfântului Altar.

B. Parohul

Art.49  –  (1)  Preotul  paroh,  ca  delegat  al  Chiriarhului,  este  pastorul  sufletesc  al credinciosilor  dintr-o  parohie,  iar  în  activitatea  administrativa  este  conducatorul  administratiei parohiale si presedinte al Adunarii Parohiale, al Consiliului Parohial si al Comitetului Parohial.

(2)  Numirea  sau  revocarea  din  oficiul  de  paroh  se  face  de  Chiriarh  într-o  sedinta  a Permanentei Consiliului Eparhial, având în vedere calitatea activitatii desfasurate.

(3)  Din  motive  administrative,  misionare  sau  disciplinare,  oficiul  parohial  se  poate încredinta de catre Chiriarh si celorlalti preoti slujitori, într-o sedinta a Permanentei Consiliului Eparhial.

Art.50  –  În  cadrul  întreitei  slujiri  preotesti:  învatatoreasca,  sfintitoare  si  pastoralmisionara,  parohul exercita urmatoarele atributii:

a. Savârseste Sfânta Liturghie si Laudele bisericesti în duminici, sarbatori si în alte zile ale  saptamânii,  cu  rostirea  cuvântului  de  învatatura;  savârseste  Sfinte  Taine  si  ierurgii;

catehizeaza  copii,  tineri  si  adulti  conform  îndrumarilor  Centrului  eparhial  si  asigura  accesul zilnic în locasul de cult, conform programului afisat la intrarea în biserica; 

b.  Aduce  la  îndeplinire  toate  dispozitiile  prezentului  Statut,  ale  regulamentelor bisericesti si ale organismelor bisericesti centrale, în ceea ce priveste parohia;

c.  Aduce  la  îndeplinire  hotarârile  organismelor  eparhiale  si  dispozitiile  autoritatii superioare bisericesti (Protopop, Episcop sau Arhiepiscop) referitoare la viata parohiala;

d.  Întocmeste  si  aduce  la  îndeplinire  prevederile  programului  anual  al  activitatilor pastoral-misionare, social-filantropice si administrativ-gospodaresti ale parohiei, încunostiintând Centrul eparhial si pe credinciosi de rezultatele actiunilor întreprinse în acest sens.

e. Cu  aprobarea  prealabila  scrisa  a Chiriarhului,  reprezinta  parohia  în  justitie,  în  fata autoritatilor  locale  si  fata  de  terti,  personal  sau  prin  delegati.  În  aceeasi  masura,  clericii  din parohii, în virtutea juramântului de ascultare (subordonare) fata de Chiriarh depus la hirotonie si, respectiv, monahii,  în virtutea votului monahal  al  ascultarii, pot  sa  compara  în  fata  instantelor judecatoresti  numai  cu  aprobarea  prealabila  scrisa  a Chiriarhului,  inclusiv  în  cauze  de  interes personal;

f. Convoaca si prezideaza Adunarea Parohiala, Consiliul Parohial si Comitetul Parohial;

g. Aduce la îndeplinire hotarârile Adunarii Parohiale si ale Consiliului Parohial;

h. Tine registrul cu evidenta tuturor parohienilor;

i.  Tine  la  zi  evidenta  botezatilor,  cununatilor  si  decedatilor  din  parohie  în  registrele speciale (mitricale) si emite certificate de botez si de cununie;

j. Administreaza patrimoniul parohiei în conformitate cu hotarârile Adunarii Parohiale si ale Consiliului Parohial si controleaza modul de administrare a bunurilor institutiilor culturale, social-filantropice si fundationale bisericesti din parohie;

k.  Întocmeste  si  tine  la  zi  inventarul  bunurilor  parohiei  de  orice  natura,  biblioteca, precum si arhiva parohiei. Detine sigiliul parohiei pe durata oficiului de paroh.

Art.51 –  (1) Pe  lânga preotul paroh,  într-o parohie pot  fi unul  sau mai multi preoti  si diaconi  slujitori numiti de Chiriarh  într-o  sedinta a Permanentei Consiliului Eparhial. Numarul slujitorilor la parohie se stabileste în functie de cerintele misionar-pastorale locale constatate de conducerea eparhiei.

(2) Parohul, preotii si diaconii slujitori, precum si personalul bisericesc neclerical, sunt datori sa locuiasca în parohie.

Art.52 – (1) La parohiile cu mai multi preoti slujitori, acestia sunt egali în drepturile si îndatoririle sacramentale, învatatoresti si pastoral-misionare. Dintre acestia, celor mai harnici si constiinciosi  li  se  poate  încredinta,  de  catre  Chiriarh,  oficiul  de  paroh,  pentru  intensificarea activitatii parohiale.

(2) Fiecare preot slujitor are în cuprinsul parohiei un sector bine delimitat si aprobat de Chiriarh, pe baza raportului întocmit de catre delegatii Centrului eparhial.

(3)  Preotii  si  diaconii,  personalul  didactic  din  învatamântul  teologic  si  cel  care  preda religia,  studentii  în  teologie,  precum  si  dascalii  (catehetii)  care  au  absolvit Scoala  de  cântareti bisericesti au  îndatorirea pastorala  si misionara de a  face catehizare  în parohiile  la care  slujesc sau în care locuiesc, în acord cu preotul paroh, conform normelor stabilite de catre Sfântul Sinod

si Centrele eparhiale.

(4)  Preotii,  diaconii  si  cântaretii  bisericesti  au  drepturile  si  îndatoririle  prevazute  de Sfintele Canoane, prezentul Statut, regulamentele bisericesti si hotarârile Centrului eparhial.

Art.53 – (1) Mai multe parohii (10 – 15) din cadrul unui Protopopiat se constituie întrun Cerc Misionar  pentru  desfasurarea  de  activitati  bisericesti, misionar-pastorale,  culturale  si sociale.

(2) Chiriarhul deleaga pe unul din preoti drept coordonator al Cercului Misionar.

C. Adunarea Parohiala

Art.54 – (1) Parohia are ca organism deliberativ Adunarea Parohiala.

(2)  Adunarea  Parohiala  este  compusa  din  credinciosii  majori  ai  parohiei,  barbati  si femei,  care marturisesc  prin  credinta,  faptele  si  tinuta  lor morala,  atasamentul  fata de Biserica Ortodoxa, de învatatura ei de credinta si de institutiile ei.

(3)  Presedintele  Adunarii  Parohiale  este  preotul  paroh,  iar  în  lipsa  acestuia,  preotul delegat de protopop dintre slujitorii parohiei sau de la o alta parohie învecinata. În cazul în care la  Adunare  ia  parte  si  protopopul  sau  un  preot  delegat  de  catre  Centrul  eparhial,  acesta prezideaza sedinta.

(4) Preotii si diaconii slujitori activi ai unei parohii, precum si preotii pensionari care au domiciliul stabil pe teritoriul parohiei respective sunt membri de drept ai Adunarii Parohiale.

Art.55 – (1) Adunarea Parohiala exercita urmatoarele atributii:

a. Alege membrii Consiliului Parohial si pe cei ai Comitetului Parohial;

b. Aproba raportul de activitate al Consiliului Parohial;

c. Aproba raportul de activitate al Comitetului Parohial;

d. Aproba bugetul anual al parohiei;

e. Ia hotarâri cu privire la zidirea, repararea, restaurarea si întretinerea bisericii, a casei parohiale si a altor cladiri ale parohiei;

f. Hotaraste  înfiintarea  de  fonduri  cu  scop  bisericesc,  cultural  sau  social-filantropic  si stabileste normele pentru completarea resurselor financiare necesare parohiei;

g. La propunerea Consiliului Parohial fixeaza cuantumul contributiilor benevole de cult, potrivit nevoilor parohiei;

h.  Examineaza  si  completeaza  raportul  anual  despre  mersul  tuturor  activitatilor parohiei;

i. Aproba anual contul de executie si bilantul financiar-contabil al parohiei;

j. Face propuneri spre aprobare Consiliului Eparhial, cu privire la transmiterea cu orice titlu  a  folosintei  sau  proprietatii  asupra  bunurilor  imobile  parohiale  (vânzare,  cumparare, închiriere, schimb etc.), precum si asupra grevarii cu sarcini sau afectarii de servituti a bunurilor parohiale, cu exceptia bunurilor sacre, care nu pot fi înstrainate;

k.  Aproba masuri  pentru  administrarea  proprietatilor mobile  si  imobile  ale  parohiei, supraveghind  buna  întretinere  a  edificiilor  bisericesti,  culturale,  social-filantropice  si fundationale;

(2) Hotarârile Adunarii Parohiale cu privire la atributiile aratate sub lit. d, e, i si j devin valabile numai dupa verificarea si aprobarea lor de catre Consiliul Eparhial.

Art.56 – (1) Adunarea Parohiala se întruneste în sedinta ordinara o data pe an si anume în primul trimestru al anului, iar în sedinte extraordinare, ori de câte ori este nevoie.

(2) Adunarea Parohiala este convocata de presedinte, cu cel putin o saptamâna înainte de data fixata pentru întrunire, înstiintând despre aceasta pe Protopop. În caz de neputinta sau rea vointa  a  parohului,  Adunarea  Parohiala  este  convocata  si  prezidata  de  Protopop,  din încredintarea Chiriarhului.

(3) Convocarea va cuprinde locul, data si ora Adunarii, precum si problemele ce se vor discuta, va fi citita de preotul paroh în biserica, îndata dupa terminarea Sfintei Liturghii si va fi afisata la usa bisericii.

Art.57 – (1) Adunarea Parohiala este valabil constituita în prezenta preotului paroh sau a preotului delegat de catre Centrul eparhial si a cel putin o zecime din totalul membrilor înscrisi în lista membrilor Adunarii.

(2) Daca  la  data  fixata  pentru Adunare  nu  se  întruneste  numarul  necesar  de membri, Adunarea  are  loc,  fara vreo  alta convocare,  în duminica urmatoare,  în acelasi  loc  si  la  aceeasi

ora,  când Adunarea  este valabil  constituita  cu numarul de membri prezenti, dintre  care nu pot lipsi doua treimi dintre membrii Consiliului Parohial.

Art.58 – (1) Adunarea Parohiala ia hotarâri valabile cu votul a jumatate plus unu dintre membrii prezenti.

(2)  Lucrarile  si  hotarârile  Adunarii  Parohiale  se  consemneaza  într-un  registru  de procese-verbale ale sedintelor Adunarii.

(3)  Împotriva  hotarârilor  Adunarii  Parohiale  se  pot  face  contestatii  la  Permanenta Consiliului Eparhial  numai  de  catre membrii Adunarii  Parohiale  înscrisi  în  lista  si  prezenti  la sedinta Adunarii Parohiale care a adoptat hotarârea contestata.

(4)  Contestatiile  se  depun  în  termen  de  14  zile  lucratoare  de  la  data  sedintei,  laProtopopiat,  care  le  va  înregistra  si  înainta,  odata  cu  avizul  acestuia,  Permanentei Consiliului Eparhial.

D. Consiliul Parohial

Art.59  –  (1)  Consiliul  Parohial  este  organismul  executiv  al  Adunarii  Parohiale.

Adunarea Parohiala este cea care alege din sânul ei pe membrii Consiliului Parohial – în numar de 7, 9 sau 12 membri – în functie de categoria parohiei, precum si 2-4 membri supleanti.

(2) Membrii Consiliului Parohial  si  supleantii, persoane majore,  se  aleg pe  termen de patru ani, activeaza benevol si pot fi realesi.

(3) Membrii aceleiasi  familii, precum  si  rudeniile  spirituale  (nasii  si  finii) nu pot  fi  în acelasi timp membri ai Consiliului Parohial.

(4)  Sunt membri  de  drept  în  Consiliul  Parohial,  cu  vot  deliberativ,  preotul  paroh  ca presedinte, ceilalti preoti si diaconi slujitori activi ai parohiei, precum si primul cântaret (cantor, dascal) al bisericii parohiale.

Art.60  –  Pentru  activitate  potrivnica  Bisericii,  membrii  Consiliului  Parohial  pot  fi revocati  de  Permanenta  Consiliului  Eparhial,  la  cererea  motivata  a  parohului,  avizata  de Protopop, sau în urma constatarii de catre autoritatea superioara bisericeasca. Membrii revocati nu pot fi realesi timp de cinci ani în Consiliul parohial.

Art.61 –  (1)  În afara atributiilor prevazute  la art.55lit. a, b, c, d, e,  i  si  j, Consiliul Parohial  exercita  toate  atributiile Adunarii Parohiale,  când  aceasta nu  este  întrunita, precum  si urmatoarele atributii:

a. Desemneaza dintre membri Adunarii Parohiale un delegat pentru alegerea membrilor mireni ai Adunarii Eparhiale, din circumscriptia respectiva;

b. Întocmeste bugetul parohial si urmareste modul de chivernisire al acestuia;

c.  Întocmeste  raportul  privind  contul  de  executie  si  bilantul  financiar-contabil  al parohiei;

d. Elaboreaza raportul anual privind activitatea Consiliului Parohial, pe care îl prezinta spre aprobare Adunarii Parohiale;

e. Desemneaza doi cenzori pentru controlul financiar al Comitetului Parohial;

f. Primeste si verifica justificarea financiara anuala a gestiunii Comitetului Parohial;

g. Aproba propunerile preotului paroh privind înzestrarea bisericii cu vesminte, icoane, obiecte si carti de cult, cele necesare pentru serviciul religios si a institutiilor parohiale (culturale, sociale, fundationale), precum si alocarea fondurilor corespunzatoare;

h. Vegheaza  ca  aprovizionarea  pangarului  parohiei  cu  lumânari,  calendare,  obiecte  si carti de cult, precum si tiparituri de zidire duhovniceasca, sa se faca numai de la Centrul eparhial, pentru sustinerea activitatilor misionare ale eparhiei respective;

i. Unde  sunt mai multi  slujitori  ai  altarului,  încredinteaza,  cu  proces-verbal,  pangarul unui alt  slujitor decât parohul, cu  asumarea  întregii  raspunderi materiale  si gestionare de  atre acesta.

(2) Hotarârile în legatura cu prevederile de la alin.1, lit. a, e si i ale prezentului articol se comunica Protopopului, pentru aprobare.

Art.62 – (1) Consiliul Parohial se întruneste lunar sau cel putin o data pe trimestru.

(2) Convocarea o face preotul paroh cu minimum o saptamâna înainte de data întrunirii, cu prezentarea problemelor ce se afla pe ordinea de zi.

(3) Consiliul Parohial este legal constituit cu prezenta a trei patrimi dintre membrii sai si ia hotarâri valabile cu votul a doua treimi dintre membrii prezenti.

(4)  Lucrarile  si  hotarârile  Consiliului  Parohial  se  consemneaza  într-un  registru  de procese-verbale ale sedintelor Consiliului.

(5) Hotarârile Consiliului Parohial sunt valabile pentru toti credinciosii parohiei. 

(6) Eventualele contestatii  împotriva hotarârilor Consiliului  se pot  face  în cel mult 14 zile la Protopop, care este dator sa le înainteze, cu avizul sau, Permanentei Consiliului Eparhial, în termen de cel mult 5 zile.

Art.63 – Consiliul Parohial deleaga unul  sau doi membri care,  în calitate de epitropi, sprijina parohul în administrarea corecta si eficienta a bunurilor parohiale. Numele epitropilor se comunica Protopopiatului pentru aprobare într-o sedinta de lucru a acestuia.

E. Administrarea bunurilor parohiale 

Art.64  –  (1)  Parohul  este  administratorul  întregii  averi  parohiale  mobile  si  imobile împreuna cu Consiliul Parohial, sub controlul Centrului eparhial, si raspunde canonic-disciplinar, administrativ-bisericesc  în  fata  acestuia,  iar  pentru  administrarea  si  gestionarea  defectuoasa  a

averii bisericesti, raspunde în fata instantelor civile, în baza legislatiei civile si penale.

(2) Când unele atributii gestionare au fost delegate altui preot sau unui diacon slujitor de la  parohie,  potrivit  prevederilor  art.61,  lit.  i  din  prezentul  Statut,  acesta  raspunde  canonicdisciplinar,  administrativ-bisericesc, civil si penal pentru gestionarea bunurilor încredintate.

(3) Aprobarea anuala a gestiunii nu-l exonereaza de raspundere pe paroh, pe preotul sau diaconul gestionar, pentru neregulile descoperite ulterior.

Art.65  –  Preotul  paroh,  ca  administrator  al  bunurilor  parohiale,  are  urmatoarele îndatoriri:

a.  Sa administreze corect bunurile mobile si imobile ale parohiei, institutiilor culturale, sociale si  fundationale, precum si  fondurile parohiale pe baza registrelor de evidenta financiarcontabila,  de gestiune si inventar;

b.  Sa ia masuri pentru pastrarea în siguranta a bunurilor si a documentelor de valoare ale parohiei;

c. Sa tina registrul de venituri si cheltuieli;

d.  Sa  prezinte Consiliului  Parohial,  la  sfârsitul  anului,  un  raport  asupra  veniturilor  si cheltuielilor bisericesti, culturale, sociale si fundationale;

e.  Sa  se  îngrijeasca,  împreuna  cu  ceilalti  preoti  slujitori  si  cu  epitropii,  de  luarea masurilor  pentru  întretinerea,  repararea  si  restaurarea  edificiilor  bisericesti  parohiale,  ale institutiilor culturale, social-filantropice si fundationale, a casei parohiale, a curtii si cimitirului parohial, precum  si  a  altor bunuri bisericesti parohiale;  sa  construiasca  sau  sa  cumpere o  casa parohiala acolo unde nu exista;

f. Sa se îngrijeasca, împreuna cu ceilalti preoti slujitori si cu epitropii, de înscrierea în evidentele  parohiale  si  ale  autoritatilor  centrale  si  locale  competente  a  bunurilor  mobile  si imobile ale parohiei, de buna administrare a acestora, precum si de întocmirea si buna pastrare a actelor  de  proprietate  potrivit  prevederilor  statutare,  regulamentare  bisericesti,  a  hotarârilor organelor  bisericesti  centrale  si  eparhiale.  Câte  o  copie  legalizata  a  actelor  de  proprietate  a bunurilor parohiei se pastreaza la Protopopiat si la Centrul eparhial;

g.  Sa  încaseze  sumele  cuvenite  parohiei  potrivit  hotarârilor  Adunarii  Parohiale  si  sa faca, la timp, platile curente.

F. Comitetul Parohial

Art.66 –  (1) Comitetul Parohial este organismul bisericesc parohial care  functioneaza sub presedintia de drept a preotului paroh. Membrii Comitetului Parohial sunt alesi de Adunarea Parohiala. Comitetul Parohial are un numar dublu de membri fata de cel al Consiliului Parohial.

(2) Comitetul Parohial  este  alcatuit  din  persoane majore  ale  comunitatii  parohiale,  pe principiul voluntariatului.

(3) Comitetul parohial este prezidat de paroh ajutat de un Birou de Conducere compus din: coordonator de programe, secretar si casier.

(4) Comitetul Parohial are prevederi  si evidenta gestionara proprie  în cadrul bugetului parohial  pentru  activitatile  desfasurate  utilizând,  sub  controlul  preotului  paroh,  acelasi  cont bancar si face justificarea financiara anuala fata de Consiliul Parohial. Pentru controlul financiar al Comitetului Parohial sunt desemnati doi cenzori de catre Consiliul Parohial.

(5)  Revocarea  membrilor  Comitetului  Parohial  se  face  potrivit  procedurii  prevazute pentru membrii Consiliului Parohial, la art.60 din prezentul Statut.

Art.67  –  (1)  Comitetul  Parohial  are  cinci  servicii,  fiecare  fiind  condus  de  un coordonator numit de catre Biroul de Conducere.

(2) Serviciile Comitetului Parohial au urmatoarele atributii: 

a. Serviciul social:

1.  Coopereaza permanent cu asistentii sociali ai parohiei, Protopopiatului si Centrului eparhial;

2.  Coopteaza în Comitetul Parohial, pentru colaborare, pe asistentul social sau lucratorul social

de la primaria locala, sau, dupa caz, îl invita la sedintele Comitetului;

3.  Colaboreaza cu unitatile medicale si sprijina diferite programe de sanatate;

4.  Se ocupa cu ajutorarea saracilor, orfanilor, vaduvelor si a vârstnicilor;

5.  Sprijina integrarea sociala a detinutilor eliberati din penitenciare;

6.  Sprijina reinsertia sociala a tinerilor institutionalizati care, dupa împlinirea vârstei de 18 ani,

au parasit centrele de plasament;

7.  Coopereaza cu organizatii neguvernamentale în conditiile legislatiei bisericesti în vigoare;

8.  Sprijina programul de asistenta maternala si adoptiile nationale;

9.  Promoveaza si sustine programe social-filantropice ale parohiei; sprijina si întretine cantina sociala a parohiei;

10. Coopereaza  în  permanenta  cu  preotii  misionari  din  sistemul  de  sanatate,  penitenciare  si armata, azile, orfelinate etc.;

11. Cu  acordul  autoritatii  bisericesti  superioare,  colecteaza  ajutoare  în  situatii  de  urgenta  si sprijina constituirea unui fond financiar pentru astfel de situatii;

12. Sprijina programele de prevenire si eradicare a violentei în familie, de combatere a traficului de  fiinte umane, a drogurilor  si altele, precum  si acordarea asistentei  spirituale  si materiale familiilor din care parintii au plecat la munca sau studii în strainatate ori au emigrat definitiv.

b. Serviciul misionar:

1.  Coopereaza cu alte parohii, cu mânastiri si cu duhovnici din zona;

2.  Promoveaza difuzarea si citirea Sfintei Scripturi si a cartilor duhovnicesti, cu recomandarea preotului paroh;

3.  Îl  sprijina  pe  preotul  paroh  în  organizarea  unor  activitati  misionare,  pentru  o  mai  buna cunoastere, pastrare si consolidare a credintei ortodoxe;

4.  Ajuta  la  organizarea  hramului  bisericii,  a  întrunirilor  duhovnicesti  si  a  altor  manifestari religioase si sprijina achizitionarea de material audio-vizual cu caracter religios;

5.  Organizeaza vizite misionare în spitale, în penitenciare, în centre pentru ocrotirea copiilor si a vârstnicilor si în familii aflate în dificultate;

6.  Mentine, în permanenta, legatura cu asociatiile bisericesti ortodoxe de pe teritoriul parohiei si al eparhiei;

7.  Identifica  si  sprijina  persoanele  indecise  si  oscilante  din  punct  de  vedere  religios,  pentru întarirea lor în credinta si participarea la viata Bisericii;

8.  Ajuta Consiliul Parohial la colectarea Fondului Central Misionar, Fondului Filantropia si a unor fonduri speciale în situatii de urgenta.  

c. Serviciul cultural:

1.  Initiaza si sprijina achizitionarea si distribuirea cartilor de cult, icoane, cruciulite si carti de zidire sufleteasca pentru credinciosi si pentru biblioteca parohiala;

2.  Încurajeaza  în  comunitate  citirea  cartilor  si  a  revistelor  din  biblioteca  parohiala,  audierea programelor radiofonice ortodoxe si vizionarea programelor ortodoxe de televiziune;

3.  Împreuna cu profesorii de  religie,  încurajeaza participarea elevilor  la Sfinta Liturghie  si  la alte  slujbe  bisericesti,  precum  si  la  activitati  cultural-educative  care  promoveaza  credinta crestina ortodoxa;

4.  Sprijina înfiintarea de capele sau paraclise în scolile din cuprinsul parohiei;

5.  Organizeaza  festivitati  legate  de  marile  sarbatori  bisericesti  si  nationale  mentionate  în calendarul bisericesc anual;

6.  Sustine cântarea omofona si a corului bisericii;

7.  Organizeaza actiuni privind pastrarea si promovarea traditiilor, a folclorului si a specificului cultural local si national;

8.  Înfiinteaza  si  acorda  burse  de  studiu  si  ajutoare  pentru  elevii merituosi  si  pentru  cei  dinfamilii cu posibilitati materiale modeste;

9.  Organizeaza,  cu  sprijinul  profesorilor  si  donatorilor,  meditatii  gratuite  pentru  elevii saraci din parohie;

10. Antreneaza  intelectualii  din  parohie  în  activitati  de  promovare  a  credintei  ortodoxe  si  a culturii românesti.

d. Serviciul pentru tineret:

1.  Promoveaza cartea religioasa în rândul tinerilor si încurajeaza publicarea unei foi parohiale;

2.  Invita personalitati culturale pentru conferinte adresate tinerilor;

3.  Organizeaza întâlniri cu tineri, la care sunt invitati ierarhi, preoti, profesori de Teologie;

4.  Acorda premii în carti elevilor merituosi din comunitate, proveniti din institutii de ocrotire sociala sau din familii si medii sociale defavorizate;

5.  Sprijina  pe  preotul  paroh  în  aducerea  la  îndeplinire  a  deciziilor  Sfântului  Sinod  sau  ale Chiriarhului locului în probleme de educatie a tineretului scolar de toate vârstele;

6.  Organizeaza pelerinaje, excursii si tabere de tineret cu caracter crestin. 

e. Serviciul administrativ-gospodaresc:

1.  Se îngrijeste de înzestrarea si înfrumusetarea bisericii, precum si de cimitirul parohial;

2.  Se îngrijeste de întretinerea monumentelor Eroilor si a troitelor de pe teritoriul parohiei;

3.  Are grija de întretinerea curtii bisericii, a spatiilor verzi si a incintei (casa parohiala, casa de praznuire, clopotnita, capela, muzeu etc.).

Art.68  –  Parohiile  pot  colabora  cu  filiale  ale  asociatiilor  si  fundatiilor  bisericesti constituite cu aprobarea Sfântului Sinod sau cu binecuvântarea Chiriarhului.

SECTIUNEA a II-a

A. Protopopiatul (Protoieria)

Art.69  –  (1)  Protopopiatul  (Protoieria)  este  o  unitate  bisericeasca  administrativa  care cuprinde mai multe parohii arondate de pe teritoriul aceleiasi eparhii.

(2)  Înfiintarea,  desfiintarea,  delimitarea  si  schimbarea  întinderii  teritoriale  a protopopiatelor  se  aproba  de  Adunarea  Eparhiala,  la  propunerea  Consiliului  Eparhial,  tinând seama de  cerintele misionar-pastorale  locale, precum  si de  situarea parohiilor  si  filiilor dintr-o zona geografica.

(3)  Fiecare  protopopiat  are  o  cancelarie  administrativa  proprie  în  cadrul  careia functioneaza  personal  clerical  si  neclerical  aferent  competentelor  date  prin  Statut  si regulamentele bisericesti.

(4)  Personalul  administrativ  clerical  si  neclerical  din  cancelaria  protopopiatului  se numeste de Chiriarh, într-o sedinta a Permanentei Consiliului Eparhial, pe baza unei liste de mai multi candidati intervievati în prealabil la Centrul eparhial.

B. Protopopul (Protoiereul)

Art.70  –  (1)  Protopopul  (Protoiereul)  este  preotul  conducator  al  protopopiatului  si  al cancelariei administrative a protopopiatului, în numele Chiriarhului.

(2)  Protopopul  se  numeste  sau  se  reconfirma  de Chiriarh  pe  o  perioada  de  patru  ani, într-o  sedinta  de  lucru  a  Permanentei  Consiliului  Eparhial,  tinându-se  seama  de  urmatoarele criterii: media  generala  de  licenta  în  teologie minimum  8,50;  cel  putin  cinci  ani  vechime  în preotie;  fara  impedimente  juridic-canonice  si  având  o  activitate  deosebita  liturgica, administrativ-pastorala, misionara, culturala si sociala.

(3)  Protopopul  poate  fi  revocat  de  Chiriarh  într-o  sedinta  de  lucru  a  Permanentei Consiliului Eparhial pentru activitate necorespunzatoare sau abateri disciplinare.

Art.71  –  Protopopul  are  urmatoarele  atributii  exercitate  prin  mandat,  în  numele Chiriarhului:

a. Îndruma, coordoneaza si supravegheaza activitatea bisericeasca a parohiilor si filiilor din protopopiat;

b.  Inspecteaza,  cel  putin  o  data  pe  an,  parohiile,  filiile  si  asezamintele  sociale  din protopopiat,  constatând  calitatea  vietii  religioase,  morale  si  sociale  a  parohienilor;  verifica registrele  contabile,  arhiva  si  biblioteca,  starea  bisericii,  a  cladirilor  bisericesti,  a  cimitirelor, precum si a altor bunuri bisericesti;

c.  Înscrie  în  registrul  de  inspectie  al  parohiei  procesul-verbal  amanuntit  privind constatarile facute. O copie a acestuia se înainteaza Centrului eparhial, cu raport si propuneri, iar al treilea exemplar ramâne la protopopiat;

d.  Supravegheaza  si  îndruma  activitatea  catehetica,  misionar-pastorala,  culturala  si social-filantropica a preotimii, astfel ca aceasta  sa  se desfasoare  în conformitate cu prevederile statutare si regulamentare bisericesti, cu hotarârile Sfântului Sinod si ale organismelor eparhiale;

e.  Întocmeste  si  prezinta  anual  Permanentei  Consiliului  Eparhial  situatia  privind bunurile mobile si imobile proprietati ale parohiilor si filiilor din cuprinsul Protopopiatului;

f.  Urmareste  ca  ordinele  si  dispozitiile  autoritatilor  superioare  bisericesti  sa  fie transmise  la  timp  unitatilor  si  personalului  bisericesc  din  Protopopiat  si  sa  fie  aduse  la îndeplinire;

g.  Face  propuneri  Chiriarhului  cu  privire  la  suplinirea  posturilor  vacante  de  preoti, diaconi si cântareti bisericesti;

h. Aproba preotilor si diaconilor din protopopiat pâna la 8 zile pe an din concediul legal de  odihna,  asigurând  suplinirea  parohiei  cu  un  alt  preot  si  informând  despre  aceasta  Centrul eparhial;

i. Aproba  concediul de  odihna personalului neclerical de  la parohii  si protopopiat,  iar pentru  personalul  clerical  înainteaza Centrului  eparhial  spre  aprobare  planificarea  concediului anual de odihna;

j. Întocmeste un raport anual general despre întreaga viata bisericeasca din protopopiat, pe care îl înainteaza Chiriarhului si îl face cunoscut preotilor din protopopiat la prima conferinta administrativa din fiecare an;

k. Avizeaza asupra tuturor lucrarilor organismelor parohiale, care urmeaza a  fi supuse aprobarii organismelor eparhiale;

l. Sustine acuzarea în cauzele aflate pe rolul Consistorului Disciplinar Protopopesc;

m. Coordoneaza, supravegheaza si raspunde de activitatea Cancelariei administrative a protopopiatului, în conformitate cu prevederile statutare si regulamentare, cu dispozitiile date de conducerea eparhiala si cu normele legislatiei civile în vigoare.

n.  Întocmeste  trimestrial  un  raport  pastoral-misionar  si  financiar  privind  activitatea protopopiatului, pe care îl înainteaza pentru aprobare catre Permanenta Consiliului Eparhial;

o. Întocmeste bugetul anual al protopopiatului si îl prezinta spre aprobare Permanentei Consiliului Eparhial;

p.  Propune  Chiriarhului  acordarea  de  ranguri  si  distinctii  de  vrednicie  clericilor  si credinciosilor merituosi.

q. Îndeplineste orice alte atributii date de organismele eparhiale sau de Chiriarh pentru bunul mers al vietii bisericesti.

Art.72  –  Protopopul  este,  pe  teritoriul  protopopiatului  sau,  reprezentantul  oficial  al Centrului eparhial fata de autoritatile publice locale si fata de terti si îndeplineste sarcinile ce-i sunt  atribuite  prin  prezentul  Statut,  regulamentele  bisericesti  si  alte  dispozitii  în  vigoare.  În aceasta calitate lucreaza cu încuviintarea Chiriarhului pe care îl informeaza, în prealabil, asupra problemelor respective.

SECTIUNEA a III-a

Vicariatul (Ortodox Ucrainean)

Art.73  –  (1)  Vicariatul  este  o  unitate  bisericeasca  administrativa  cu  regim  special misionar-pastoral subordonata direct Patriarhiei Române, care cuprinde mai multe protopopiate, parohii si mânastiri.

(2) Organizarea  si  functionarea Vicariatului  se  face  pe  baza  unui  regulament  propriu aprobat de Sfântul Sinod, la propunerea Patriarhului si se comunica ministerului de resort.

(3)  Conducatorul  Vicariatului  si  protopopii  din  cuprinsul  acestuia  sunt  numiti  de Patriarh  dintre  preotii  din Vicariat  în  aceleasi  conditii  prevazute  pentru  personalul  clerical  de conducere de la eparhii.

(4) Numirea, transferarea si sanctionarea personalului clerical si neclerical de la unitatile bisericesti  din  cuprinsul  Vicariatului  se  face  de  catre  Patriarh,  la  propunerea  conducatorului Vicariatului, dupa consultarea acestuia cu Chiriarhul locului.

(5)  Pentru  buna  desfasurare  a  activitatii  sacramentale,  învatatoresti,  de  conducere, pastoral-misionare si social-filantropice în cuprinsul Vicariatului, Patriarhul poate apela frateste la Chiriarhii eparhiilor pe raza carora functioneaza unitatile bisericesti din Vicariat.

(6)  Personalul  clerical  de  conducere,  personalul  clerical  si  neclerical  din  cadrul Vicariatului se bucura de aceleasi drepturi si are aceleasi îndatoriri ca si categoriile de personal similar de la eparhii, în conditiile prezentului Statut.

(7) Unitatile bisericesti din cuprinsul Vicariatului primesc Antimisul, Sfântul si Marele Mir si pastoralele chiriarhale de la Patriarhia Româna. 

SECTIUNEA a IV-a

A. Mânastirea

Art.74 – (1) Mânastirea este o comunitate de calugari sau calugarite care s-au hotarât în mod liber sa-si duca viata în înfrânare, saracie de buna voie si ascultare.

(2) Schitul  si metocul  functioneaza  în  subordinea mânastirii  rânduita  de Chiriarh  sau, direct, a Centrului eparhial. 

(3) Catedrala eparhiala are statut canonic de mânastire.

(4) Mânastirea depinde direct de Chiriarhul locului, care este conducatorul ei canonic, în conditiile art.79, alin. 1 din prezentul Statut.

Art.75  –  (1)  Înfiintarea,  desfiintarea  si  transformarea  mânastirilor  de  calugari  în mânastiri  de  calugarite  sau  a  mânastirilor  de  calugarite  în  mânastiri  de  calugari,  precum  si ridicarea schiturilor la rang de mânastiri se aproba de catre Sinodul Mitropolitan la propunerea motivata a Chiriarhilor eparhiilor  sufragane, dupa o atenta  si  riguroasa evaluare a motivelor, a existentei bazei materiale  si a personalului monahal necesar, precum  si a conditiilor misionare locale.

(2)  Înfiintarea,  desfiintarea  si  transformarea  schiturilor  si  a metocurilor  de  calugari  în schituri  si metocuri  de  calugarite  sau  a  schiturilor  si  a metocurilor  de  calugarite  în  schituri  si metocuri de calugari se aproba de catre Chiriarh, aducându-se la cunostinta Consiliului Eparhial.

(3)  În mânastirea,  schitul  sau metocul  date  în  folosinta  prin  sfintire,  nici  unul  dintre ctitori,  donatori  si  binefacatori  nu  are  vreun  drept  de  proprietate,  folosinta  sau  amestec  în conducerea, administrarea si viata spirituala a acestora.

Art.76  –  Potrivit  menirii  sale,  fiecare  mânastire  sau  schit,  prin  organismele  sale  de conducere, are datoria:

a.  Sa-si  rânduiasca  programul  în  asa  fel  încât  sa  devina  un  loc  de  aleasa  viata duhovniceasca,  de  practicare  a  virtutilor  crestinesti,  de  evlavioasa  participare  la  slujbele religioase, de zidire sufleteasca, atât pentru vietuitori, cât si pentru închinatori;

b. Sa practice îndeletniciri potrivite cu sfintenia locului, atât pentru folosul vietuitorilor, cât  si  al  credinciosilor,  dovedind  prin  fapte  bune  dragoste  fata  de  comunitatea monahala,  de Biserica si de popor;

c. Sa vegheze ca toti calugarii si calugaritele cu aptitudini pentru studiu sa fie îndatorati, cu binecuvântarea Chiriarhului, sa urmeze studii la institutiile de învatamânt teologic din eparhie sau din eparhiile învecinate;

d. Potrivit mijloacelor materiale pe care le are, mânastirea sau schitul sa vina în ajutor eparhiei si tuturor institutiilor acesteia, dupa solicitarile Centrului eparhial, precum si sa sustina asezaminte social-filantropice;

e. Sa se aprovizioneze cu lumânari si colportaj de la Centrul eparhial;

f. Sa asigure calugarilor sau calugaritelor conditii adecvate vietii chinoviale (de obste).

Art.77 – Cu aprobarea Chiriarhului, în mânastiri se pot organiza:

a. Scoli teologice preuniversitare: Seminarii teologice liceale pentru pregatirea teologica

a  personalului  monahal  în  domeniul  asistentei  sociale,  a  educatiei  religioase  si  a  restaurarii patrimoniului bisericesc, precum si Scoli de cântareti bisericesti;

b. Cursuri religioase aprobate de Chiriarh, pentru îndrumarea monahala duhovniceasca

a personalului monahal;

c.  Cursuri  de  arte  si meserii,  precum  si  ateliere  în  domeniile  picturii  si  iconografiei, vitraliilor  si mozaicului  religios,  sculpturii,  broderiei  artistice,  tesatoriei  de  stofe  bisericesti  si îmbracaminte, argintariei bisericesti, metalelor si emailarii, croitoriei, tesatoriei de covoare si alte activitati compatibile cu viata monahala aprobate de Chiriarh, personalul monahal fiind dator ca, pe lânga ascultarile din obste, sa lucreze în cadrul acestora, acolo unde sunt organizate;

Art.78  –  (1) Primirea  în mânastire  a  celor  ce  doresc  sa  intre  în monahism  se  face  la cererea  scrisa  a  candidatului,  cu  recomandare  de  la  duhovnic  si  staret  (a)  si  cu  aprobarea Chiriarhului.

(2) Vârsta minima pentru primirea în mânastire, ca novice, este de 18 ani. Sub aceasta vârsta, dar nu mai putin de 16 ani, este necesar acordul scris al parintilor sau tutorilor legali. De asemenea,  este  interzisa  închinovierea  si  promovarea  în  cinul monahal  a  celor  cu  obligatii  si responsabilitati familiale sau urmariti penal.

(3) Tunderea în monahism se face, cu aprobarea Chiriarhului, dupa cel putin trei ani de cercetare canonica si vietuire în mânastire. Derogarea de la aceasta regula o poate decide numai Chiriarhul din motive misionare urgente.

(4) Hirotonirea monahilor  în  treapta  de  ierodiacon  si  ieromonah  se  face  cu  aprobarea Chiriarhului, numai dupa ce acestia au absolvit o scoala teologica (Seminar sau Facultate) si au promovat examenul de capacitate;

(5) Toti monahii (monahiile) dintr-o mânastire (schit), inclusiv pensionarii, indiferent de rangurile  si  functiile  detinute  anterior,  se  vor  supune  rânduielilor mânastiresti,  comune  pentru întreaga obste.

B. Conducerea mânastirii

Art.79  –  (1)  Chiriarhul  este  conducatorul  canonic  al  mânastirilor,  schiturilor  si metocurilor  din  eparhia  sa.  Prin  delegatie  din  partea  Chiriarhului,  conducerea mânastirii  este asigurata de staret (a), a schitului de egumen (a), iar a metocului de calugarul (calugarita) anume desemnat (a) ca administrator.

(2) Staretul  (a)  si  egumenul  (a)  se  numesc  direct  de Chiriarh  dintre  calugarii  cei mai vrednici,  cu  o  frumoasa  vietuire  în  mânastire,  cu  intensa  activitate  duhovniceasca,  cu  studii teologice sau, în mânastirile cu obste mai mare, dintre primii trei candidati desemnati de sobor, în baza calitatilor enumerate mai înainte, în cazul când Chiriarhul a dispus sa se faca alegere;

(3)  Staretul  este  ajutat  în  îndeplinirea  atributiilor  sale  de  conducere  de:  Soborul mânastiresc, Consiliul duhovnicesc si de învatatura, Consiliul economic si Consiliul de disciplina (judecata).

(4) Cu  aprobarea  scrisa  a Chiriarhului,  staretul  (a)  reprezinta mânastirea  în  justitie,  în fata autoritatilor locale si fata de terti, personal sau prin delegati împuterniciti, în conditiile art.

50, lit. e din prezentul Statut.

Art.80  – Daca  în  vreo mânastire  s-ar  afla  vreun  arhiereu  retras,  el  poate  fi  desemnat staret,  cu  aprobarea Chiriarhului.  În  cazul  când nu  este desemnat  staret,  obstea mânastirii  este datoare sa-i creeze înlesnirile necesare traiului si sa-i dea cinstea cuvenita demnitatii arhieresti.

Art.81 – (1) Treptele monahale sunt: fratele (novicele), rasoforul si monahul, în cazul barbatilor, si respectiv sora, rasofora si monahia, în cazul femeilor.

(2) Rangurile monahale  sunt: arhidiacon, singhel, protosinghel si arhimandrit, în cazul calugarilor si stareta cu cruce (stavrofora) în cazul calugaritelor.

(3) Rangul de arhimandrit se confera de Chiriarh, cu aprobarea Sfântului Sinod.

Art.82 – (1) Chiriarhii vor lua masurile necesare pentru organizarea, cel putin o data pe an,  a  sinaxelor  (consfatuirilor)  staretilor  (elor)  si  egumenilor  (elor)  din  eparhiile  pe  care  le pastoresc,  pentru  analizarea  problemelor  specifice,  promovarea  schimbului  de  experienta duhovniceasca si administrativa si adoptarea de masuri adecvate în scopul îmbunatatirii vietii si disciplinei  monahale.  La  aceste  sinaxe  monahale  eparhiale  pot  fi  chemati  si  duhovnicii  de mânastiri, când se considera necesar.

(2) Cel putin o data la 3 ani, se vor organiza sinaxe monahale mitropolitane cu staretii (ele)  si  egumenii  (ele)  din  eparhiile  mitropoliei  respective,  la  care  vor  participa  si  ierarhii Sinodului Mitropolitan,  pentru  examinarea  unor  aspecte  specifice  vietii  monahale  din  zonele respective,  la  care  pot  fi  chemati  si  duhovnicii  de mânastiri,  când  problematica  impune  acest lucru.

Art.83  –  Dispozitiile  cuprinse  în  prezentul  Statut  sunt  comune  si  obligatorii  pentru mânastirile,  schiturile  si  metocurile  de  calugari  si  calugarite  din  cuprinsul  eparhiilor apartinatoare Patriarhiei Române.

SECTIUNEA a V-a

A. Eparhia (Arhiepiscopia si Episcopia)

Art.84  –  (1)  Eparhiile  sunt  unitati  bisericesti  constituite  dintr-un  numar  de  parohii, grupate  în  protopopiate,  precum  si  din mânastirile  aflate  pe  un  anumit  teritoriu.  În  cuprinsul eparhiilor pot functiona institutii de învatamânt teologic si confesional, social-filantropice etc.

(2)  Eparhiile  sunt  Arhiepiscopii  sau  Episcopii,  conduse  de  catre  Arhiepiscop  sau Episcop.

(3) Nici o eparhie nu poate avea, înfiinta sau administra unitati de cult pe teritoriul altei eparhii.

Art.85  – Organismele  de  conducere  ale  eparhiei  sunt:  Chiriarhul  (Arhiepiscopul  sau Episcopul  eparhiot),  Adunarea  Eparhiala  ca  organism  deliberativ,  Consiliul  Eparhial  si Permanenta Consiliului Eparhial ca organisme executive.

B. Chiriarhul (Arhiepiscopul sau Episcopul eparhiot)

Art.86  –  (1)  În  eparhia  sa,  Chiriarhul  îsi  exercita  întreaga  slujire  în  comuniune  cu Sfântul Sinod.

(2) Chiriarhul îsi exercita dreptul de a conduce eparhia din momentul întronizarii si al primirii Gramatei din partea Mitropolitului sau canonic, respectiv din partea Patriarhului pentru Mitropolit.

Art.87 – (1) Pe durata vacantei, Loctiitorul de Arhiepiscop sau de Episcop îndeplineste toate  prerogativele  titularului  de  scaun,  cu  exceptia  modificarii  structurilor  eparhiale  si înstrainarii sau schimbarii destinatiei bunurilor bisericesti.

(2)  Arhiepiscopul,  Episcopul,  Episcopul-vicar  si  Arhiereul-vicar  poarta  uniforma monahala (reverenda, rasa si camilafca) de culoare neagra, cruce, engolpion si toiag pastoral.

Art.88 – Chiriarhul (Arhiepiscopul sau Episcopul) exercita urmatoarele atributii:

a. Exercita slujirea de învatator, slujitor al Sfintelor Taine si pastor al eparhiei sale;

b. Conduce eparhia  în conformitate cu prevederile Sfintelor Canoane, ale Statutului si regulamentelor bisericesti, precum si cu hotarârile Sfântului Sinod;

c.  Se  îngrijeste  de  aducerea  la  îndeplinire  în  cuprinsul  eparhiei  a  hotarârilor organismelor deliberative si executive centrale si eparhiale;

d. Vegheaza la bunul mers al vietii bisericesti din eparhie, al organismelor si institutiilor ei;

e. Convoaca si prezideaza organismele deliberative si executive ale eparhiei, precum si conferinte si întruniri ale preotilor si sinaxe ale personalului monahal;

f. Reprezinta  eparhia  în  relatiile  cu  autoritatile  publice  centrale  si  locale,  în  justitie  si fata de terti, personal sau prin delegati;

g. Reprezinta eparhia în relatiile cu celelalte culte religioase recunoscute de pe teritoriul eparhiei, în conformitate cu hotarârile Sfântului Sinod; 

h. Efectueaza cât mai des vizite canonice si pastorale în eparhie;

i.  Prezinta  Sfântului  Sinod  darea  de  seama  anuala  cu  privire  la  activitatea  pastoralmisionara  si social-filantropica din eparhie;

j. Daruieste tuturor locasurilor de cult din eparhie Sfântul Antimis, precum si Sfântul si Marele Mir primit de la Patriarhia Româna;

k. În consultare cu Sinodul Mitropolitan, propune Sfântului Sinod candidati de Episcopvicar  la Arhiepiscopii si de Arhiereu-vicar la Episcopii ;

l. Adreseaza scrisori pastorale clerului si credinciosilor din eparhie;

m.  Hirotoneste  clerici  si  se  îngrijeste  de  ocuparea  la  timp  a  parohiilor  vacante,  cu respectarea prevederilor canonice, statutare si regulamentare bisericesti;

n. Numeste, transfera si revoca personalul bisericesc clerical si neclerical în sedinte ale Permanentei Consiliului Eparhial, cu respectarea normelor bisericesti în vigoare;

o. Confera distinctii si ranguri bisericesti preotilor si diaconilor din eparhie, precum si personalului monahal, cu respectarea prevederilor statutare si regulamentare bisericesti;

p. Acorda sau retrage binecuvântarea pentru numirea personalului didactic de predare a Religiei din unitatile de învatamânt public si particular, pentru încadrarea personalului didactic si a  personalului  de  conducere  din  scolile  confesionale  si  de  la  institutiile  de  învatamânt preuniversitar si universitar teologic din eparhia sa;

q.  Elibereaza  Cartea  Canonica  la  solicitarea  scrisa  a  ierarhului  ortodox  român  care accepta primirea unui preot în eparhia sa, iar în cazul trecerii în jurisdictia canonica a unei alte  Biserici Ortodoxe, trebuie sa obtina aprobarea Patriarhului;

r. Acorda dispense bisericesti de casatorie si recasatorire pentru credinciosii mireni, în limita prevederilor canonice;

s.  Acorda  concediul  de  odihna  personalului  clerical  si  neclerical  din  administratia eparhiala,  protopopilor,  personalului  clerical  de  la  parohii,  precum  si  personalului  monahal, pentru îngrijirea sanatatii;

t. Numeste  presedintele Consistoriului Eparhial  din  rândul  celor  trei membri  alesi  de Adunarea Eparhiala si aproba aparatorii la Consistoriul Eparhial;

u. Aproba sau respinge motivat sentintele pronuntate de Consistoriul Eparhial;

v. Asigura disciplina  clerului  si  a  celorlalte  categorii de personal  în  eparhia  sa, direct sau prin organismele eparhiale competente;

w.  Primeste  plângerile  aduse  împotriva  personalului  clerical  si  neclerical  din administratia eparhiala, de la protopopiate si parohii, precum si împotriva personalului monahal si  dispune  masuri  corespunzatoare  potrivit  prevederilor  canonice,  statutare  si  regulamentare bisericesti;

x. În cazuri de vinovatie grava poate opri de la savârsirea celor sfinte personalul clerical din eparhia sa si dispune, fara întârziere, cercetarea cazului;

y.  Poate  aplica  preotului  pedeapsa  transferului  disciplinar,  prin  Decizie  Chiriarhala, când se constata ca acesta influenteaza în rau viata parohiala;

z. Îndeplineste orice alte atributii date lui prin Sfintele Canoane, Statut si regulamentele bisericesti sau prin hotarâri ale Sfântului Sinod.

Art.89 – Chiriarhul exercita drepturile si îndeplineste îndatoririle prevazute de Sfintele Canoane, de prezentul Statut si de regulamentele bisericesti.

C. Adunarea Eparhiala

Art.90  –  Adunarea  Eparhiala  este  organism  deliberativ  pentru  toate  problemele administrative, culturale, social-filantropice, economice si patrimoniale ale eparhiei.

Art.91  –  (1) Adunarea Eparhiala  se  compune  din  reprezentantii  alesi  ai  clerului  si  ai credinciosilor,  în  proportie  de  o  treime  clerici  si  doua  treimi  mireni,  cu  o  viata  morala  si religioasa  demna  de  un  crestin,  care  au  candidat  cu  binecuvântarea  ierarhului  locului.  Pentru activitate  potrivnica  Bisericii,  mandatele  acestora  se  revoca  de  Adunarea  Eparhiala,  la propunerea Chiriarhului.

(2) Membrii  mireni  în  Adunarea  Eparhiala  se  aleg  de  catre  delegatii  Consiliilor Parohiale, constituiti în colegii electorale mirenesti, pe circumscriptii.

(3) Membrii  clerici  în Adunarea  Eparhiala  se  aleg  de  catre  toti  preotii  si  diaconii  în functie, constituiti în colegii electorale preotesti, pe circumscriptii.

(4) Membrii Adunarii Eparhiale, clerici si mireni, se aleg pe termen de patru ani. Ei pot fi alesi pentru cel mult doua mandate.

(5) Numarul membrilor alesi ai Adunarii Eparhiale este de 30.

(6)  Presedintele  Adunarii  Eparhiale  este  Arhiepiscopul  sau  Episcopul,  iar  în  caz  de vacanta, loctiitorul desemnat canonic si statutar.

(7) Episcopul-vicar sau Arhiereul-vicar este membru de drept al Adunarii Eparhiale, cu vot deliberativ.

Art.92 – Atributiile Adunarii Eparhiale sunt:

a.  Sustine  interesele  si  drepturile  Bisericii  si  ale  eparhiei,  conform  cu  prevederile canonice, statutare si regulamentare bisericesti;

b.  Vegheaza  la  respectarea,  în  cuprinsul  eparhiei,  a  masurilor  cu  caracter  unitar prevazute  de  Statut,  regulamentele  bisericesti  si  de  hotarârile  organismelor  bisericesti  centrale privitoare la administrarea bunurilor mobile si imobile ale unitatilor de cult din întreaga eparhie, precum si a altor bunuri patrimoniale, culturale si epitropesti ale acestora; 

c.  Sustine  institutiile  si  asezamintele  culturale,  social-filantropice  si  economice  ale eparhiei;

d.  Aproba  înfiintarea,  desfiintarea  si  delimitarea  teritoriala  a  protopopiatelor,  la propunerea Consiliului Eparhial.

e. Deleaga un cleric si doi mireni, dintre membrii Adunarii, ca reprezentanti eparhiali, în Adunarea Nationala Bisericeasca;

f. Alege membrii Consiliului Eparhial, la propunerea Chiriarhului;

g.  Alege  pe  cei  trei  membri  ai  Consistoriului  Eparhial  si  pe  cei  doi  supleanti,  la propunerea Chiriarhului;

h.  Desemneaza,  la  propunerea  Chiriarhului,  unul,  doi  sau  trei  clerici,  ca  membri  în Consistoriul Mitropolitan;

i.  Aproba  raportul  general  anual  întocmit  de  Consiliul  Eparhial  si  hotaraste  masuri pentru o buna desfasurare a activitatilor eparhiei;

j.  Aproba  contul  de  executie  bugetara  si  bilantul  financiar-contabil  al  eparhiei,  al institutiilor si fundatiilor sale, precum si masuri pentru asigurarea bunurilor bisericesti;

k. Aproba bugetul general al eparhiei, al institutiilor si fundatiilor eparhiale;

l.  Hotaraste  cu  privire  la modul  de  administrare  a  bunurilor  eparhiei,  precum  si  ale institutiilor si fundatiilor eparhiale, în conformitate cu dispozitiile legale în vigoare;

m. Exercita orice alte atributii date prin prezentul Statut si regulamentele bisericesti.

Art.93  –  (1) Adunarea  Eparhiala  se  întruneste  în  sedinta  anuala  de  lucru,  în  primul trimestru al anului, iar în sedinte extraordinare, ori de câte ori este nevoie.

(2)  Convocarea  Adunarii  Eparhiale,  cu  precizarea  ordinii  de  zi,  se  face  de  catre presedinte, cu cel putin 14 zile înainte de data fixata pentru sedinta, iar în cazuri exceptionale în cel mai scurt timp posibil.

(3) Adunarea Eparhiala este statutar constituita cu prezenta a doua treimi din membrii sai si hotaraste valabil cu votul a jumatate plus unu dintre  membri prezenti. 

(4)  Procesul-verbal  al  lucrarilor  Adunarii  Eparhiale  este  semnat  de  Presedinte  si  de Secretarii Adunarii si se pastreaza la Secretariatul eparhiei.

Art.94 –Pentru studierea si formularea propunerilor asupra problemelor ce urmeaza a fi supuse  deliberarii, Adunarea  alege,  la  începutul  fiecarui mandat  de  patru  ani,  dintre membrii clerici  si  mireni,  cinci  Comisii  de  lucru  permanente,  care  vor  avea  câte  un  presedinte  si  un raportor  din  sânul  lor,  desemnati  de  plen,  la  propunerea  Presedintelui.  Comisiile  Adunarii Eparhiale sunt:

a. Comisia administrativ-bisericeasca,

b. Comisia culturala si educationala,

c. Comisia economica, bugetara si patrimoniala,

d. Comisia social-filantropica,

e. Comisia organizatorica, juridica si de validare.

D. Consiliul Eparhial

Art.95  –  Consiliul  Eparhial  este  organism  executiv  al  Adunarii  Eparhiale  si  are  în competenta  problemele  bisericesti  administrative,  culturale,  social-filantropice,  economice, patrimoniale si fundationale pentru întreaga eparhie.

Art.96 – (1) Consiliul Eparhial se compune din 9 membri, 3 clerici si 6 mireni, alesi pe termen de patru ani de Adunarea Eparhiala dintre membrii ei. Ei pot fi alesi pentru cel mult doua mandate.  Pentru  activitate  potrivnica  Bisericii,  mandatele  acestora  se  revoca  de  Adunarea Eparhiala, la propunerea Chiriarhului.

(2)  Presedintele Consiliului  Eparhial  este Chiriarhul,  iar  în  caz  de  vacanta  loctiitorul desemnat canonic si statutar.

(3) Episcopul-vicar sau Arhiereul-vicar este membru de drept al Consiliului Eparhial, cu vot deliberativ.

(4) Din  încredintarea Chiriarhului,  sedintele Consiliului Eparhial pot  fi prezidate  si de catre Episcopul-vicar, respectiv Arhiereul-vicar. În aceasta situatie, procesul-verbal al lucrarilor este supus aprobarii Chiriarhului. 

(5) Vicarul  administrativ  eparhial,  consilierii  eparhiali,  inspectorul  eparhial,  secretarul eparhial,  exarhul,  consilierul  juridic  si  contabilul  sef,  sunt  membri  permanenti  ai  Consiliului Eparhial,  cu  vot  consultativ.  Conducatorii  institutiilor  de  învatamânt  teologic  din  eparhie participa la lucrari în calitate de invitati. 

(6)  Secretarul  eparhial  este  si  secretar  al Consiliului Eparhial  si  întocmeste  procesulverbal  al lucrarilor.

Art.97 – (1) Consiliul Eparhial se întruneste la convocarea Presedintelui de doua ori pe an sau ori de câte ori este nevoie. 

(2)  Consiliul  Eparhial  este  legal  constituit  cu  prezenta  a  cel  putin  doua  treimi  din numarul membrilor sai si ia hotarâri cu votul a jumatate plus unu dintre membrii prezenti. 

Art.98  –  Consiliul  Eparhial  exercita  în  timpul  dintre  sedintele  Adunarii  Eparhiale atributiile acesteia prevazute în art.92, lit. a, b, c si l, precum si urmatoarele atributii: 

a.  Întocmeste  darea  de  seama  anuala  asupra  activitatii  sectoarelor  Administratiei Eparhiale, a institutiilor si fundatiilor eparhiale;

b.  Întocmeste  si  prezinta  Adunarii  Eparhiale  contul  de  executie  bugetara  si  bilantul financiar-contabil al eparhiei, al institutiilor si fundatiilor sale si propune masuri de asigurare a bunurilor bisericesti;

c. Întocmeste bugetul general anual al eparhiei, al institutiilor si fundatiilor sale;

d.  Propune  Adunarii  Eparhiale  înfiintarea,  desfiintarea  si  delimitarea  teritoriala  a protopopiatelor;

e.  Aproba  înfiintarea,  desfiintarea  si  delimitarea  teritoriala  a  parohiilor,  precum  si transformarea filiilor în parohii;

f.  Sprijina  catehizarea  copiilor,  tinerilor  si  adultilor  si  ia  masuri  pentru  procurarea mijloacelor materiale necesare sustinerii programelor culturale si educativ-religioase în eparhie;

g.  Îngrijeste  de  bunul  mers  al  institutiilor  de  învatamânt  teologic  si  al  scolilor confesionale din eparhie, în conformitate cu prevederile statutare si regulamentare bisericesti;

h. Înfiinteaza, organizeaza si supravegheaza activitatea editurii si tipografiei eparhiale, a atelierelor  de  lumânari  si  pentru  producerea  vesmintelor  si  a  obiectelor  de  cult,  precum  si  a magazinelor  pentru  desfacerea  acestora  si  a  produselor  achizitionate  de  la  Tipografia  si Atelierele Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române;

i. Aproba înfiintarea, organizarea si desfiintarea de asociatii si fundatii bisericesti locale care  activeaza  în  cuprinsul  eparhiei,  precum  si  functionarea  pe  teritoriul  eparhiei  a  filialelor asociatiilor si fundatiilor bisericesti înfiintate cu binecuvântarea Sfântul Sinod;  

j.  Hotaraste  înfiintarea  de  fonduri  eparhiale  destinate  ajutorarii  parohiilor  sarace, acordarii  de  burse  tinerilor  care  se  pregatesc  în  institutiile  de  învatamânt,  precum  si  sprijinirii programelor locale de asistenta social-filantropica si cultural-misionara;

k. Hotaraste cu privire la transmiterea cu orice titlu a folosintei sau proprietatii asupra bunurilor  imobile  ale  unitatilor  bisericesti  din  eparhie  (vânzare,  cumparare,  închiriere,  schimb etc.), precum si asupra grevarii cu sarcini sau afectarii de servituti a bunurilor acestor unitati, cu exceptia bunurilor sacre care sunt inalienabile;

l.  În  cazul  înstrainarii  (vânzare,  donatie  etc.)  bunurilor  imobile  ale Centrului  eparhial (cladiri  sau  terenuri),  Consiliul  Eparhial  propune,  spre  aprobare,  Adunarii  Eparhiale,  solutii statutare. Hotarârile privind înstrainarea devin valide numai dupa aprobarea lor de catre Sinodul Mitropolitan;

m. Administreaza bunurile mobile si imobile ale eparhiei, ale institutiilor si fundatiilor eparhiale, în conformitate cu hotarârile Adunarii Eparhiale;

n. Verifica si aproba raportul anual privind situatia bunurilor mobile si imobile aflate în proprietatea sau folosinta unitatilor de cult din eparhie (inventar, stare fizica etc.); 

o. Verifica  respectarea  prevederilor  statutare  si  regulamentare  bisericesti  cu  privire  la alegerile de membri mireni si clerici în organismele bisericesti deliberative si executive;

p.  Confirma,  suspenda  sau  dizolva  Consiliile  Parohiale,  la  sesizarea  preotului  si  la propunerea motivata a protopopului, dispunând instituirea de comisii interimare pâna la alegerea unor noi organisme parohiale;

q.  Verifica,  aproba,  respinge  sau  modifica  hotarârile  organismelor  parohiale,  în conformitate cu prevederile art.55, alin.2 din prezentul Statut;

r. Exercita orice atributii care îi sunt date prin Statut, regulamente sau prin hotarâri ale organismelor centrale bisericesti si ale Adunarii Eparhiale.

Art.99  –  Hotarârile  Adunarii  Eparhiale,  ale  Consiliului  Eparhial  si  ale  Permanentei Consiliului Eparhial devin executorii dupa confirmarea lor, în scris, de catre Chiriarhul locului.

În caz de neconfirmare, Chiriarhul dispune rediscutarea problemei.

E. Permanenta Consiliului Eparhial

Art.100  –  Între  sedintele  Consiliului  Eparhial  functioneaza  Permanenta  Consiliului Eparhial.

Art.101 – (1) Permanenta Consiliului Eparhial se compune din Chiriarh, ca presedinte,

Episcopul-vicar  sau  Arhiereul-vicar,  vicarul  administrativ  eparhial,  consilierii  eparhiali, inspectorul eparhial, secretarul eparhial, exarhul, consilierul juridic si contabilul sef, ca membri.

În caz de vacanta, prezideaza loctiitorul desemnat canonic si statutar.

(2) Permanenta Consiliului Eparhial se întruneste la convocarea Chiriarhului ori de câte ori este nevoie.

(3) Din  încredintarea Chiriarhului, Permanenta Consiliului Eparhial  poate  fi  prezidata de Episcopul-vicar, Arhiereul-vicar, vicarul administrativ eparhial sau de unul dintre consilierii eparhiali. În acest caz, procesul-verbal al lucrarilor este supus aprobarii Chiriarhului. 

(4) Secretarul eparhial este si secretar al sedintelor Permanentei si întocmeste procesulverbal al lucrarilor.

(5) Hotarârile  Permanentei Consiliului Eparhial  se  iau  cu  votul majoritatii membrilor prezenti si sunt aduse la îndeplinire de sectoarele Administratiei Eparhiale potrivit competentelor date prin Statut si regulamentele bisericesti.

Art.102  –  Permanenta Consiliului Eparhial  exercita  atributiile Consiliului Eparhial  în perioada dintre  sedintele  acestuia,  cu  exceptia  celor prevazute  la art.98,  lit. a, b,  c, k, n  si q,  precum si urmatoarele atributii:

a.  Examineaza  si  definitiveaza  darile  de  seama  anuale  privind  activitatile  sectoarelor Administratiei Eparhiale, ale institutiilor si fundatiilor eparhiale;

b. Analizeaza si definitiveaza contul de executie bugetara si bilantul financiar-contabil al eparhiei, al institutiilor si fundatiilor sale;

c. Prezinta Consiliului Eparhial, spre verificare si avizare, proiectul bugetului general al eparhiei, al institutiilor si fundatiilor sale;

d.  Face  propuneri  privind  planurile  de  activitate  ale  editurii  si  tipografiei  eparhiale, precum si ale atelierelor eparhiale si mânastiresti;

e. Aproba  clasificarea  pe  categorii  a  parohiilor,  în  conformitate  cu  prevederile  art.47 alin.1 si 2 din prezentul Statut;

f. Face propuneri Consiliului Eparhial privind modul de administrare a bunurilor mobile si imobile ale eparhiei, ale institutiilor si fundatiilor eparhiale;

g.  Aproba  înfiintarea  si  organizarea  de  institutii  cu  caracter  economic,  cu  sau  fara personalitate  juridica,  distincta  de  eparhie  sau  de  unitatile  din  jurisdictia  ei,  pentru  sustinerea activitatilor  misionar-pastorale  si  social-filantropice,  în  conditiile  prezentului  Statut,  ale regulamentelor bisericesti si legislatiei în vigoare;

h. Administreaza  fondurile  eparhiale,  ale  institutiilor  si  fundatiilor  eparhiale  destinate ajutorarii  parohiilor  sarace,  acordarii  de  burse  tinerilor  care  se  pregatesc  în  institutiile  de învatamânt,  precum  si  sprijinirii  programelor  locale  de  asistenta  social-filantropica  si  culturalmisionara;

i. Aproba proiectele de investitii în limita bugetului anual al eparhiei;

j. Face demersuri catre autoritatile publice centrale si locale pentru obtinerea de sprijin destinat  sustinerii  activitatilor  pastoral-misionare,  culturale  si  social-filantropice  ale  eparhiei  si unitatilor  sale,  restaurarii  monumentelor  bisericesti,  precum  si  construirii  de  noi  biserici  în cuprinsul eparhiei;

k. Aproba proiectele de buget si conturile de executie bugetara ale protopopiatelor, ale parohiilor si ale mânastirilor.

l.  Întocmeste  raportul  catre  Consiliul  Eparhial  privind  inventarul  protopopiatelor, parohiilor si mânastirilor;

m.  Examineaza  si  aproba  donatiile,  sponsorizarile  si  legatele  ce  se  fac  în  folosul eparhiei, în conformitate cu legislatia în vigoare;

n. Decide cu privire la contestatiile facute împotriva hotarârilor organismelor parohiale;

o. Exercita orice atributii care îi sunt date prin Statut, regulamente sau prin hotarâri ale Adunarii Eparhiale si Consiliului Eparhial.

F. Administratia Eparhiala si Cancelaria Eparhiala

Art.103 –  În exercitarea atributiilor  sale, Chiriarhul este ajutat de Episcopul-vicar  sau Arhiereul-vicar, Administratia Eparhiala si Cancelaria Eparhiala.

Art.104  –  Episcopii-vicari  si  Arhiereii-vicari  sunt  membri  de  drept  ai  organismelor deliberative si executive eparhiale, iar în cadrul Administratiei Eparhiale au atributiile ce le sunt delegate,  prin  decizie,  de  Chiriarhi,  cu  aprobarea  Sfântului  Sinod.  Ei  poarta,  cu  aprobarea Sfântului Sinod,  titluri  legate  de  eparhiile  respective  ori,  dupa  caz,  titluri  speciale,  hotarâte  de Sfântul Sinod.

Art.105 – (1) Vicarul administrativ eparhial, consilierii eparhiali, inspectorul eparhial si secretarul eparhial se numesc pe o perioada de patru ani, se reconfirma si se revoca de Chiriarh într-o  sedinta  de  lucru  a  Permanentei  Consiliului  Eparhial,  tinându-se  seama  de  urmatoarele criterii:  media  generala  de  licenta  în  teologie  minimum  8,50;  cel  putin  gradul  II;  fara impedimente  canonice  sau  juridice  si  având  o  activitate  deosebita  liturgica,  administrativpastorala,  misionara si culturala.

(2) Vicarul administrativ eparhial, consilierii eparhiali, inspectorul eparhial si secretarul eparhial au atributii stabilite, prin decizie, de Chiriarh. Ei participa fara drept de vot la sedintele Adunarii Eparhiale, iar la sedintele Permanentei Consiliului Eparhial, cu vot deliberativ. Clericii din  Administratia  Eparhiala  pot  fi  numiti  slujitori  la  parohii  direct  (fara  concurs)  de  catre Chiriarh.

Art.106  –  (1)  Administratia  Eparhiala  aduce  la  îndeplinire  hotarârile  organismelor deliberative si executive centrale si eparhiale, prin urmatoarele sectoare de activitate:

a. Sectorul administrativ-bisericesc,

b. Sectorul învatamânt si activitati cu tineretul,

c. Sectorul cultural si comunicatii media,  

d. Sectorul social-filantropic si misionar,

e. Sectorul economic-financiar, 

f. Sectorul patrimoniu si constructii bisericesti,

g. Sectorul Exarhatul mânastirilor.

(2)  În  functie  de  cerintele  pastorale  si  administrative  locale,  Permanenta  Consiliului Eparhial poate înfiinta si alte sectoare de activitate.

(3)  În cadrul  sectoarelor Administratiei Eparhiale pot  functiona urmatoarele  servicii  si compartimente:  Biblioteca;  Muzeu;  Personal-resurse  umane;  Contabilitate;  Tehnic;  Editura; Tipografie; Ateliere, precum si altele, potrivit cerintelor locale specifice.

(4)  Administratia  Eparhiala  este  condusa  de  Chiriarh,  ajutat  de  Episcopul-vicar  sau Arhiereul-vicar, împreuna cu vicarul administrativ eparhial si consilierii eparhiali.

Art.107  –  (1)  Cancelaria  Eparhiala  pregateste  împreuna  cu  sectoarele  Administratiei Eparhiale  lucrarile  organismelor  deliberative  si  executive  eparhiale  si  aduce  la  îndeplinire hotarârile acestora.

(2)  Cancelaria  Eparhiala  are  urmatoarele  servicii  si  compartimente:  Cabinetul Chiriarhului;  Secretariat;  Registratura;  Arhiva;  Oficiul  canonic-juridic;  Corpul  de  inspectie  si control; Biroul Comunicatii si relatii cu publicul.

Art.108  –  (1)  În  Administratia  si  Cancelaria  Eparhiala  este  încadrat,  pe  functii  de executie, personal de specialitate, clerical si neclerical. Acesta este numit, transferat si revocat de Chiriarh în sedinta a Permanentei Consiliului Eparhial.

(2) Consilierii  eparhiali  împreuna  cu  personalul  de  specialitate,  studiaza  si  întocmesc referate asupra problemelor ce urmeaza a fi dezbatute de organismele deliberative eparhiale sau a fi rezolvate de Chiriarh.

Art.109 – (1) Corpul de inspectie si control al Chiriarhului este încadrat cu urmatorul personal, numit de Chiriarh, într-o sedinta de lucru a Permanentei Consiliului Epahial:

a. Un  inspector  eparhial  bisericesc,  numit  în  conditiile  art.105,  alin.  1  din  prezentul Statut, cu atributii generale de control si de acuzator la Consistoriul Eparhial;

b. Exarhul mânastirilor numit dintre arhimandriti sau protosingheli, cu atributii generale de îndrumare, de inspectie, de control la mânastiri si de referent pentru problemele mânastiresti.

Acesta poate conduce si Sectorul Exarhatul mânastirilor;

c. Inspectori pentru controlul financiar si gestionar (audit), dintre care unul cu pregatire juridica.

(2) Membrii  Corpului  de  inspectie  si  control  îsi  desfasoara  activitatea  din  dispozitia Chirarhului, potrivit atributiilor stabilite în Statut, în regulamentele bisericesti si în legislatia în vigoare.

SECTIUNEA  a VI-a

A. Mitropolia

Art.110  –  (1)  Sub  raport  canonic  si  administrativ, Episcopiile  si Arhiepiscopiile  sunt grupate în Mitropolii.

(2) Mitropoliile  din  interiorul  si  din  afara  granitelor  tarii  sunt  conduse  de  catre  un Mitropolit.

B. Sinodul Mitropolitan

Organizare si atributii

Art.111 – (1) Mitropolitul, împreuna cu Arhiepiscopii, Episcopii, precum si Episcopiivicari si Arhiereii-vicari de la eparhiile sufragane alcatuiesc Sinodul Mitropolitan.

(2) Sinodul Mitropolitan coordoneaza activitatile comune ale eparhiilor din Mitropolie, în  limitele  înscrise  în  Sfintele  Canoane,  precum  si  în  normele  statutare  si  regulamentare  în vigoare.

(3)  Sinodul  Mitropolitan  vegheaza  ca  pe  cuprinsul  Mitropoliei  sa  fie  aparate  si promovate  credinta  ortodoxa,  unitatea  liturgica  si  disciplina  canonica  a  clerului  si monahilor, precum si într-ajutorarea frateasca între eparhii.

(4) Sinoadele Mitropolitane se pot întruni în sedinte comune pentru a elabora si a aplica planuri  de  cooperare  permanenta  la  nivel  pastoral-misionar,  social-filantropic  si  cultural  de interes regional, despre care vor informa Sfântul Sinod, în scris.

Art.112 – (1) Sinodul Mitropolitan este prezidat de Mitropolit, care îl convoaca ori de câte ori  este nevoie.  În  caz de vacanta, prezideaza Patriarhul  sau  ierarhul desemnat  canonic  si statutar.

(2) Sinodul Mitropolitan ia hotarâri cu votul a jumatate plus unu din numarul membrilor prezenti.

(3)  Lucrarile  Sinodului  Mitropolitan  se  pregatesc  de  catre  personalul  clerical  de conducere, respectiv consilier eparhial si secretar eparhial desemnati de Mitropolit, iar hotarârile acestuia se pastreaza distinct în arhiva eparhiei de scaun a Mitropolitului, împreuna cu proceseleverbale  ale sedintelor. 

Art.113  –  Pe  lânga  atributiile  enumerate  mai  sus,  Sinodul  Mitropolitan  are  si urmatoarele atributii:

a. Propune Sfântului Sinod înfiintarea de noi eparhii sau modificarea teritoriala a celor existente;

b.  Analizeaza  si  avizeaza  solicitarile  venite  de  la  eparhiile  sufragane  privind canonizarea de sfinti, proiectele de texte liturgice si icoane pentru cinstirea acestora si înainteaza Sfântului Sinod propunerile sale;

c. Aproba  tematicile cursurilor pentru obtinerea de catre personalul clerical a gradelor profesionale  Definitiv  si  Gradul  II,  organizate  de  institutiile  de  învatamânt  superior  din Mitropolie, aprobate de Sfântul Sinod;

d. Avizeaza propunerile Chiriarhilor  eparhiilor  sufragane pentru  alegerea Episcopilorvicari  si Arhiereilor-vicari de catre Sfântul Sinod;

e. Aproba înfiintarea, desfiintarea si transformarea mânastirilor de calugari în mânastiri de  calugarite  sau  a  mânastirilor  de  calugarite  în  mânastiri  de  calugari,  precum  si  ridicarea schiturilor la rang de mânastiri, în conditiile art.75, alin.1 din prezentul Statut;

f. Primeste  si  examineaza  recursurile  clericilor  depusi  din  treapta  preotiei  de  catre  un Consistoriu eparhial din cuprinsul Mitropoliei;

g.  Admite  sau  respinge,  în  principiu,  cererile  de  recurs  pe  baza  referatului  si propunerilor motivate  canonic  si  juridic  ale  consilierului  administrativ-bisericesc  de  la  centrul mitropolitan;

h.  În caz de admitere,  în principiu, a  recursului,  trimite cauza pentru  judecare  în  fond Consistoriului Mitropolitan;

i. Valideaza sau invalideaza hotarâri ale Adunarilor Eparhiale din cuprinsul Mitropoliei privind înstrainarea bunurilor imobile (cladiri sau terenuri) eparhiale.

j.  Exercita  orice  alte  atributii  date  lui  prin  Sfintele Canoane,  prin  prezentul  Statut  si regulamentele bisericesti sau prin hotarâri ale Sfântului Sinod.

C. Mitropolitul

Art.114  –  (1)  Mitropolitul  este  conducatorul  canonic  al  unei  mitropolii,  exercita drepturile si îndeplineste îndatoririle prevazute de Sfintele Canoane, de traditia bisericeasca si de prezentul Statut.

(2)  Titulatura  Mitropolitului  este  cea  a  Arhiepiscopiei  pe  care  o  pastoreste  si  a Mitropoliei pe care o conduce.

(3) El poarta ca semn distinctiv cruce pe culion, cu camilafca neagra.

(4) Mitropolitul are urmatoarele atributii: 

a. Convoaca si prezideaza Sinodul Mitropolitan;

b.  Prezideaza  sedinta  Sfântului  Sinod  pentru  alegerea  de  Arhiepiscopi  si  Episcopi sufragani;

c. Hirotoneste, împreuna cu alti ierarhi, pe Arhiepiscopii si Episcopii sufragani, precum si  pe Episcopii-vicari  si Arhiereii-vicari  de  la  eparhiile  din Mitropolie,  împreuna  cu Chiriarhii acestora;

d.  Emite  Gramata  pentru  întronizarea  Arhiepiscopilor  si  Episcopilor  sufragani  si  îi întronizeaza;

e.  Numeste  loctiitori  de  Arhiepiscopi  si  Episcopi,  în  caz  de  vacanta,  la  eparhiile sufragane;

f. Viziteaza frateste pe Arhiepiscopii si Episcopii din Mitropolie;

g.  Convoaca  Sinaxele  (consfatuirile)  staretilor  si  duhovnicilor  de  la  mânastirile  din eparhiile sufragane, cel putin o data la trei ani;

h. Prezideaza Comisiile Zonale de Pictura Bisericeasca;

i. Primeste  sesizarile privind pe Arhiepiscopii, Episcopii, Episcopii-vicari  si Arhiereiivicari   de  la  eparhiile  din  Mitropolie,  dispune,  în  consultare  cu  Patriarhul,  cercetarea  lor  în Sinodul Permanent si aduce la cunostinta Sfântului Sinod rezultatul cercetarii;

j. Emite Decizia Mitropolitana de constituire a Consistoriului Mitropolitan, compus din membrii  (3-5  titulari  si  2  supleanti)  delegati  de  Adunarile  Eparhiale  sufragane  în  conditiile art.92, lit.h si numeste un presedinte din rândul acestora;

k.  Exercita  orice  alte  atributii  prevazute  de  Sfintele  Canoane,  de  prezentul  Statut  siregulamentele bisericesti sau de hotarâri ale Sfântului Sinod.

PARTEA A II-A

DESPRE CLER

CAPITOLUL I

Învatamântul teologic pentru pregatirea clerului. Predarea religiei. Scolile confesionale

Art.115  –  (1)  Pregatirea  personalului  bisericesc  din  toate  categoriile  se  face  în urmatoarele  unitati  de  învatamânt  teologic  integrate  în  învatamântul  de  stat  preuniversitar  si universitar:

a. Scoli de cântareti bisericesti (Scoli de arte si meserii),

b. Seminarii teologice liceale, 

c. Facultati de Teologie.

(2) În functie de cerintele specifice, Biserica Ortodoxa Româna poate organiza si unitati proprii de  învatamânt  teologic, de cercetare  stiintifica-teologica  si pentru  formare profesionala, în conditiile prevazute de lege. 

(3)  Institutiile  de  învatamânt  teologic  sunt  destinate  pregatirii  personalului  de  cult,  a profesorilor  de  religie,  a  altor  specialisti  necesari  activitatii  religioase  si  sociale  a  Bisericii,

precum si a acelora care doresc formare teologica, în conditiile prevazute de lege, de prezentul Statut si de regulamentele bisericesti.

Art.116 – (1) Unitatile de învatamânt preuniversitar teologic integrate în învatamântul de stat, respectiv Scolile de cântareti bisericesti si Seminariile teologice liceale, se înfiinteaza de catre eparhiile pe teritoriul carora vor functiona, cu avizul Sinoadelor Mitropolitane si aprobarea Sfântului Sinod, în conditiile prevazute de lege.

(2) Planurile  si programele pentru  învatamântul preuniversitar  teologic  se  stabilesc de Sfântul Sinod, cu respectarea prevederilor legale.

Art.117  –  (1)  Unitatile  de  învatamânt  universitar  teologic,  respectiv  Facultatile  de Teologie,  se  înfiinteaza  de  catre  eparhiile  pe  teritoriul  carora  vor  functiona,  cu  aprobarea Sfântului Sinod, în conditiile prevazute de lege.

(2)  Planurile  si  programele  pentru  învatamântul  universitar  teologic  se  elaboreaza  de institutiile de  învatamânt,  se avizeaza de Sinoadele Mitropolitane  si  se aproba de catre Sfântul Sinod, cu respectarea prevederilor legale. 

Art.118  –  (1)  Modul  de  organizare  si  functionare,  profilurile  si  specializarile, echivalarea  si  recunoasterea  diplomelor  de  studii  obtinute  în  strainatate,  admiterea  si  durata cursurilor  în  unitatile  de  învatamânt  preuniversitar  si  universitar  teologic  se  stabilesc  prin regulamente cadru si hotarâri ale Sfântului Sinod, în conditiile prevazute de lege.

(2) Personalul didactic si de conducere din unitatile de învatamânt teologic integrate în învatamântul de stat se recunoaste de catre ministerul de resort, în conditiile prevazute de lege si de  protocoalele  încheiate  între  Biserica Ortodoxa  Româna  si ministerul  de  resort,  cu  acordul prealabil al Chiriarhului eparhiei pe raza carora acestea functioneaza. Personalul didactic clerical poate functiona si la parohie, cu aprobarea Chiriarhului.

(3) Unitatile  de  învatamânt  preuniversitar  si  universitar  teologic  se  afla  în  jurisdictia canonica a Sfântului Sinod si a Chiriarhului locului si în subordinea administrativa a autoritatilor si institutiilor competente prevazute de lege.

(4) Inspectia unitatilor de învatamânt teologic si controlul gestiunii bunurilor unitatilor de învatamânt teologic care apartin Bisericii se exercita prin organismele abilitate ale eparhiilor pe  raza  carora  acestea  functioneaza,  cu  respectarea  prevederilor  statutare  si  regulamentare bisericesti.

(5) Admiterea candidatilor  în  învatamântul  teologic de  toate gradele  se  face numai cu binecuvântarea Chiriarhului locului.

Art.119  –  (1)  Eparhiile  au  responsabilitatea  predarii  religiei  în  învatamântul  de  stat, particular  si  confesional,  în  centrele  de  plasament  proprii,  precum  si  în  cele  organizate  de institutii publice sau particulare.

(2) Planurile si programele pentru predarea religiei se aproba de catre Sfântul Sinod.

(3) Personalul didactic care preda religia în unitatile de învatamânt de stat si particular se numeste cu acordul Chiriarhului fiecarei eparhii.

(4)  Preotul  paroh  împreuna  cu  profesorul  de  religie  au  responsabilitatea  asigurarii asistentei religioase în institutiile de învatamânt din cuprinsul parohiei.

(5)  În cazul  în care un cadru didactic, cleric  sau  laic, dintre cei care predau disciplina

Religie,  savârseste  abateri  de  la  doctrina  si morala  Bisericii,  în  urma  cercetarii,  Chiriarhul  îi poate retrage acordul de a preda  religia, fapt care duce la desfacerea contractului individual de munca. Aceasta dispozitie este comuna si pentru personalul didactic din unitatile de învatamânt preuniversitar, universitar teologic si confesional.

Art.120 – Cu binecuvântarea (acordul) Chiriarhului locului, eparhiile si unitatile de cult dependente de acestea, au dreptul de a înfiinta si administra forme de învatamânt confesional de toate nivelurile, profilurile si specializarile, în conformitate cu prevederile prezentului Statut, cu regulamentele bisericesti si în conditiile legii. 

Art.121  –  (1)  Sfântul  Sinod  aproba  solicitarile  Facultatilor  de  Teologie,  însotite  de acordul senatelor universitare, pentru organizarea doctoratului în teologie, în conditiile prevazute de lege.

(2)  Sfântul  Sinod  aproba  si  comunica ministerului  de  resort,  pentru  acord,  care  sunt Facultatile  de  Teologie  atestate  pentru  organizarea  cursurilor  si  examenelor  în  vederea perfectionarii si obtinerii gradelor profesionale si didactice Definitiv,  II si  I de catre personalul clerical si de catre cadrele didactice care predau Religia sau discipline teologice în învatamântul preuniversitar teologic.  

CAPITOLUL al II-lea

Recrutarea personalului bisericesc

SECTIUNEA I

Numirea personalului bisericesc din parohii

Art.122 – Cântaretii bisericesti (cantorii) si dascalii (catehetii) se recruteaza, de regula, dintre absolventii Scolilor de cântareti bisericesti. Ei se numesc, la propunerea preotului paroh si a  Consiliului  Parohial,  de  catre  Chiriarh,  într-o  sedinta  a  Permanentei  Consiliului  Eparhial.

Pentru motive de indisciplina, acestia pot fi sanctionati sau revocati.

Art.123  –  (1)  Preotii  si  diaconii  slujitori  se  recruteaza  dintre  doctorii,  absolventii  de masterat si licentiatii Facultatilor de Teologie, specializarea Teologie Pastorala, care au sustinut examenul de capacitate preoteasca.

(2) Preotii  si diaconii  sunt numiti  la parohie de Chiriarh,  într-o  sedinta a Permanentei Consiliului Eparhial, cu respectarea prevederilor statutare si regulamentare bisericesti.

(3) Numirea si transferarea preotilor si a diaconilor la parohii se  face prin concurs, cu exceptiile prevazute la art.39, alin.1, art.105, alin.2, art.124, alin.4 si art.125, alin.3.

(4)  Pentru  a  putea  fi  numiti,  candidatii  la  posturile  de  preot  si  diacon  trebuie  sa corespunda conditiilor canonice, statutare si regulamentare bisericesti.

(5) Hirotesia  întru citet  si  ipodiacon  si hirotonia  întru diacon  si preot  se  fac numai pe seama unui altar din cuprinsul eparhiei.

(6)  Într-o parohie, prezenta  frecventa a unor  clerici de mir  sau de mânastire din afara parohiei, pentru activitati pastorale si misionare, este îngaduita numai cu aprobarea Chiriarhului locului.

(7) Raportul între personalul clerical si Centrul eparhial este unul de slujire si misiune liber  asumata,  conform Marturisirii  (Declaratiei)  solemne  publice  rostite  si  semnate  de  catre fiecare  candidat  înaintea  hirotoniei  întru  preot.  La  începerea  activitatii  pastorale  în  unitatea pentru  care  a  fost  numit,  personalul  bisericesc  primeste  din  partea Chiriarhului  o Decizie  prin care se reglementeaza drepturile si îndatoririle ce-i vor reveni.

(8)  Fara  binecuvântarea Chiriarhului  locului,  preotilor,  diaconilor  si  calugarilor  nu  le este  îngaduit  sa  înfiinteze,  sa  fie membri  sau  sa participe  în asociatii,  fundatii  si organizatii de orice tip.

(9) În Biserica Ortodoxa Româna, statutul de preot, diacon si calugar este incompatibil cu exercitarea oricaror activitati personale (private) cu caracter economic, financiar si comercial care contravin moralei crestine si intereselor Bisericii.

Art.124 – (1) La parohiile din mediul urban (municipii si orase), preotii se numesc prin concurs, dintre doctorii, absolventii de masterat  si  licentiatii  în  teologie. Acestia  sunt datori  sa aiba  minimum  cinci  ani  vechime  în  cler  si  sa  promoveze  examenul  de  selectionare  pentru parohiile din mediul urban.

(2) La  parohiile  din mediul  rural  (comune  si  sate),  preotii  si  diaconii  se  numesc  prin concurs dintre  absolventii de masterat  si  licentiatii  în  teologie,  care  au promovat  examenul de capacitate  preoteasca.  În  cazul  preotilor  care  solicita  transferul,  acestia  sunt  datori  sa  aiba cel putin cinci ani de la ultimul transfer. 

(3)  În  cazul  în  care  la  unele  parohii  din  mediul  rural  nu  se  prezinta  candidati  care întrunesc conditiile prevazute la aliniatul precedent, pot fi numiti si absolventi de seminar, care au sustinut examenul de capacitate. 

(4) În situatii misionare urgente din mediul urban sau rural, Chiriarhul poate numi sau transfera, fara concurs, un preot într-un post vacant.

Art.125 – (1) Promovarea examenelor pentru obtinerea gradelor profesionale Definitiv,

II si I da dreptul preotilor si diaconilor de a concura sau a solicita transferul pentru ocuparea de posturi în parohii de categorii superioare.

(2) Doctorii  în  teologie,  absolventii  de masterat,  licentiatii  în  teologie,  absolventii  de Seminar teologic liceal, citetii si ipodiaconii teologi nu pot fi hirotesiti sau hirotoniti într-o alta eparhie fara documentele de iesire canonica din eparhia de care apartin.

(3)  Personalul  clerical  si  neclerical  din  mânastiri,  de  la  catedralele  episcopale, arhiepiscopale, mitropolitane si patriarhale se numeste direct (fara concurs) de catre Chiriarhi. 

SECTIUNEA a II-a

Alegerea ierarhilor în Biserica Ortodoxa Româna

Art.126 – (1) Alegerea de Patriarh, Mitropolit, Arhiepiscop si Episcop eparhiot se face, prin  vot  secret,  de  catre  Sfântul  Sinod,  dupa  consultarea  clerului  si mirenilor  din  organismele bisericesti, în termen de cel mult 60 de zile de la vacantarea scaunului respectiv. 

(2) Sfântul Sinod, în cazul alegerilor de ierarhi, este constituit statutar cu prezenta a trei patrimi dintre membrii sai si alege cu votul a doua treimi din totalul membrilor prezenti.

(3)  Sedinta  Sfântului  Sinod  pentru  alegerea  de  Patriarh,  Mitropolit,  Arhiepiscop  si Episcop eparhiot are loc dupa ce s-a îndeplinit procedura de consultare prevazuta, dupa caz, de art.127, alin.2, 3 si 4, art.129, alin.2, 3, 4 si 5 si art.130, alin.2, 3, 4 si 5 din prezentul Statut.

A. Alegerea Patriarhului

Art.127 –  (1) Pentru  slujirea, vrednicia  si  raspunderea de Patriarh este eligibil oricare dintre Mitropolitii, Arhiepiscopii  si Episcopii eparhioti  în  functiune, cetateni  români, care  sunt doctori  sau  licentiati  în  teologie  si  s-au  impus  în  constiinta Bisericii  si  a  societatii  prin  viata curata, cultura teologica, demnitate eclesiala, zel misionar si simt gospodaresc.

(2) Pentru alegerea de Patriarh, Sfântul Sinod, prezidat de mitropolitul cu cea mai mare vechime  în  slujirea  arhiereasca,  stabileste,  prin  consultare  deschisa  urmata  de  vot  secret consultativ, o lista de trei candidati dintre Chiriarhii eligibili, cu motivarea fiecarei propuneri.

(3)  În numele Sfântului Sinod, Sinodul Permanent  se consulta,  într-o  sedinta  speciala, cu membrii  clerici  si mireni  din Adunarea Nationala Bisericeasca,  la  care  se  adauga membrii Adunarii  Eparhiale  a  Arhiepiscopiei  Bucurestilor.  La  sedinta  participa,  de  asemenea,  câte  un decan al unei facultati de teologie si câte un director de seminar teologic din fiecare Mitropolie, desemnati de Mitropolit în consultare cu ierarhii sufragani, dintre care sa nu lipseasca decanul si directorul  reprezentând  Arhiepiscopia  Bucurestilor.  Consultarea  are  loc  la  sediul  Patriarhiei Române, la data stabilita de Loctiitorul de Patriarh împreuna cu Sinodul Permanent.

(4)  În  cadrul  consultarii,  lista  de  candidati  pentru  alegerea  de  Patriarh,  prezentata  de Sinodul  Permanent,  poate  fi  completata,  prin  consultare  deschisa  urmata  de  vot  secret consultativ,  cu  doua  nume  dintre  ceilalti  Chiriarhi  eligibili.  Dupa  votul  consultativ,  lista prezentata de Sinodul Permanent,  întregita cu primii doi Chiriarhi eligibili care au obtinut cele mai multe voturi, va fi înaintata Sfântului Sinod.

Art.128  –  (1)  Lucrarile  Sfântului  Sinod  pentru  alegerea  de  Patriarh  sunt  deschise  si închise  de  catre Loctiitorul  de  Patriarh  si  sunt  prezidate  de  catre  ierarhul  eparhiot  cu  cea mai mare  vechime  în  treapta  arhieriei,  în  ordinea  dipticelor,  dintre  mitropolitii,  arhiepiscopii  si episcopii eparhioti, asa cum rezulta din Condica Sfânta a hirotoniei arhiereilor.

(2) Pentru desfasurarea votarii, pe durata sedintei, Presedintele de sedinta este asistat, ca barbati de încredere, de primii doi Episcopi-vicari sau Arhierei-vicari cu cea mai veche hirotonie în  treapta  arhiereasca. Secretar  de  sedinta  este Episcopul-vicar  sau Arhiereul-vicar  cu  cea mai noua hirotonie. Acestia patru alcatuiesc Biroul.

(3) Cei doi asistenti ai Presedintelui le arata celor prezenti ca cele doua urne sunt goale. Buletinele de vot poarta pe unul din colturi  stampila Sfântului Sinod. Pe fiecare buletin de vot sunt înscrise, în ordine, numele candidatilor nominalizati în urma consultarilor din Sfântul Sinod si din Adunarea Nationala Bisericeasca completata conform prevederilor art.127, alin.3.

(4) La apelul Secretarului de  sedinta,  fiecare votant primeste un buletin de vot,  saruta Sfânta Evanghelie  si, mergând  în  cabina  de  votare,  bifeaza  pe  buletin,  în  frica  de Dumnezeu, numele celui pe  care  îl  considera vrednic  sa  fie  ales.  Înainte de a parasi  cabina,  fiecare votant împatureste buletinul de vot în patru, în asa fel încât stampila sa fie afara.

(5) Apoi, fiecare votant depune buletinul în prima urna.

(6) Votarea  este  obligatorie.  Buletinele  nebifate,  bifate  incorect  sau  cu  adaugiri  sunt considerate voturi nule.

(7) Presedintele  face numaratoarea buletinelor,  trecându-le din prima urna  în cea de  a doua. Numarul buletinelor trebuie sa fie egal cu acela al votantilor prezenti.

(8)  Presedintele  desface  fiecare  buletin  din  cea  de  a  doua  urna,  îl  arata  celor  doi asistenti, citeste cu voce  tare numele bifat  si  îl depune  în prima urna.  În acest  timp, Secretarul înscrie într-o lista voturile sub numele respective, rostite de Presedinte.

(9) Secretarul, dupa ce a verificat daca suma voturilor este egala cu numarul buletinelor, semneaza  lista  si  o  preda  Presedintelui. Acesta  o  citeste  cu  voce  tare,  dupa  care  o  semneaza împreuna cu cei doi asistenti.

(10)  Patriarh  al României  devine  candidatul  care  a  obtinut  voturile  a  doua  treimi  din totalul membrilor  prezenti.  Daca  nici  unul  dintre  candidati  nu  a  întrunit  numarul  necesar  de voturi, se organizeaza o noua votare, la care participa primii doi candidati care au întrunit cel mai mare numar de voturi. Devine ales cel care a obtinut voturile a doua treimi din totalul membrilor prezenti. Votarea se repeta pâna la obtinerea de catre unul dintre candidati a majoritatii de doua treimi din totalul membrilor prezenti.

(11)  Rezultatul  alegerii  se  consemneaza  într-un  proces-verbal  la  care  se  anexeaza buletinele  voturilor  exprimate.  Presedintele  anunta  solemn  numele  celui  ales,  dupa  care conducerea sedintei îi este predata Loctiitorului de Patriarh, spre a o închide. 

B. Alegerea Mitropolitului

Art.129 – (1) Eligibil pentru slujirea, vrednicia si raspunderea de Mitropolit este oricare ierarh membru al Sfântului Sinod, începând de la eparhia vacanta, care este doctor sau licentiat în Teologie si s-a distins prin viata curata, cultura teologica, demnitate eclesiala, zel misionar si simt  gospodaresc.  Lista  ierarhilor  eligibili  se  întocmeste  în  ordinea  dipticelor,  descrescator, începând de la eparhia vacanta. 

(2) Pentru alegerea de Mitropolit, Sinodul Mitropolitan, prezidat de Patriarhul României sau de loctiitorul desemnat canonic si statutar, stabileste, prin consultare deschisa urmata de vot secret consultativ, o lista de doi candidati dintre ierarhii eligibili, cu motivarea fiecarei propuneri.

(3) Dupa consultarea prevazuta la alineatul precedent, Sinodul Mitropolitan se consulta, într-o  sedinta  speciala,  cu membrii  Adunarii  Eparhiale  ai  eparhiei  vacante  la  care  se  adauga membrii  clerici  si mireni  din  celelalte  eparhii  ale Mitropoliei  respective,  delegati  în Adunarea Nationala Bisericeasca. La sedinta participa, de asemenea, un decan al unei facultati de teologie si  un  director  de  seminar  teologic  din  Mitropolie,  desemnati  de  Patriarhul  României  sau Loctiitorul  de  Mitropolit  în  consultare  cu  ierarhii  sufragani.  Consultarea  are  loc  la  sediul Mitropoliei  vacante,  la  data  stabilita  de  Patriarhul  României,  în  acord  cu membrii  Sinodului Mitropolitan.

(4) Lista de candidati pentru alegerea de Mitropolit, întocmita de Sinodul Mitropolitan, poate  fi  completata,  prin  consultare  deschisa  urmata  de  vot  secret  consultativ,  cu  doua  nume dintre  ierarhii  eligibili  care  au  obtinut  cele  mai  multe  voturi.  Lista  întocmita  de  Sinodul Mitropolitan, completata în urma consultarii cu membrii clerici si mireni mentionati la aliniatul precedent, va fi înaintata Sfântului Sinod cu proces-verbal. 

(5)  Sfântul  Sinod  primind  lista  poate  dispune  completarea  acesteia  cu  doi  candidati, ierarhi eligibili, desemnati prin vot secret consultativ de catre plenul sau, care au obtinut cele mai multe voturi.

(6)  Lucrarile  Sfântului  Sinod  pentru  alegerea  de  Mitropolit  sunt  prezidate  de  catre Patriarhul României. 

(7)  În  vederea  alegerii  de Mitropolit,  pe  buletinul  de  vot  se  vor  înscrie,  în  ordine, numele ierarhilor eligibili propusi prin vot secret consultativ de Sinodul Mitropolitan, de clericii si mirenii participanti la consultare, precum si de Sfântul Sinod.

(8)  Alegerea Mitropolitului  de  catre  Sfântul  Sinod  se  desfasoara  în  conformitate  cu modalitatea de votare prevazuta la art.128, alin.2-9, cu adaptarile adecvate. 

(9) Mitropolit devine candidatul care a obtinut voturile a jumatate plus unu din totalul membrilor prezenti. Daca nici unul dintre candidati nu a întrunit numarul necesar de voturi, se organizeaza o noua votare,  la  care participa primii doi  candidati  care  au  întrunit  cel mai mare numar  de  voturi.  Devine  ales  cel  care  a  întrunit  voturile  a  jumatate  plus  unu  din  totalul membrilor prezenti. În caz de paritate, decid sortii.

(10)  Rezultatul  alegerii  se  consemneaza  într-un  proces-verbal  la  care  se  anexeaza buletinele voturilor exprimate. Presedintele anunta solemn numele celui ales, dupa care închide sedinta de lucru.

C. Alegerea Arhiepiscopului si Episcopului eparhiot

Art.130  –  (1)  Eligibil  pentru  slujirea,  vrednicia  si  raspunderea  de  Arhiepiscop  si Episcop eparhiot este oricare ierarh membru al Sfântului Sinod, începând de la eparhia vacanta, precum si oricare Arhimandrit ori preot vaduv prin deces, care îndeplineste conditiile canonice, este doctor sau licentiat în Teologie si s-a distins prin viata curata, cultura teologica, demnitate eclesiala,  zel misionar  si  simt  gospodaresc.  Lista  ierarhilor  eligibili  se  întocmeste  în  ordinea dipticelor, descrescator, începând de la eparhia vacanta. 

(2) Pentru alegerea de Arhiepiscop si Episcop eparhiot, Sinodul Mitropolitan, prezidat de Mitropolitul  locului,  stabileste,  prin  consultare  deschisa  urmata  de  vot  secret  consultativ,  o lista  de  doi  candidati,  ierarhi  eligibili  sau  alte  persoane  care  întrunesc  conditiile  prevazute  la aliniatul precedent, cu motivarea fiecarei propuneri.

(3) Sinodul Mitropolitan se consulta, într-o sedinta speciala, cu membrii clerici si mireni ai Adunarii Eparhiale a eparhiei vacante, la care participa un decan si un director de la institutiile de  învatamânt  teologic  din  cuprinsul  eparhiei,  desemnati  de Mitropolit. Consultarea  are  loc  la sediul Mitropoliei,  la data  stabilita de Mitropolit în acord cu ierarhii din Mitropolia respectiva, informând despre aceasta pe Patriarhul României.

(4) Lista de candidati pentru alegerea de Arhiepiscop si Episcop eparhiot, întocmita de Sinodul  Mitropolitan,  poate  fi  completata,  prin  consultare  deschisa  urmata  de  vot  secret consultativ,  cu  doua  nume  dintre  ierarhii  eligibili  sau  alte  persoane  care  întrunesc  conditiile prevazute la alin.1 si au obtinut cele mai multe voturi. Lista întocmita de Sinodul Mitropolitan, completata  în  urma  consultarii  cu  clerul  si  mirenii  mentionati  la  aliniatul  precedent,  va  fi înaintata Sfântului Sinod cu proces-verbal. 

(5) Sfântul Sinod, primind lista candidatilor pentru alegerea de Arhiepiscop si Episcop eparhiot, poate dispune completarea acesteia cu alti doi candidati, ierarhi eligibili sau clerici care nu  sunt  arhierei,  desemnati  de  catre  plenul  sau,  prin  consultare  deschisa  urmata  de  vot  secret consultativ, dintre cei ce au obtinut cele mai multe voturi.

(6)  În  cazul  candidatilor  înscrisi pe  lista,  care nu  sunt  arhierei, Sfântul Sinod dispune cercetarea loc canonica.

(7) Lucrarile Sfântului Sinod pentru  alegerea de Arhiepiscop  si Episcop  eparhiot  sunt deschise si închise de catre Patriarhul României si sunt prezidate de catre Mitropolitul locului. 

(8)  În  vederea  alegerii  de Arhiepiscop  si Episcop  eparhiot  de  catre  Sfântul  Sinod,  pe buletinul  de  vot  se  vor  înscrie,  în  ordinea  dipticelor  si  a  rangurilor  bisericesti,  numele candidatilor  propusi  prin  vot  secret  consultativ  de  Sinodul Mitropolitan,  de  clericii  si mirenii participanti la consultare, precum si de catre Sfântul Sinod.

(9)  Alegerea  Arhiepiscopului  si  a  Episcopului  eparhiot  de  catre  Sfântul  Sinod  se desfasoara în conformitate cu modalitatea de votare prevazuta la art.128, alin.2-9, cu adaptarile adecvate. 

(10)  Arhiepiscop  si  Episcop  eparhiot  devine  candidatul  care  a  obtinut  voturile  a jumatate plus unu din  totalul membrilor prezenti. Daca nici unul dintre  candidati nu  a  întrunit numarul necesar de voturi,  se organizeaza o noua votare,  la care participa primii doi candidati care au întrunit cel mai mare numar de voturi. Devine ales cel care a întrunit voturile a jumatate plus unu din totalul membrilor prezenti. În caz de paritate, decid sortii.

(11)  Rezultatul  alegerii  se  consemneaza  într-un  proces-verbal  la  care  se  anexeaza buletinele  voturilor  exprimate.  Presedintele  anunta  solemn  numele  celui  ales,  dupa  care  preda conducerea sedintei Patriarhului României.

D. Alegerea Episcopilor-vicari patriarhali, Episcopilor-vicari si Arhiereilor-vicari

Art.131 – (1) Alegerea Episcopilor-vicari patriarhali, Episcopilor-vicari si Arhiereilorvicari  se  face  de  catre  Sfântul  Sinod,  cu  voturile  a  jumatate  plus  unu  din  totalul  membrilor prezenti. În acest scop, Patriarhul, Mitropolitii, Arhiepiscopii si Episcopii pot propune unul sau mai multi candidati.

(2)  Episcopii-vicari  patriarhali  se  aleg,  prin  vot  secret,  de  catre  Sfântul  Sinod,  la propunerea Patriarhului facuta în consultare cu Sinodul Permanent.

(3)  Episcopii-vicari  si Arhiereii-vicari  de  la  eparhii  se  aleg,  prin  vot  secret,  de  catre Sfântul Sinod, la propunerea Chiriarhului facuta în consultare cu Sinodul Mitropolitan.

(4) Candidatii  pentru  functiile  de Episcop-vicar  patriarhal, Episcop-vicar  si Arhiereuvicar trebuie sa îndeplineasca conditiile prevazute la art.130, alin.1 din prezentul Statut, iar cei care nu sunt arhierei sunt supusi examinarii canonice prevazuta la art.130, alin. 6.

(5) Sedinta Sfântului Sinod pentru alegerea de Episcop-vicar patriarhal, Episcop-vicar si Arhiereu-vicar este prezidata de Patriarh. Alegerea  se desfasoara  în conditiile art.128 alin.2-9, cu adaptarile adecvate.

(6) Daca respectivul candidat propus nu obtine voturile a jumatate plus unu din totalul membrilor  prezenti,  ierarhul  eparhiot  poate  propune  un  nou  candidat,  într-o  alta  sedinta,  la alegerea caruia se va aplica aceeasi procedura prevazuta în prezentul articol.

E. Alegerea ierarhilor de la eparhiile ortodoxe române de peste hotare

Art.132  –  (1)  Alegerea Mitropolitilor,  Arhiepiscopilor  si  Episcopilor  de  la  eparhiile ortodoxe  române  de  peste  hotare  se  face  de  catre Sfântul Sinod  din  cei  unu  sau  doi  candidati propusi  de  Adunarea  Eparhiala  a  eparhiei  vacante,  conform  statutelor  de  organizare  si functionare ale acestora aprobate de Sfântul Sinod. În cazul în care Adunarea Eparhiala propune un  singur  candidat,  iar  acesta  nu  este  ales  de  Sfântul  Sinod, Adunarea  Eparhiala  va  propune Sfântului Sinod un al doilea candidat.

(2) În cazul înfiintarii de noi eparhii, Mitropolitul locului sau delegatul Sfântului Sinod va  proceda  la  organizarea  eparhiilor  nou  înfiintate,  inclusiv  întocmirea  statutelor  eparhiilor respective, informând periodic Patriarhia Româna despre stadiul misiunii sale.

(3) Episcopii-vicari si Arhiereii-vicari de la eparhiile Ortodoxe Române de peste hotare se aleg, prin vot secret, de catre Sfântul Sinod, la propunerea Chiriarhului, facuta în consultare cu organismele  eparhiale  prevazute  în  propriile  statute  de  organizare  si  functionare  aprobate  de Sfântul Sinod si în acord cu prevederile prezentului Statut.

F. Hirotonia si întronizarea

Art.133 – (1) Întronizarea se face potrivit rânduielilor canonice si dupa datinile Bisericii Ortodoxe Române. Numele celor alesi se comunica Presedintelui României, Prim-Ministrului si ministerului de resort. Întronizarea ierarhilor eparhioti din afara granitelor României va fi adusa la cunostinta principalelor autoritati civile si bisericesti din tarile respective.

(2)  Gramata  de  întronizare  este  emisa  de  catre  Sfântul  Sinod  pentru  Patriarhul României,  de  catre  Patriarhul  României  pentru  Mitropoliti  si  de  catre  Mitropolit  pentru Arhiepiscopii  si  Episcopii  sufragani.  Pentru  Episcopii-vicari  patriarhali,  Episcopii-vicari  si Arhiereii-Vicari se va emite un Act de confirmare semnat de Presedintele Sfântului Sinod.

(3) În cazul când cel ales nu este arhiereu, el va fi hirotonit de catre Mitropolitul locului împreuna cu cel putin alti doi Arhierei, si numai dupa aceea poate primi Gramata de întronizare sau Actul de confirmare, dupa caz.

SECTIUNEA a III-a

Despre vacante

Art.134  –  (1)  În  caz  de  vacanta  a  scaunului  de  Patriarh  al  României,  locotenenta patriarhala îi revine de drept primului ierarh din ordinea prevazuta în art.12, alin. 2 din prezentul Statut; în caz de indisponibilitate sau refuz, urmatorului, si asa mai departe.

(2)  În  caz  de  vacante  ale  scaunelor  de Mitropolit,  Arhiepiscop  si  Episcop  eparhiot, Patriarhul  României  pentru  Mitropoliti  si  Mitropolitii  pentru  eparhiile  sufragane,  vor  numi loctiitori pâna la întronizarea noilor titulari.

(3)  Pe  durata  vacantei,  Loctiitorul  de  Patriarh,  de  Mitropolit,  de  Arhiepiscop  si  de Episcop  eparhiot  rezolva  doar  problemele  curente  ale  eparhiei  vacante,  respectiv  ale Administratiei Patriarhale, în cazul Loctiitorului de Patriarh, fara dreptul de a face modificari în legiuirile si structurile bisericesti sau de a schimba destinatia bunurilor bisericesti.

(4)  În  caz  de  vacante  la  protopopiate,  parohii  si mânastiri,  Chiriarhii  vor  lua masuri pentru asigurarea suplinirii pâna la numirea noilor titulari.

CAPITOLUL al III-lea

SECTIUNEA  I

Asistenta religioasa în Biserica Ortodoxa Româna

Art.135  –  (1)  Biserica  Ortodoxa  Româna,  prin  eparhiile  sale,  are  responsabilitatea asigurarii asistentei religioase si a personalului bisericesc aferent desfasurarii acesteia în parohii, în  armata,  în  sistemul  penitenciar,  în  unitati medicale,  în  asezaminte  de  asistenta  sociala  si  în unitati de învatamânt, în conditiile prevazute de lege, de protocoalele sau acordurile încheiate cu autoritatile publice sau cu alte persoane juridice.

(2)  Normele  generale  de  asistenta  religioasa  în  aceste  unitati,  cu  caracter  unitar  în întreaga Biserica Ortodoxa Româna, se aproba de catre Sfântul Sinod, cu respectarea conditiilor prevazute de lege. 

(3) Personalul clerical din aceste domenii se recruteaza, cu acordul Chiriarhului locului, dintre  doctorii,  absolventii  de  masterat  si  licentiatii  în  teologie,  cu  respectarea  prevederilor statutare si regulamentare bisericesti, în conditiile legii.

(4)  Îndrumarea  pastoral-misionara  si  jurisdictia  canonic-disciplinara  a  personalului clerical  din  aceste  unitati,  apartine  în  exclusivitate  eparhiilor  pe  raza  carora  activeaza  preotii respectivi.

Art.136  –  (1)  Numirea,  transferarea  si  revocarea  personalului  clerical  care  asigura asistenta religioasa în unitatile prevazute la art.135, alin. 1 se fac cu acordul comun al eparhiei si al  unitatii  angajatoare,  cu  respectarea  prevederilor  statutare  si  regulamentare  bisericesti,  în conditiile prevazute de lege. 

(2)  Preotii,  diaconii  si  cântaretii  bisericesti  de  la  parohii  au  îndatorirea  de  a  acorda asistenta  religioasa  tuturor  categoriilor  de  credinciosi  din  unitatile  militare,  penitenciare, medicale, asistenta sociala si din unitatile de învatamânt de pe raza parohiilor lor, ori de câte ori vor fi solicitati.

SECTIUNEA a II-a

Asistenta sociala în Biserica Ortodoxa Româna

Art.137 – (1) Sistemul de asistenta sociala al Bisericii Ortodoxe Române este integrat si

functioneaza  în  cadrul  structurilor  sale  administrativ-organizatorice  sau  în  organizatii  socialfilantropice  patronate de ea.

(2)  Biserica  Ortodoxa  Româna,  prin  unitatile  sale  componente  locale  si  centrale (Parohia, Mânastirea, Protopopiatul, Vicariatul, Eparhia, Mitropolia si Patriarhia), precum si prin organizatiile  neguvernamentale  care  functioneaza  cu  aprobarea  autoritatilor  bisericesti competente, asigura servicii sociale, acreditate conform legislatiei în vigoare.

(3)  Personalul  care  îsi  desfasoara  activitatea  în  asezamintele  de  asistenta  sociala  ale Bisericii se recruteaza, în primul rând, dintre absolventii Facultatilor de Teologie, specializarea Teologie Sociala.

(4)  Beneficiarii  serviciilor  sociale  oferite  în  cadrul  Bisericii  Ortodoxe  Române  sunt persoane, grupuri si comunitati aflate în situatii de dificultate, fara discriminare.

(5)  Furnizorii  de  servicii  sociale  din  cadrul  Bisericii Ortodoxe  Române,  prevazuti  la alin.2,  îsi  desfasoara  activitatea  sociala,  în  nume  propriu  sau  prin  parteneriate  cu  institutiile specializate ale statului, ale administratiei locale sau ale organizatiilor neguvernamentale.

Art.138 – (1) Strategia si planurile de actiune în domeniul asistentei sociale bisericesti se aproba de catre Sfântul Sinod, iar, la nivelul eparhiilor, de catre Consiliile Eparhiale.

(2)  Elaborarea  strategiei  si  a  planurilor  de  actiune  în  domeniul  asistentei  sociale bisericesti  se  realizeaza  de  catre  Sectorul  Social-Filantropic  care  functioneaza  atât  la  nivelul Administratiei Patriarhale, cât si la cel al eparhiilor.

Art.139 – (1) Locasurile de cult din institutiile amintite la art.135, alin.1 din prezentul Statut functioneaza, de regula, ca sub-unitati de cult (paraclise), cu sau fara personalitate juridica, arondate Protopopiatelor pe teritoriul carora se afla.

(2) Eparhiile vor reglementa statutul administrativ-juridic al acestor sub-unitati de cult prin  acorduri  încheiate  cu  institutile  în  cadrul  carora  functioneaza  si  care  le  administreaza,  cu respectarea prevederilor art.183, alin. 2 din prezentul Statut.

(3)  Finantarea  activitatii  în  domeniul  social  se  asigura  din  resursele  proprii  ale furnizorilor de  servicii  sociale, din  subventii de  la bugetul de  stat  si de  la bugetele  locale, din donatii  si  sponsorizari  obtinute  în  conditiile  prevazute  de  lege,  din  subscriptii  publice,  din fonduri nerambursabile si din venituri provenite din orice alte surse care nu contravin legislatiei în vigoare sau prevederilor prezentului Statut.

SECTIUNEA a III-a

Despre conferintele clerului

Art.140 – (1) Preotii si diaconii, inclusiv cei din mânastiri, sunt obligati sa participe la Conferintele  pastoral-misionare  semestriale,  de  primavara  si  de  toamna,  precum  si  la Conferintele administrative lunare, ca forma continua de perfectionare a pregatirii profesionale, dupa absolvirea unei scoli teologice.

(2) Conferintele pastoral-misionare semestriale si Conferintele administrative lunare au caracter teoretic si practic pentru realizarea urmatoarelor scopuri:

a. Apararea învataturii de credinta si a moralei ortodoxe,

b. Perfectionarea continua în domeniul liturgic si administrativ-bisericesc,

c. Aprofundarea si împrospatarea cunostintelor teologice de baza,

d. Perfectionarea ca predicatori si duhovnici,

e. Întarirea cooperarii si solidaritatii dintre parohii,

f. Însusirea de noi metode în activitatea misionar-pastorala,

g. Cunoasterea problemelor actuale ale vietii crestine si cautarea de solutii adecvate. 

(3)  Pentru  una  dintre  Conferintele  pastoral-misionare  semestriale,  care  are  caracter unitar  în  întreaga  Biserica  Ortodoxa  Româna,  tema  dezbaterii  se  stabileste  anual  de  Sfântul Sinod,  iar  pentru  a  doua,  tema  se  stabileste  de  fiecare  eparhie  potrivit  cerintelor  misionarpastorale  locale.

(4) Referatele sustinute în cadrul Conferintelor pastoral-misionare semestriale, apreciate în mod pozitiv de Centrul eparhial, se pot publica în revistele eparhiale.

Art.141–  (1) Perioadele de desfasurare  si modalitatile de organizare  ale Conferintelor pastoral-misionare semestriale se stabilesc de fiecare Centru Eparhial.

(2) Conferintele  administrative  se  organizeaza  lunar,  pe  protopopiate,  de  catre  fiecare eparhie  si  au  ca  tematica  subiecte  de  interes  local  misionar-pastoral,  liturgic-duhovnicesc  si administrativ, economic-financiar si altele.

Art.142 – În scopul perfectionarii profesionale si a cunoasterii problemelor actuale ale vietii  si  activitatii  bisericesti  generale  si  locale,  Centrele  eparhiale  organizeaza  anual,  pe protopopiate, conferinte ale cântaretilor (cantorilor) si dascalilor (catehetilor) bisericesti. 

Art.143  –  Conferintele  pastoral-misionare  semestriale,  Conferintele  administrative lunare  si  Conferintele  cântaretilor  (cantorilor)  si  dascalilor  (catehetilor)  bisericesti  vor  fi prezidate de Chiriarh sau de delegatul acestuia.

SECTIUNEA a IV-a

Distinctiile bisericesti

Art.144 – Pentru activitate deosebita în domeniul lucrarii bisericesti, sub raport liturgic, didactic,  misionar-pastoral,  cultural-publicistic,  social,  gospodaresc-edilitar  sau  administrativeconomic,  preotii de mir pot primi urmatoarele ranguri onorifice bisericesti:

a. Sachelar,

b. Iconom,

c. Iconom stavrofor. 

Art.145  –  (1)  Rangul  de  sachelar  se  acorda  de  catre  Chiriarh  preotilor  care  au  o activitate bisericeasca bogata. Sachelarul poarta ca semn distinctiv brâu albastru.

(2) Rangul de  iconom  se  acorda de Chiriarh,  într-o  sedinta  a Permanentei Consiliului Eparhial,  preotilor  sachelari,  care  au  o  activitate  bisericeasca  remarcabila.  Iconomul  poarta  ca semn distinctiv brâu rosu, iar la serviciile religioase, bedernita.

(3)  Rangul  de  iconom  stavrofor  se  acorda  de  Chiriarh,  într-o  sedinta  a  Permanentei Consiliului Eparhial, preotilor iconomi, care au o activitate bisericeasca exceptionala. Iconomul stavrofor  poarta  ca  semn  distinctiv  cruce  pectorala,  brâu  rosu,  iar  la  serviciile  religioase, bedernita.

(4) Pentru activitate îndelungata si deosebita, diaconilor din rândul clerului de mir li se poate acorda de catre Chiriarh rangul de arhidiacon, cu dreptul de a purta cruce pectorala.

(5) În caz de abateri grave, aceste distinctii pot fi retrase de catre Chiriarh, direct, sau în baza unei hotarâri consistoriale.

Art.146 –  (1) Protopopii,  în  timpul  functionarii  lor  în aceasta calitate, poarta ca  semn distinctiv cruce pectorala, brâu si culion rosu, iar la serviciile religioase, bedernita.

(2) Vicarul administrativ eparhial, consilierii eparhiali si inspectorii eparhiali cu functii de  conducere  de  la  eparhii,  precum  si  inspectorii  cu  functii  de  conducere  de  la  Patriarhia Româna, pe durata  functionarii  lor  în aceste  calitati, poarta ca  semn distinctiv cruce pectorala, brâu si culion ciclamen.

(3)  Vicarul  administrativ  patriarhal,  consilierii  patriarhali  si  inspectorul  general bisericesc de  la Patriarhia Româna, pe durata  functionarii  lor  în aceste calitati, poarta ca  semn distinctiv cruce pectorala, brâu si culion violet.

(4)  Cadrele  didactice  din  învatamântul  preuniversitar  si  universitar  teologic  pot  fi recompensate pentru activitatea lor cu ranguri acordate de Chiriarh.

Art.147  –  (1)  Pentru  activitate  meritorie  îndelungata  pe  tarâm  pastoral-misionar, administrativ-bisericesc,  didactic-educativ  si  social-filantropic,  la  propunerea  Chiriarhilor, Patriarhul acorda distinctia “Crucea Patriarhala” pentru clerici si mireni, cu Gramata.

(2)  În  acelasi  scop,  la  nivelul  eparhiilor,  se  pot  institui,  prin  hotarâre  a  Permanentei Consiliului Eparhial, distinctii arhiepiscopale si episcopale, dupa rangul eparhiei care le instituie, iar la Mitropolii, distinctii mitropolitane.

CAPITOLUL al IV-lea

Disciplina clerului

Art.148 –  (1)  Instantele disciplinare  si de  judecata bisericeasca pentru clericii de mir, preoti  si diaconi  în  functiune  si pensionari, precum  si pentru cântareti,  în probleme doctrinare, morale, canonice si disciplinare sunt:

A. De judecare în fond:

a. Consistoriul Disciplinar Protopopesc,

b. Consistoriul Eparhial.

B. De judecare în recurs:

Consistoriul Mitropolitan,  pentru  cererile  de  recurs  admise,  în  principiu,  de  Sinodul Mitropolitan si de Sfântul Sinod.

(2) Organismele care se pronunta asupra admisibilitatii cererilor de recurs sunt:

a. Sinodul Mitropolitan, care poate admite sau respinge, în principiu, recursurile pentru cazurile de depunerea din treapta, pronuntate de un Consistoriu Eparhial;

b. Sfântul Sinod, care admite  sau  respinge,  în principiu,  recursurile pentru cazurile de caterisire, pronuntate de un Consistoriu Eparhial.

Art.149  –  (1)  Pe  lânga  fiecare  protopopiat  functioneaza  Consistoriul  Disciplinar Protopopesc.

(2) Consistoriul Disciplinar Protopopesc are un presedinte cleric si trei membri, dintre care  doi  membri  clerici,  numiti  pe  termen  de  patru  ani,  de  catre  Chiriarh,  dintre  preotii  din protopopiat, doctori, absolventi de masterat sau licentiati în teologie, care au cel putin Gradul II si cunostinte canonice, precum si un membru din rândurile cântaretilor bisericesti.

(3) Când se judeca numai cazuri ale preotilor, reprezentantul cântaret nu participa.

Art.150 – (1) Consistoriul Disciplinar Protopopesc functioneaza ca instanta disciplinara si de judecata pentru cântaretii bisericesti si ca organism de împacare pentru neîntelegerile ivite în rândul personalului bisericesc, precum si între parohieni si preot.

(2)  Daca  partile  nu  s-au  declarat  împacate  prin  hotarârea  data  de  Consistoriul Disciplinar Protopopesc, cazul se transfera, în ultima instanta, la Consistoriul Eparhial.

(3) Hotarârile Consistoriului Disciplinar Protopopesc, privind cântaretii bisericesti, sunt definitive,  dupa  aprobarea  lor  de  catre  Chiriarh  si  nu  pot  fi  atacate  în  recurs  la  Consistoriul Eparhial, cu exceptia celor care prevad pedeapsa destituirii acestora.

Art.151 – (1) Consistoriul Eparhial functioneaza la fiecare Episcopie si Arhiepiscopie si este format din trei membri titulari si doi membri supleanti. Membrii Consistoriului sunt preoti, cu  cel  putin Gradul  II,  doctori,  absolventi  de masterat  sau  licentiati  în  teologie,  cu  cunostinte canonice si juridice.

(2)  Membrii  Consistoriului  Eparhial  se  aleg  la  propunerea  Chiriarhului  de  catre Adunarea Eparhiala, pe termen de patru ani.

(3)  Presedintele  Consistoriului  Eparhial  se  numeste  de  catre  Chiriarh  dintre membrii titulari ai acestuia.

(4) Consistoriul are un grefier numit de Chiriarh, la propunerea presedintelui.

(5)  La  fiecare  eparhie  functioneaza  Consistoriul Monahal  Eparhial,  compus  din  3-5 membri  numiti  de  Chiriarh,  pentru  judecarea  cauzelor  personalului  monahal  primite  de  la Chiriarh sau de la Consiliile de Judecata ale mânastirilor, cu aprobarea Chiriarhului.

Art.152 – Hotarârile Consistoriului Eparhial aprobate de catre Chiriarh devin definitive si executorii.

Art.153  –  (1)  Pe  lânga  fiecare Mitropolie  functioneaza  Consistoriul Mitropolitan  ca instanta de judecare a recursurilor admise, în principiu, de Sinodul Mitropolitan sau de Sfântul Sinod.

(2) Consistoriul Mitropolitan se compune din 3-5 membri titulari si 2 supleanti, preoti numiti  de Mitropolit  dintre  preotii  desemnati  de Adunarile Eparhiale  ale  eparhiilor  sufragane, altii  decât  cei  desemnati  în  Consistoriile  Eparhiale,  cu  îndeplinirea  conditiilor  prevazute  la art.151, alin. 1 din prezentul Statut.

(3)  Presedintele  Consistoriului Mitropolitan  este  numit  de Mitropolit  dintre membrii acestuia,  grefierul  fiind  desemnat  tot  de Mitropolit  dintre  clericii  din  administratia  eparhiei  de scaun a acestuia.

(4) Consistoriul Mitropolitan da hotarâri definitive  si executorii, prin aprobarea  lor de catre Mitropolitul locului.

Art.154 – (1) Sinodul Mitropolitan, ca organism care se pronunta asupra admisibilitatii cererilor de recurs, delibereaza sub presedintia Mitropolitului locului.

(2) Sinodul Mitropolitan primeste si examineaza recursurile clericilor depusi din treapta preotiei de catre un Consistoriu Eparhial din cadrul Mitropoliei. Recursurile admise, în principiu, de Sinodul Mitropolitan sunt trimise Consistoriului Mitropolitan spre judecare asupra fondului, iar sentinta se aproba de catre Mitropolit.

Art.155 – Sfântul Sinod, ca organism care se pronunta asupra admisibilitatii cererilor de recurs, primeste  si  examineaza  recursurile  clericilor caterisiti de catre un Consistoriu Eparhial.

Recursurile admise, în principiu, de Sfântul Sinod sunt trimise Consistoriului Mitropolitan spre judecare asupra fondului, iar sentinta se aproba de catre Patriarh.

Art.156  –  (1)  Hotarârile  instantelor  disciplinare  si  de  judecata  eparhiale  devin executorii numai dupa investirea lor cu formula executorie de catre Chiriarh.

(2)  Hotarârile  instantelor  de  recurs  devin  executorii  dupa  aprobarea  lor  de  catre Mitropolit sau Patriarh, dupa caz.

(3) Sfântul Sinod, cu avizul Chiriarhului locului, aproba sau respinge cererile de iertare ale preotilor sanctionati cu pedeapsa caterisirii care, dupa recurs, a ramas definitiva.

(4) Sinodul Mitropolitan, cu avizul Chiriarhului locului, aproba sau respinge cererile de iertare  ale  preotilor  sanctionati  cu  pedeapsa  depunerii  din  treapta  preotiei  care,  dupa  recurs,  a ramas definitiva.

(5)  Hotarârile  instantelor  disciplinare  si  de  judecata  se  pun  în  aplicare  de  catre autoritatile bisericesti investite în acest scop.

(6)  În  virtutea  autonomiei  cultelor  prevazuta  de  lege  si  a  competentelor  specifice  lor, instantele  de  judecata  bisericeasca  solutioneaza  probleme  de  disciplina  interna,  iar  hotarârile instantelor bisericesti la toate nivelurile nu sunt atacabile în fata instantelor civile.

Art.157 – Sfântul Sinod este unica instanta de judecata canonica a membrilor sai pentru orice fel de abateri de la învatatura si disciplina Bisericii.

Art.158  –  În  caz  de  urgenta  pastorala,  potrivit  prevederilor  Sfintelor  Canoane, Chiriarhul poate hotarî singur sanctiuni disciplinare pentru personalul bisericesc din eparhie.

Art.159  –  Personalul  bisericesc  trimis  în  fata  instantelor  disciplinare  si  de  judecata

bisericeasca  în  calitate  de  acuzat,  poate  fi  asistat  în  fata  tuturor  instantelor  bisericesti  de  un aparator bisericesc acreditat, ales de acuzat.

Art.160  –  Cererile  de  revizuire  a  sentintelor  de  caterisire,  bine motivate,  însotite  de actele necesare, vor  fi adresate Patriarhului, ca Presedinte al Sfântului Sinod, care le va trimite spre rejudecare Consistoriului Mitropolitan competent.

PARTEA A III-A

INSTITUTII BISERICESTI CU SCOP MISIONAR

Art.161 – În Biserica Ortodoxa Româna functioneaza, ca institutii cu scop misionar:

A. Institutul Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române cu patrimoniu distinct, având sectoarele: Editura, Tipografie si Ateliere, la nivelul central al Patriarhiei;

B. Institutii media: posturi de radio si televiziune, centre si birouri de presa, agentii de stiri, cotidiane si periodice etc., la nivelul Patriarhiei Române si al eparhiilor;

C. Casa de ajutor reciproc a clerului si salariatilor bisericesti, la fiecare eparhie.

A. Institutul Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române

Art.162 – (1) Institutul Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române este condus de  Patriarh,  iar  activitatea  sa  este  coordonata  de  unul  din  Episcopii-vicari  patriarhali,  fiind administrat de Permanenta Consiliului National Bisericesc.

(2)  Produsele  Institutului  Biblic  si  de  Misiune  al  Bisericii  Ortodoxe  Române  se distribuie  eparhiilor,  parohiilor,  mânastirilor  si  credinciosilor  prin  magazinele  bisericesti eparhiale. 

(3) Editura si Tipografia Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române au  exclusivitate  în  privinta  editarii,  tiparirii  si  difuzarii Sfintei Scripturi,  a  cartilor  de  cult  si  a manualelor de teologie, care se vor tipari numai cu aprobarea Sfântului Sinod.

Art.163  –  Eparhiile  pot  organiza  singure  edituri  si  tipografii,  precum  si  ateliere  de pictura si de confectionat icoane, de tesatorie si croitorie de vesminte preotesti, de broderie, de tesut covoare, de  lumânari etc., pentru a  împlini  în exclusivitate cerintele unitatilor de cult din eparhie.

Art.164 – Sfântul Sinod aproba anual Calendarul Bisericesc pe baza textului elaborat de Cancelaria  Sfântului  Sinod,  care  se  tipareste  la  Tipografia  Institutului  Biblic  si  tipografiile eparhiale, cu respectarea dreptului de copy-right, iar difuzarea se face în conditiile stabilite anual de Sfântul Sinod, numai în cuprinsul fiecarei eparhii.

Art.165  –  Institutul  Biblic  si  de Misiune  al  Bisericii  Ortodoxe  Române,  precum  si eparhiile  care  au  tipografii  si  ateliere  proprii,  sunt  obligate  a  lua  masurile  necesare  pentru respectarea  prevederilor  legale  în  vigoare  privind  dreptul  exclusiv  al Bisericii  de  a  produce  si valorifica obiectele si bunurile necesare activitatii de cult.

Art.166 – Pentru sustinerea activitatilor pastoral-misionare, cultural-educative si socialfilantropice,  Biserica  Ortodoxa  Româna,  prin  unitatile  sale  de  cult,  poate  desfasura  activitati economico-gospodaresti.

B. Institutii media

Art.167  –  La  nivelul  Patriarhiei  Române  si  al  eparhiilor  pot  functiona,  sub  directa îndrumare a Chiriarhului, institutii media (posturi de radio si de televiziune, centre si birouri de presa,  agentii  de  stiri,  cotidiane  si  periodice  etc.),  a  caror  activitate  se  aproba  de  organismele bisericesti abilitate, în conditiile legii.

C. Casa de ajutor reciproc a clerului si salariatilor bisericesti

Art.168 – Casele de ajutor reciproc ale clerului si salariatilor bisericesti din eparhii au ca  scop acordarea de  împrumuturi  si ajutoare membrilor  lor,  la cererea acestora,  iar activitatea acestora se va desfasura potrivit propriului regulament.

PARTEA a IV-a

DISPOZITII DIVERSE

A. Dispozitii privind patrimoniul bisericesc

Art.169  –  Totalitatea  bunurilor  apartinând  parohiilor,  schiturilor,  mânastirilor, protopopiatelor,  vicariatelor,  episcopiilor,  arhiepiscopiilor,  mitropoliilor  si  Patriarhiei, asociatiilor si fundatiilor constituite de Biserica, fondurile destinate unui scop bisericesc, precum si  averile  bisericilor  fundationale,  alcatuiesc  patrimoniul  bisericesc  care  apartine  Bisericii Ortodoxe  Române,  iar  regimul  lui  este  reglementat  de  prezentul  Statut.  Bunurile  aflate  în folosinta fac de asemenea parte din patrimoniul bisericesc si se administreaza conform actelor de dobândire si dispozitiilor prezentului Statut.

Art.170  –  (1) Din  punct  de  vedere  al  destinatiei  lui,  patrimoniul  bisericesc  cuprinde bunuri sacre si bunuri comune.

(2)  Bunurile  sacre,  respectiv  cele  care  prin  sfintire  sau  binecuvântare  sunt  destinate exclusiv  si direct cultului,  sunt inalienabile,  insesizabile  si  imprescriptibile. Proprietatea asupra bunurilor sacre este exclusiv bisericeasca, iar cedarea folosintei poate fi acordata pe un termen de pâna la 3 ani, cu posibilitatea de reînnoire.

(3)  Sunt  bunuri  sacre  cele  care  prin  sfintire  sau  binecuvântare  sunt  destinate  cultului divin,  precum:  lacasurile  de  cult  (catedrale,  biserici,  paraclise,  capele  etc.),  odoarele  si vesmintele bisericesti, cartile de ritual, cimitirele etc.

(4)  Sunt  asimilate  cu  bunurile  sacre  si  beneficiaza  de  acelasi  regim  juridic  si:  casa parohiala,  vatra  parohiala  si mânastireasca,  incinta  Centrului  eparhial,  a  Centrului  Patriarhal, resedintele chiriarhale, chiliile mânastirilor si schiturilor, bunurile pretioase, cu valoare artistica, istorica  sau  datorita  materialului  din  care  sunt  confectionate,  precum:  picturile,  sculpturile, tesaturile artistice, miniaturile, cartile rare, documentele, lucrarile din materiale scumpe etc.

(5) Bunurile comune sunt cele destinate întretinerii bisericilor, a slujitorilor ei, operelor culturale, de caritate si asistenta sociala, ca si pentru îndeplinirea celorlalte scopuri ale Bisericii.

(6) Bunurile  comune  afectate  întretinerii  bisericilor  si  slujitorilor  bisericesti,  operelor culturale, de asistenta sociala si filantropica, precum si pentru îndeplinirea celorlalte scopuri ale Bisericii  sunt:  edificiile  scolilor  bisericesti,  edificiile  administratiilor  bisericesti,  muzeele religioase,  asezamintele  si  institutiile  culturale,  filantropice  si  economice,  terenurile  agricole, padurile,  pasunile,  viile,  livezile,  gradinile,  drepturile  patrimoniale,  creantele,  partile  sociale, actiunile,  fondurile, hârtiile de valoare, averea în numerar etc.

(7) Terenurile agricole (arabil, pasune, islaz, livada etc.) si padurile unitatilor de cult ale Bisericii  Ortodoxe  Române  vor  fi  folosite  conform  dispozitiilor  stabilite  de  organismele bisericesti competente.

(8)  Normele  generale  si  obligatorii  privitoare  la  asigurarea  bunurilor  unitatilor bisericesti din cuprinsul Patriarhiei Române se aproba de Sfântul Sinod.

(9) Apartenenta unui bun la categoria bunurilor sacre, în caz de îndoiala, se stabileste de catre Sinodul Mitropolitan.

(10)  Transmiterea  cu  orice  titlu  a  folosintei  sau  proprietatii  asupra  bunurilor  imobile care apartin parohiilor, mânastirilor, protopopiatelor si altor institutii bisericesti cu personalitate juridica  din  cuprinsul  eparhiei  (vânzare,  cumparare,  închiriere,  schimbare  etc.),  precum  si grevarea cu sarcini sau afectarea de servituti a acestor bunuri prevazute la alin.6 si 7, se aproba de  Consiliul  Eparhial,  iar  înstrainarea  bunurilor  imobile  (cladiri  si  terenuri)  ale  Centrului eparhial, de catre Sinodul Mitropolitan.

(11) Pentru îndeplinirea unor obiective misionar-pastorale si social-filantropice la nivel de  eparhii, prin  aprobarea Adunarilor Eparhiale,  unele proprietati  ale parohiilor  si mânastirilor pot fi administrate în mod unitar si solidar de organismul eparhial abilitat în acest scop.

Art.171  –  (1)  Fondurile  arhivistice  si  bibliotecile  mânastirilor,  parohiilor, protopopiatelor, Episcopiilor, Arhiepiscopiilor, Mitropoliilor  si  ale Patriarhiei  sunt proprietatea exclusiva a acestora, nu pot fi înstrainate, grevate sau urmarite si au regimul juridic al arhivelor si bibliotecilor private. 

(2)  Organizarea  si  functionarea  fondurilor  arhivistice  si  a  bibliotecilor  unitatilor administrative bisericesti  se  face potrivit prevederilor  statutare  si  regulamentare bisericesti  si a normelor legale în vigoare. Art.172  –  În  cazul  desfiintarii  unei  unitati  de  cult  sau  a  unei  biserici  fundationale,

proprietatea asupra întregului ei patrimoniu se transmite unitatii de cult superioare ierarhic ce va dispune  de  acesta  cu  titlu  de  proprietar  al  respectivului  patrimoniu  bisericesc.  Patrimoniul bisericesc fara stapân revine eparhiei în jurisdictia teritoriala a careia se afla.

Art.173  –  Patrimoniul  fundatiilor  si  asociatiilor  bisericesti  cu  personalitate  juridica constituite de Biserica  este proprietatea  acestora  si  se  administreaza de Biserica  în  limita  si  în conditiile actelor constitutive si conform dispozitiilor prezentului Statut. 

Art.174  –  Bunurile  care  fac  obiectul  aporturilor  de  orice  fel  –  contributii,  donatii, succesiuni, legate – precum si orice alte bunuri intrate în patrimoniul unitatilor componente ale Bisericii Ortodoxe Române, din tara si din afara granitelor tarii, nu pot face obiectul revendicarii lor ulterioare.

Art.175  –  (1)  Biserica  Ortodoxa  Româna  si  partile  ei  componente  pot  detine  în proprietate bunuri în strainatate a caror situatie se reglementeaza potrivit prevederilor statutare si regulamentare proprii si legislatiei statelor pe teritoriul carora se afla respectivele proprietati.

(2) Situatia bunurilor bisericesti sau similare din strainatate, proprietate a statului român date  în administrare eparhiilor ortodoxe  române din afara granitelor  tarii  si unitatilor lor,  se va reglementa, la cerere, prin acorduri bilaterale între Patriarhia Româna, unitatea interesata si statul român.

Art.176  –  (1)  Dobândirea,  înstrainarea,  grevarea  si  administrarea  patrimoniului bisericesc,  controlul  si  verificarea  gestionara  se  desfasoara  în  conformitate  cu  prevederile statutare  si  regulamentare  în  vigoare.  Forma  definitiva  a  acestor  acte  este  cea  aprobata  de Consiliul Eparhial, respectiv de Sinodul Mitropolitan. 

(2) În cazul aprobarii înstrainarii unor bunuri bisericesti, unitatile bisericesti ortodoxe au drept de preemtiune. 

(3)  Actele  juridice  având  ca  obiect  bunurile  din  patrimoniul  bisericesc,  încheiate  cu încalcarea prevederilor prezentului Statut, sunt lovite de nulitate absoluta.

B. Dispozitii cu privire la edificiile bisericesti si cimitirele parohiale

I. Edificiile bisericesti

Art.177 – Bisericile sunt:

a. Parohiale si  filii;

b. De cimitir;

c. Fundationale;

d. Izolate;

e. Paraclise;

f. Catedrale;

g. De mânastiri;

h. Din strainatate;

i. Din  armata,  sistemul  penitenciar,  unitati medicale,  asezaminte  de  asistenta  sociala, unitati de învatamânt etc.

Art.178  –  (1)  Bisericile  parohiale  sunt  proprietatea  parohiei,  sunt  integrate patrimoniului eparhiei si stau sub jurisdictia si controlul autoritatii Arhiepiscopiei sau Episcopiei. Daca  într-o  parohie  sunt  mai  multe  biserici,  Chiriarhul  desemneaza  pe  cea  de  capetenie  ca biserica parohiala.

(2) În municipiile resedinta eparhiala ca si în municipiile resedinta de judet, Chiriarhul va  desemna  catedrala.  Acolo  unde  exista  Episcop-vicar  sau  Arhiereu-vicar,  Chiriarhul  îi  va desemna acestuia o biserica de slujire.

(3)    Se  considera  anexe  ale  lacasului  de  cult  si  urmeaza  regimului  juridic  al  acestuia urmatoarele  constructii:  clopotnita,  cancelaria  parohiala,  agheasmatarul,  capela mortuara,  casa parohiala cu dependintele sale, muzeul eparhial, manastiresc sau parohial, incinta pentru aprins lumânari,  pangarul,  troita,  magazia  pentru  depozitat  diverse  obiecte  de  cult,  asezamântul  cu caracter  social-filantropic,  arhondaricul,  chilia,  trapeza,  orice  incinta  pentru  desfasurarea activitatilor  cu  caracter  administrativ-bisericesc,  resedinta  Chiriarhului  precum  si  altele asemenea. Prin  asezamânt  cu  caracter  social-filantropic  se  întelege  caminul de  copii,  azilul debatrâni, cantina sociala sau orice alta incinta destinata unei activitati asemanatoare.

Art.179  – Bisericile  din  cimitire  se  afla  în  administrarea  parohiilor,  a mânastirilor,  a protopopiatelor sau în directa dependenta de Centrul eparhial.

Art.180 – (1) Bisericile fundationale, întemeiate pe baza actelor de fundatii se conduc potrivit  acelor  acte  de  catre  Chiriarh  sau  delegatul  sau.  Ele  stau  sub  jurisdictia  si  controlul autoritatii Arhiepiscopiei si Episcopiei din punct de vedere religios, administrativ-patrimonial si gestionar ca si bisericile parohiale, supunându-se acelorasi drepturi si obligatii fata de eparhie. 

(2) Actele de fundatie ale acestor biserici vor fi puse întotdeauna în acord cu dispozitiile prezentului  Statut  de  catre  autoritatile  bisericesti.  În  caz  contrar,  biserica,  cu  toate  bunurile  ei mobile si imobile, trece în administrarea eparhiei. 

(3)  Daca  o  asociatie  sau  fundatie  social-filantropica  ori  cultural-bisericeasca  s-ar desfiinta, întregul ei patrimoniu trece în proprietatea eparhiei pe teritoriul careia se afla. 

Art.181  –  O  biserica,  imediat  dupa  sfintirea  ei,  trece  în  proprietatea  si  folosinta unitatilor de cult din cadrul eparhiei, cu tot terenul si cladirile afectate ei si sta sub dispozitiile acestui  Statut,  tinându-se  seama  si  de  actele  de  fundatie.  Eventualele  conditii  testamentare contrare acestui Statut se vor considera nule.

Art.182  –  (1) Bisericile  izolate  care  nu  se  afla  pe  un  teritoriu  locuit  de  vreo  asezare omeneasca  apartin  eparhiei  pe  teritoriul  careia  se  afla  si  sunt  în  grija  si  administrarea  acelei eparhii. 

(2) Bisericile si edificiile monumente istorice cu caracter religios apartin, de asemenea, eparhiei pe teritoriul careia se afla si se administreaza de catre aceasta.

Art.183  –  (1)  Paraclisele  de  la  resedintele  eparhiale  stau  sub  autoritatea  directa  a Chiriarhului, iar cele de la mânastiri sub autoritatea mânastirii de care apartin.

(2)  Paraclisele,  capelele  si  bisericile  din  cadrul  unitatilor  militare,  din  sistemul penitenciar,  din  unitatile  medicale,  din  asezamintele  de  asistenta  sociala,  din  unitatile  de învatamânt si din alte institutii, depind direct de Chiriarh, sunt arondate protopopiatelor pe raza carora  functioneaza  si  nu  li  se  poate  schimba  destinatia  de  locas  de  cult  al Bisericii Ortodoxe Române.

Art.184 – Bisericile de orice categorie se pot edifica pe teren proprietate a Bisericii sau concesionat acestui  scop, pe baza de cereri  si documente depuse  la Centrul eparhial, numai cu aprobarea si binecuvântarea Chiriarhului, fie ca sunt noi, se recladesc sau se transforma dintr-un alt edificiu. 

Art.185  –  (1)  Unitatile  de  cult  pot  solicita  si  primi  de  la  autoritatile  administratiei publice  centrale  si  locale  fonduri  în  vederea  construirii,  repararii,  conservarii  si  întretinerii locasurilor de cult si edificiilor bisericesti, în conditiile prevazute de lege.

(2) În privinta locasurilor de cult si a edificiilor bisericesti care fac parte din patrimoniul cultural-national, autoritatile de stat pot efectua lucrari de restaurare si întretinere a acestora, cu consultarea prealabila a eparhiilor pe raza carora acestea functioneaza.

II. Cimitirele parohiale si mânastiresti

Art.186  –  (1)  Fiecare  parohie  si mânastire  are  dreptul  sa  detina  sau  sa  înfiinteze  cel putin un cimitir pentru  îngroparea credinciosilor decedati, care  este proprietatea parohiei  sau a mânastirii.

(2)  Cimitirele  parohiale  si  mânastiresti,  ca  bunuri  sacre  destinate  exclusiv  si  direct cultului,  sunt  insesizabile  si  imprescriptibile  si  nu  pot  fi  înstrainate,  schimbate,  grevate  sau sechestrate.

Art.187  –  (1)  Cimitirul  se  administreaza  de  catre  Consiliul  Parohial,  Consiliul Mânastiresc sau Protopopiat, sub controlul periodic al Centrului eparhial.

(2)  La  parohie,  cimitirul  sta  sub  supravegherea  preotului  paroh,  a  epitropului  si  a Consiliul  Parohial,  iar  la  mânastire,  a  staretului  (staretei),  care  sunt  datori  a  se  îngriji  de împrejmuirea si întretinerea lui.

(3) Locul de veci concesionat ramâne proprietatea parohiei sau a mânastirii, iar dreptul de  concesiune  nu  poate  fi  vândut  de  titular,  transmiterea  acestuia  putând  fi  facuta  doar  prin succesiune catre sot sau rude pâna la gradul IV.

(4) Locuri de înmormântare mai pot fi atribuite si în folosinta temporara sau gratuita tot prin hotarârea organismelor parohiale si mânastiresti.

(5) Tarifele si taxele pentru concesionarea si întretinerea locurilor de înmormântare din cimitirele  parohiale  si  cele  mânastiresti,  precum  si  pentru  prestarea  serviciilor  specifice  din cimitir  se  vor  stabili  de Consiliul  Parohial  sau  de Consiliul Economic  al mânastirii  si  nu  vor putea depasi tarifele ce se percep la cimitirele administratiei publice locale de aceeasi categorie.

(6)  Este  interzisa  conditionarea  oficierii  slujbei  înmormântarii  de  plata  oricarei  taxe fixate de preot sau de Consiliul Parohial.

Art.188 – Cimitire parohiale si mânastiresti noi se înfiinteaza cu aprobarea Consiliului Eparhial, în conformitate cu prevederile legale în vigoare. 

C. Dispozitii privind cheltuielile bisericesti si ajutorul Statului

Art.189  – Cheltuielile  pentru  întretinerea  si  functionarea  unitatilor  de  cult,  precum  si pentru reparatii si constructii noi vor fi acoperite din contributiile benevole ale credinciosilor, din veniturile unitatilor de cult obtinute din activitati proprii si din contributii de la bugetul de stat, de la bugetul autoritatilor publice locale si al altor institutii, în conditiile legii.

Art.190  –  Salarizarea  personalului  bisericesc  de  conducere,  precum  si  a  personalului clerical si neclerical se face conform normelor generale în vigoare în Biserica Ortodoxa Româna, prin contributii de la bugetul propriu al unitatilor de cult, prin contributii de la bugetul de stat, de la bugetul administratiilor publice locale si al altor institutii, în conditiile legii.

Art.191  –  (1)  Unitatile  de  cult  ale  Bisericii  Ortodoxe  Române  din  tara  si  din  afara granitelor tarii pot solicita ajutoare financiare de la Patriarhia Româna, precum si subventii de la bugetul  de  stat  si  de  la  bugetele  locale  pentru  sprijinirea  unor  activitati  pastorale,  spiritualculturale,  sociale si edilitare. 

(2) Activitatea unitatilor de cult ale Bisericii Ortodoxe Române în calitate de furnizor de servicii sociale este recunoscuta si sprijinita de stat, în care scop pot fi încheiate parteneriate si acorduri aprobate prin lege.

D. Dispozitii privind dreptul de succesiune al ierarhilor si al monahilor

Art.192 – Eparhiile au vocatie asupra tuturor bunurilor succesorale ale ierarhilor lor.

Art.193 – Bunurile calugarilor si calugaritelor aduse cu dânsii sau donate mânastirii la intrarea în monahism, ca si cele dobândite în orice mod în timpul vietuirii în mânastire, ramân în totalitate mânastirii de care apartin si nu pot face obiectul revendicarilor ulterioare.

Art.194 – Pentru ierarhii pensionati sau retrasi, Sfântul Sinod va reglementa drepturile acestora în conformitate cu prevederile statutare si regulamentare bisericesti.

E. Dispozitii privind stemele si sigiliile eparhiale

Art.195  –  Patriarhia  Româna  are  propriul  drapel  în  urmatoarea  descriere:  forma dreptunghiulara, latimea fiind egala cu 2/3 din lungimea sa; culoarea de fond este alb; în centru se afla imprimata stema Patriarhiei în descrierea aprobata.

Art.196  –  (1)  Stema  Patriarhiei,  precum  si  stemele Mitropoliilor, Arhiepiscopiilor  si Episcopiilor din tara si din afara granitelor tarii se aproba de Sfântul Sinod.

(2) Stema Mitropoliei este comuna cu stema Arhiepiscopiei în care îsi are resedinta.

Art.197  –  (1)  Fiecare  eparhie  are  propriul  sigiliu  pe  care  este  reprezentata  stema înconjurata de denumirea acesteia înscrisa la art.6 din prezentul Statut.

(2) Sigiliul Mitropoliei este comun cu sigiliul Arhiepiscopiei în care îsi are resedinta.

(3)  Sfântul  Sinod  are  un  sigiliu  aflat  în  pastrarea Cancelariei  Sfântului  Sinod  care  se aplica  pe  documentele  semnate  de  Patriarh  în  calitate  de  Presedinte  al  organismelor  centrale deliberative,  executive  si  administrative,  pe  Tomosurile  Sinodale,  pe  Gramatele  si  Actele Sinodale si Patriarhale.

(4) Organismele  centrale  administrative  si  Institutul Biblic  si  de Misiune  al  Bisericii Ortodoxe  Române  cu  sectoarele  lor,  Administratia  Eparhiala  si  Cancelaria  Eparhiala  cu sectoarele  lor  administrative,  protopopiatele,  parohiile  si  mânastirile  au  propriile  sigilii,  cu aprobarea autoritatii superioare bisericesti.

F. Dispozitii privind Buletinul Oficial si revistele centrale bisericesti

Art.198  –  (1)  Patriarhia  Româna  publica  urmatoarele  reviste  si  periodice  centrale bisericesti:  Revista  “Biserica  OrtodoxRomâna”,  Buletinul  Oficial  al  Patriarhiei  Române;  

Revista  “Ortodoxia”  pentru  problemele  teologice  de  ordin  interortodox,  inter-confesional  si inter-religios;  Revista  “Studii  Teologice”  a  Facultatilor  de  Teologie  Ortodoxa;  Revista “Vestitorul Ortodoxiei”; Revista “Chemarea Credintei” si Cotidianul “Ziarul Lumina”.

(2)  Abonarea  la  revistele  centrale  bisericesti,  prevazute  la  alineatul  precedent,  este obligatorie pentru toate unitatile de cult ale Patriarhiei Române.

G. Dispozitii privind incompatibilitati în organismele de conducere

Art.199 – În întreaga Biserica Ortodoxa Româna nimeni nu poate fi în acelasi timp: 

a. Membru al Consiliului Eparhial si al Consistoriului Eparhial;

b. Vicar administrativ eparhial, consilier eparhial, inspector eparhial, secretar eparhial, protopop si membru ales al Adunarii Eparhiale;

c. Vicar administrativ eparhial, consilier eparhial,  inspector eparhial,  secretar eparhial, protopop si membru al Consistoriilor bisericesti;

d. Nu  pot  fi  alesi membri  ai Consistoriului Disciplinar Protopopesc,  ai Consistoriului Eparhial si ai Consistoriului Mitropolitan cei ce sunt înruditi între ei sau cu Chiriarhul respectiv, pâna la al patrulea grad de sânge si al doilea de cuscrie;

e.  Salariat  în  administratia  si  controlul  bisericesc  eparhial  si membru  în  organismele bisericesti de disciplina.

Art.200  – Nici  un  preot,  diacon  sau mirean, membru  al  vreunui  organism  bisericesc deliberativ, executiv, administrativ, de control si de disciplina bisericeasca nu poate lua parte la solutionarea urmatoarelor cauze:

a. A cauzei proprii sau a celor ce le pot aduce pagube ori câstig personal;

b. A cauzelor rudeniilor, pâna la al patrulea grad de sânge sau al doilea de cuscrie;

c. A  cauzelor  parintilor  sau  copiilor  adoptivi,  precum  si  a  cauzelor  celor  ce  stau  sub tutoratul sau curatela lor;

d. A cauzelor la care au fost martori, procuratori, experti sau pe care le-au anchetat;

e. A cauzelor la a caror decidere au luat odata parte într-o instanta inferioara.

DISPOZITII FINALE

Art.201 – (1) Acest Statut, aprobat de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române pe temeiul principiilor si dispozitiilor generale, cuprinse în Sfintele Canoane ale Bisericii Ortodoxe, pentru  a  determina  modalitatile  dupa  care  Patriarhia  Româna  îsi  reglementeaza,  conduce  si administreaza  lucrarea  sa  religioasa, misionar-pastorala,  cultural-educativa,  social-filantropica, fundationala  si  patrimoniala,  este  si  ramâne  obligatoriu  pentru  întreaga  Biserica  Ortodoxa Româna din tara si din afara granitelor tarii.

(2) Statutul pentru organizarea si functionarea Bisericii Ortodoxe Române se aplica prin regulamente  specifice  de  activitate  care  au  aceeasi  autoritate  canonica  si  juridica  cu  cea  a prezentului  Statut.  Regulamentele  specifice  diverselor  domenii  de  activitate  ale  Bisericii  sunt aprobate de Sfântul Sinod.

Art.202 – Sfântul Sinod aproba si modifica prezentul Statut cu doua treimi din numarul membrilor prezenti.

Art.203  –  Prezentul  Statut  pentru  organizarea  si  functionarea  Bisericii  Ortodoxe Române a  fost aprobat de Sfântul Sinod  la data de 28 noiembrie 2007  si  intra  în vigoare dupa publicarea în Monitorul Oficial a Hotarârii de Guvern pentru recunoasterea acestuia. 

Art.204  –  La  data  intrarii  în  vigoare  a  prezentului  Statut  pentru  organizarea  si functionarea Bisericii Ortodoxe Române,  se abroga Statutul votat de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române la 19-20 octombrie 1948 si recunoscut prin Decretul nr.233 din 23 februarie

1949  al  Prezidiului Marii  Adunari  Nationale  cu  toate  modificarile  si  completarile  ulterioare, precum si orice alte dispozitii contrare. 

Art.205  –  Pâna  la  elaborarea  si  aprobarea  noilor  regulamente,  ramân  în  vigoare prevederile actualelor regulamente, în masura în care acestea nu contravin prezentului Statut.

© GC

 

Trascina file per caricare