The measure is available in the following languages:
Lege privind constituirea şi organizarea clerului militar
(Lege nr.195 din 6 noiembrie 2000)
Textul actului publicat în M.Of. nr. 561/13 noi. 2000
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
Art. 1.
(1) Clerul militar se constituie din preoţii militari care îşi desfăşoară activitatea în structurile forţelor armate.
(2) Clerul militar se instituie în Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul de Interne, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul de Protecţie şi Pază, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale şi Ministerul Justiţiei - Direcţia Generală a Penitenciarelor, în scopul satisfacerii cerinţelor spiritual-religioase ale militarilor; membrii săi contribuie, prin mijloace specifice şi în limitele misiunii pastorale pe care o au, la cultivarea virtuţilor ostăşeşti, la formarea răspunderii civice şi a sentimentelor patriotice în rândul militarilor.
Art. 2.
Preotul militar este slujitorul unei biserici sau al unui cult recunoscut de lege, încadrat în structurile forţelor armate, învestit cu dreptul de a oficia acte de cult şi de a transmite învăţătura moştenită credincioşilor pe care îi păstoreşte.
Art. 3.
(1) Activităţile duhovniceşti şi religioase se desfăşoară conform rânduielilor bisericeşti, după programul stabilit de preotul militar, cu aprobarea comandantului unităţii. Participarea militarilor la aceste activităţi se face pe baza opţiunii liber exprimate a acestora.
(2) Participarea militarilor la activităţile de educaţie religioasă, morală sau civică, la serviciile religioase prilejuite de sărbătorile naţionale, depunerea jurământului, Ziua Eroilor, zilele categoriilor de forţe ale armatei, armelor, zilele unităţilor, din duminici şi sărbători, precum şi la programul educativ-patriotic legat de acestea se desfăşoară conform planului pregătirii pentru luptă.
Art. 4.
Preoţii militari desfăşoară în unităţi şi în garnizoane atât activitate pastorală, potrivit doctrinei şi practicii cultului respectiv, cât şi activitate de educaţie moral-religioasă, în spirit patriotic, pentru militarii în termen, militarii cu termen redus, militarii angajaţi pe bază de contract, cadrele militare, salariaţiii civili şi familiile acestora care locuiesc în perimetrul unităţilor militare respective.
Art. 5.
(1) Serviciile religioase se efectuează, în timp de pace, în lăcaşurile de cult din unităţile militare sau în cele locale anume destinate, în spaţii special amenajate ori pe terenuri de instrucţie.
(2) În campanie, în stare de asediu sau în stare de urgenţă, serviciile religioase se efectuează în forme şi locuri adecvate situaţiilor respective.
Art. 6.
(1) La serviciile religioase preoţii militari poartă vestimentaţia cultului de care aparţin, iar în celelalte ocazii, uniforma militară clericală adecvată.
(2) Normele privind descrierea uniformei militare clericale, a însemnelor distinctive şi de ierarhizare se stabilesc prin regulament aprobat prin hotărâre a Guvernului.
Art. 7.
Apartenenţa confesională a militarilor este cea declarată de aceştia.
Art. 8.
În toate unităţile şi formaţiunile militare se interzice atragerea militarilor spre o credinţă anume, prin forme şi mijloace abuzive sau altele decât cele liber consimţite.
CAPITOLUL II
Organizarea clerului militar
Art. 9.
(1) Recrutarea preoţilor militari se face de către Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul de Interne, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul de Protecţie şi Pază, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale şi Ministerul Justiţiei - Direcţia Generală a Penitenciarelor, din rândul personalului hirotonit sau ordinat care are numai cetăţenie română, recomandat de un cult legal constituit, licenţiat în Teologie pastorală şi având cel puţin 2 ani de activitate bisericească.
(2) Încadrarea preoţilor militari se face prin concurs.
(3) Candidaţii declaraţi admişi vor urma cursuri de pregătire specifice, organizate de instituţiile prevăzute la art. 1, în colaborare cu cultele religioase care au recomandat preoţi pentru mediul militar.
Art. 10.
(1) În Ministerul Apărării Naţionale, în Ministerul de Interne şi în Ministerul Justiţiei se organizează şi funcţionează câte o secţie de asistenţă religioasă.
(2) În celelalte instituţii în care activează preoţi militari se constituie structuri adecvate cerinţelor, stabilite prin ordin al conducătorilor respectivelor instituţii.
(3) Organizarea, compunerea şi atribuţiile structurilor prevăzute la alin. (1) şi (2) se stabilesc prin regulamentul de organizare şi funcţionare.
Art. 11.
(1) Şeful Secţiei de asistenţă religioasă are rang onorific de vicar administrativ şi este numit în funcţie de ministrul de resort, la propunerea Bisericii Ortodoxe Române, în urma consultării ecumenice a cultelor care au reprezentare în cadrul ministerelor menţionate la art. 10 alin. (1), dintre preoţii care întrunesc condiţiile pentru această funcţie.
(2) Şeful Secţiei de asistenţă religioasă coordonează activitatea preoţilor, pastorilor sau a deservenţilor altor culte, permanenţi şi angajaţi pe bază de convenţii civile de prestări de servicii.
(3) În îndeplinirea atribuţiilor sale şeful Secţiei de asistenţă religioasă colaborează, pe linie militară, cu un consilier, ofiţer în activitate.
Art. 12.
(1) Pentru acoperirea unor nevoi de asistenţă religioasă vor putea fi angajaţi clerici din unităţile de cult, pe bază de convenţii civile de prestări de servicii, în condiţiile art. 3 lit. a) şi ale celorlalte prevederi ale Legeii nr. 130/1999 privind unele măsuri de protecţie a persoanelor încadrate în muncă.
(2) Clericii angajaţi potrivit alin. (1) sunt recomandaţi de episcopul locului sau de şeful local al cultului respectiv, selecţionaţi şi abilitaţi de secţiile de asistenţă religioasă, şi trebuie să îndeplinească cerinţele prevăzute la art. 9 alin. (3).
(3) Pe durata activităţii lor clericii angajaţi pe bază de convenţii civile de prestări de servicii vor respecta îndatoririle ce le revin clericilor militari permanenţi. Pe perioada respectivă aceştia nu dobândesc calitatea de salariat şi nu beneficiază de drepturile prevăzute în legislaţia privind protecţia şomerilor, în condiţiile art. 6 alin. (1) din Legea nr. 130/1999.
Art. 13.
Drepturile salariale ale clericilor angajaţi pe bază de convenţii civile de prestări de servicii se vor stabili în raport cu volumul de activitate desfăşurată lunar de aceştia.
Art. 14.
Preoţii militari se subordonează militar-administrativ şefilor structurilor militare în care sunt încadraţi şi spiritual-canonic ierarhiei bisericeşti care i-a recomandat.
Art. 15.
Preoţii militari sunt asimilaţi corpului ofiţerilor, după cum urmează:
- a) asimilaţi gradului de maior: preoţii de garnizoană categoria I şi preoţii asistenţi;
- b) asimilaţi gradului de locotenent-colonel: preoţii de garnizoană categoria a II-a;
- c) asimilaţi gradului de colonel: preoţii de garnizoană categoria a III-a, preoţi ai Garnizoanei Bucureşti, preoţi în Secţia de asistenţă religioasă;
- d) asimilaţi gradului de general de brigadă: inspector general şi şef al Secţiei de asistenţă religioasă.
CAPITOLUL III
Îndatoririle şi drepturile preoţilor militari
Art. 16.
Prevederile art. 9-12, 14, 17-28 şi 112 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare se aplică în mod corespunzător şi preoţilor militari şi familiilor acestora, după caz.
Art. 17.
Preotul din structurile militare are, în principal, următoarele îndatoriri:
- a) oficiază Sfânta Liturghie, celelalte slujbe şi servicii religioase, administrează Sfintele Taine, asigurând mărturisirea şi împărtăşirea personalului militar şi civil, desfăşoară activitatea de pastoraţie individuală şi de grup în unităţi, în condiţiile prevăzute la art. 3 alin. (1);
- b) transmite militarilor de aceeaşi religie sau confesiune cu el învăţătura de credinţă a cultului religios pe care îl reprezintă;
- c) desfăşoară activitate de educaţie moral-religioasă, etică şi civică a personalului armatei;
- d) colaborează nemijlocit cu ceilalţi factori educaţionali din unităţi, comandamente şi garnizoane pentru organizarea serviciilor religioase, cu ocazia unor evenimente importante din istoria şi spiritualitatea poporului român;
- e) acordă asistenţă religioasă, la cerere, tuturor militarilor, inclusiv celor aflaţi în spitale, penitenciare sau în arestul unităţilor;
- f) participă prin mijloace pastorale specifice la formarea spirituală, la prevenirea şi combaterea manifestărilor antisociale;
- g) se preocupă, alături de comandanţi sau şefi, de starea psiho-morală şi disciplinară a militarilor;
- h) participă, cu aprobarea comandanţilor, la programele de pregătire pastorală organizate de cultul religios respectiv, fără a afecta activitatea de asistenţă din structurile militare în care îşi desfăşoară activitatea, sau la cele de pregătire militară organizate de structurile în care sunt încadraţi.
Art. 18.
Preoţilor militari le este restrânsă exercitarea unor drepturi şi libertăţi, astfel:
- a) căsătoria cu o persoană apatridă sau care nu are exclusiv cetăţenie română este condiţionată de obţinerea aprobării prealabile a conducătorilor instituţiilor în care sunt încadraţi;
- b) participarea la mitinguri, demonstraţii sau întruniri cu caracter politic ori sindical este interzisă;
- c) preoţii militari se pot deplasa în străinătate în condiţiile care se stabilesc prin ordine şi dispoziţii cu caracter intern;
- d) opiniile politice pot fi exprimate numai în afara serviciului, dar nu în faţa militarilor păstoriţi;
- e) constituirea în diferite forme de asociere cu caracter profesional, tehnico-ştiinţific, cultural şi sportiv-recreativ, cu excepţia celor sindicale ori care contravin comenzii unice, ordinii şi disciplinei militare, este permisă în condiţiile stabilite prin regulamente;
- f) preoţii militari permanenţi nu pot funcţiona ca preoţi de parohie decât după încetarea activităţii în rândul clerului militar.
Art. 19.
(1) Pentru acte de eroism, curaj şi devotament în executarea unor misiuni, precum şi pentru merite deosebite în îndeplinirea îndatoririlor ce le revin, preoţilor militari li se pot conferi decoraţii şi titluri de onoare.
(2) Pentru vechime în activitate şi rezultate meritorii, preoţilor militari li se conferă medalii şi ordine militare, iar pe linie bisericească, ranguri şi distincţii. Conferirea decoraţiilor şi a titlurilor de onoare preoţilor militari se face potrivit reglementărilor aplicabile cadrelor militare. Prin vechime efectivă în serviciul militar se înţelege, în cazul preoţilor militari, perioada cuprinsă între data la care cei în cauză au dobândit această calitate, în condiţiile prezentei legi, şi data încetării ei.
(3) Pentru îndeplinirea exemplară a atribuţiilor de serviciu preoţilor militari li se pot acorda recompense morale şi materiale, potrivit regulamentelor militare.
Art. 20.
(1) Pentru abateri de la disciplină, neîndeplinirea îndatoririlor sau încălcarea regulilor de convieţuire socială preoţilor militari li se pot aplica sancţiuni.
(2) Normele privind stabilirea sancţiunilor şi a competenţelor de aplicare a acestora se vor elabora de minister şi de instituţie, împreună cu acele culte religioase de care aparţin preoţii, pe baza reglementărilor militare şi a rânduielilor bisericeşti.
CAPITOLUL IV
Încetarea calităţii de preot militar
Art. 21.
Limitele de vârstă până la care preoţii militari pot fi menţinuţi în funcţii sunt similare cu cele ale cadrelor militare.
Art. 22.
Preoţii militari încetează să mai aibă această calitate în următoarele situaţii:
- a) după împlinirea vârstei şi a vechimii în serviciu, necesare pentru acordarea pensiei de serviciu;
- b) sunt încadraţi de comisiile de expertiză medico-militară în gradul I, II sau III de invaliditate, potrivit legii;
- c) când în urma reorganizării unor unităţi şi a reducerii unor funcţii din statele de organizare nu sunt posibilităţi pentru a fi încadraţi în alte unităţi, precum şi pentru alte motive sau nevoi ale ministerelor;
- d) la cerere, pentru motive bine întemeiate;
- e) prin demisie;
- f) când sunt condamnaţi prin hotărâre judecătorească, rămasă definitivă, la pedeapsa închisorii cu executarea acesteia;
- g) când încalcă prevederile art. 28 din Legea nr. 80/1995;
- h) în alte situaţii imputabile acestora, stabilite de ministere şi instituţii, împreună cu acele culte de care aparţin.
Art. 23.
(1) Hotărârea privind menţinerea în activitate a preoţilor militari pentru care s-a început urmărirea penală sau care sunt trimişi spre judecată instanţelor militare ori instanţelor bisericeşti se ia, după soluţionarea cauzei, de către parchetul militar ori de instanţa de judecată militară sau bisericească.
(2) În acest interval de timp preoţii militari se suspendă din funcţie, iar cei care sunt cercetaţi şi judecaţi în stare de libertate sau eliberaţi pe cauţiune se pun la dispoziţie. Pe timpul suspendării din funcţie preoţii militari nu primesc nici un drept de la Ministerul Apărării Naţionale. Cei puşi la dispoziţie beneficiază de drepturile băneşti corespunzătoare gradului cu care sunt asimilaţi, la minim.
(3) Preoţilor militari condamnaţi, care anterior au fost suspendaţi din funcţii, le încetează calitatea de preot militar începând cu data suspendării.
(4) În cazul în care s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală ori achitarea, aceştia vor fi repuşi în toate drepturile avute la data suspendării din funcţie, respectiv a punerii la dispoziţie.
(5) Repunerea în drepturi se poate dispune şi în cazul încetării urmăririi penale ori a procesului penal.
Art. 24.
(1) Preoţii militari care nu îndeplinesc condiţiile de pensionare nu îşi încetează activitatea în cadrul instituţiei unde sunt încadraţi, pe timpul cât se află în incapacitate temporară de muncă, fiind internaţi în spitale ori sanatorii sau se află în concedii medicale.
(2) Dispoziţiile alin. (1) nu se aplică celor cărora urmează să le înceteze calitatea de preot militar potrivit art. 22 lit. d), e), f), g) şi h).
CAPITOLUL V
Dispoziţii finale
Art. 25.
Normele privind evidenţa, selecţionarea, încadrarea şi promovarea în funcţii şi cele referitoare la aprecierea de serviciu a preoţilor militari se stabilesc de ministerele şi instituţiile în cadrul cărora aceştia îşi desfăşoară activitatea.
Art. 26.
Unităţile militare asigură, în limita posibilităţilor, mijloacele necesare în vederea construirii sau amenajării spaţiilor destinate desfăşurării serviciilor şi asistenţei religioase.
Art. 27.
În termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi instituţiile prevăzute la art. 1 alin. (2) vor elabora regulamentul de organizare şi funcţionare a secţiilor de asistenţă religioasă, precum şi statele de funcţii.
Art. 28.
Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Ordonanţa Guvernului nr.106/2000 privind constituirea şi organizarea clerului militar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.436 din 3 septembrie 2000.
Art. 29.
Prezenta lege intră în vigoare la 60 de zile de la publicarea ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Această lege a fost adoptată de Senat în şedinţa din 2 octombrie 2000, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituţia României.
PREŞEDINTELE SENATULUI
MIRCEA IONESCU-QUINTUS
Această lege a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din 3 octombrie 2000, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituţia României.
p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,
VASILE LUPU
Bucureşti, 6 noiembrie 2000., Nr. 195.
©FB
Loi n. 195 du 6 novembre 2000 relative à la constitution et à l’organisation du clergé militaire
Monitorul Oficial, Partea I n. 561, 13.11.2000
CHAPITRE I - Dispositions générales
Article 1
(1) Le clergé militaire est constitué des prêtres militaires actifs dans les structures des forces armées.
(2) Le clergé militaire est institué dans le cadre du ministère de la Défense nationale, du ministère de l’Intérieur, du Service roumain d’informations, du Service d’informations externes, du Service de protection et de garde, du Service des communications spéciales et du ministère de la Justice - Direction générale des prisons, dans le but de satisfaire les demandes spirituelles et religieuses des militaires. Ses membres contribuent, par des moyens spécifiques et dans les limites de leur mission pastorale, à cultiver les vertus militaires et à former la responsabilité civique et les sentiments patriotiques des militaires.
Article 2
Le prêtre militaire est le ministre d’une Église ou d’un culte légalement reconnu, enrôlé dans les structures des forces armées, investi du droit de célébrer des actes cultuels et de transmettre le patrimoine spirituel aux fidèles dont il est le pasteur.
Article 3
(1) Les activités spirituelles et religieuses seront réalisées conformément aux règles ecclésiastiques, selon un programme établi par le prêtre militaire et approuvé par le commandant de l’unité. La participation des militaires à ces activités se fera suivant la volonté librement exprimée de ceux-ci.
(2) La participation des militaires aux activités d’éducation religieuse, morale ou civique ; aux services religieux à l’occasion des fêtes nationales, lors de la prestation du serment, le Jour des héros et aux fêtes des différentes catégories des forces armées ; aux fêtes des différentes unités, lors des dimanches et fêtes, ainsi qu’au programme éducatif et patriotique lié à celles-ci, s’effectuera en tenant compte du programme d’entraînement militaire.
Article 4
Les prêtres militaires mettent en place dans les unités et les garnisons aussi bien des activités pastorales, selon la doctrine et la pratique de leur culte respectif, que des activités d’éducation morale et religieuse et à l’esprit patriotique, pour les conscrits, les conscrits à court terme, les militaires employés sur la base de contrats de travail, les cadres militaires, les civils salariés et leurs familles qui vivent dans le périmètre des unités militaires.
Article 5
(1) En temps de paix, les services religieux seront célébrés dans les lieux de culte des unités militaires ou dans des édifices cultuels déjà existant, dans des espaces spécialement aménagés dans ce but ou sur les terrains d’instruction.
(2) En temps de campagne, d’état de siège ou d’état d’urgence, les services religieux seront célébrés dans des formes et des lieux adaptés aux situations concernées.
Article 6
(1) Pour les services religieux, les prêtres militaires portent les vêtements de leur culte, et pour les autres occasions, l’uniforme militaire clérical.
(2) Les normes concernant la description de l’uniforme militaire clérical, des insignes distinctifs et des insignes hiérarchiques seront établies par un règlement approuvé par une décision du gouvernement.
Article 7
L’appartenance confessionnelle des militaires est celle qu’ils déclarent.
Article 8
Dans toutes les unités et formations militaires, il est interdit de chercher à attirer les militaires vers une foi spécifique, par des formes ou des moyens abusifs et de rechercher une conversion religieuse autrement que par le consentement libre.
CHAPITRE II - L’organisation du clergé militaire
Article 9
(1) Le recrutement des prêtres militaires est effectué par le ministère de la Défense nationale, le ministère de l’Intérieur, le Service roumain d’informations, le Service d’informations externes, le Service de protection et de garde, le Service des communications spéciales et le ministère de la Justice - Direction générale des prisons, dans les rangs des personnels ordonnés ou consacrés, exclusivement parmi ceux ayant la citoyenneté roumaine, recommandés par un culte légalement constitué, titulaires d’une maîtrise en théologie pastorale, et ayant une expérience d’au moins deux ans d’activité ecclésiale.
(2) Le recrutement des prêtres militaires s’effectue par voie de concours.
(3) Les candidats déclarés admis suivront des cours préparatoires spécifiques, organisés par les institutions prévues à l’art. 1, en collaboration avec les cultes religieux ayant recommandé des prêtres pour l’institution militaire.
Article 10
(1) Au sein du ministère de la Défense nationale, du ministère de l’Intérieur et du ministère de la Justice, des départements de l’assistance religieuse seront organisés.
(2) Dans le cadre des autres institutions où officient des prêtres militaires, des structures adaptées seront établies par les directeurs des institutions concernées.
Article 11
(1) Le chef du département de l’assistance religieuse a le rang honorifique de vicaire administratif. Il est nommé par le ministre compétent, sur proposition de l’Église orthodoxe roumaine, après consultation interconfessionnelle des cultes représentés au sein des ministères mentionnés à l’art. 10, al. 1, et choisi parmi les prêtres qui remplissent les conditions nécessaires pour cette fonction.
(2) Le chef du département de l’assistance religieuse coordonne l’activité des prêtres, des pasteurs ou des ministres d’autres cultes, employés permanents ou sur la base de contrats de prestation de services.
(3) Dans l’accomplissement de ses attributions, le chef du département de l’assistance religieuse collabore sur le plan militaire avec un conseiller, officier actif.
Article 12
(1) Pour répondre aux besoins d’assistance religieuse, des ministres des différents cultes pourront être employés sur la base de contrats de prestation de services, dans les conditions définies par l’art. 3 a) et par les autres dispositions de la loi 130/1999 concernant certaines mesures de protection des employés.
(2) Les ministres du culte employés selon les dispositions de l’alinéa 1 seront recommandés par l’évêque local ou par le responsable local du culte concerné, sélectionnés et autorisés par les départements de l ’assistance religieuse et devront respecter les exigences prévues à l’art. 9, al. 3.
(3) Pour la durée de leur activité, les ministres du culte employés sur des contrats de prestation de services ont les mêmes devoirs que les membres permanents du clergé militaire. Pour cette même période, ils n’acquièrent pas la qualité de salariés et ne bénéficient pas des droits prévus par la législation concernant la protection des chômeurs, définis par l’art. 6, al. 1 de la loi 130/1999.
Article 13
Les droits salariaux des membres du clergé employés sur la base de contrats de prestation de services seront établis en fonction du volume mensuel des activités réalisées.
Article 14
Les prêtres militaires seront subordonnés, du point de vue militaire et administratif, aux chefs des structures militaires dans lesquelles ils exercent et, du point de vue spirituel et canonique, à la hiérarchie ecclésiastique qui les a recommandés.
Article 15
Les prêtres militaires seront assimilés au corps des officiers, comme suit :
a) assimilés au rang de major : les prêtres de garnison, catégorie I et les prêtres assistants;
b) assimilés au rang de lieutenant-colonel : les prêtres de garnison, catégorie II;
c) assimilés au rang de colonel : les prêtres de garnison, catégorie III, les prêtres de la garnison de Bucarest, les prêtres du département de l’assistance religieuse;
d) assimilés au rang de général de brigade : l’inspecteur général et le chef du département de l’assistance religieuse.
CHAPITRE III - Les devoirs et les droits des prêtres militaires
Article 16
Les dispositions des art. 9-12, 14, 17-28 et 112 de la loi 80/1995 concernant le statut des cadres militaires s’appliquent aux prêtres militaires ou à leurs familles, selon les cas.
Article 17
Les prêtres en exercice dans les structures militaires ont les principaux devoirs suivants :
a) ils célèbrent la Sainte liturgie, les autres offices et services religieux ; ils administrent les Saints sacrements, assurent la confession et la communion du personnel militaire et civil ; ils exercent des activités pastorales individuelles et collectives dans les unités, dans les conditions prévues à l’art. 3, al. 1;
b) ils dispensent aux militaires de la même religion ou confession l’enseignement de la doctrine du culte religieux qu’ils représentent;
c) ils entreprennent des activités d’éducation morale, religieuse, éthique et civique du personnel de l’armée;
d) ils collaborent directement avec les autres formateurs des unités, des commandements et des garnisons pour l’organisation des services religieux à l’occasion de certains évènements importants de l’histoire et de la spiritualité du peuple roumain;
e) ils accordent, sur demande, l’assistance religieuse à tous les militaires, y compris à ceux qui se trouvent dans les hôpitaux, les prisons ou mis aux arrêts dans les unités;
f) ils participent, par des moyens pastoraux spécifiques, à la formation spirituelle, à la prévention et à la lutte contre des comportements antisociaux;
g) ils se préoccupent, au côté des commandants ou des chefs, de l’état psychologique, moral et disciplinaire des militaires;
h) avec l’approbation des commandants, ils participent aux programmes de préparation pastorale organisés par leur culte, sans perturber l’activité d’assistance ou les activités de préparation militaire organisées par les structures militaires où ils exercent.
Article 18
Les prêtres militaires connaissent une limitation de l’exercice de certains droits et libertés, comme suit:
a) le mariage avec une personne apatride ou qui n’a pas la citoyenneté roumaine est conditionné par l’obtention de l’autorisation préalable des directeurs des unités où ils exercent;
b) la participation à des réunions, manifestations et rassemblements à caractère politique ou syndical leur est interdite;
c) les prêtres militaires peuvent se déplacer à l’étranger dans les conditions établies par des règlements et dispositions à usage interne;
d) ils sont tenus d’exprimer leurs opinions politiques uniquement hors de leur service, mais pas devant les militaires dont ils sont les pasteurs;
e) la participation à différentes formes d’associations à caractère professionnel, technique et scientifique, culturel, sportif-récréatif, à l’exception de celles à caractère syndical ou s’opposant à la hiérarchie, à l’ordre et à la discipline militaire, est permise dans les conditions prévues par les règlements;
f) les prêtres militaires permanents ne peuvent exercer comme prêtres dans des paroisses qu’après la cessation de leur activité dans le cadre du clergé militaire.
Article 19
(1) Des décorations et des titres honorifiques pour des actes d’héroïsme, de courage et de dévouement dans l’exécution de certaines missions, ainsi que pour des mérites exceptionnels dans l’accomplissement de leurs devoirs, pourront être accordés aux prêtres militaires.
(2) Peuvent être attribués aux prêtres militaires des médailles et des ordres militaires, et, dans le cadre ecclésial, des rangs et des distinctions récompensant l’ancienneté dans leur activité et des résultats méritoires. L’attribution des décorations et des titres honorifiques aux prêtres militaires sera réalisée selon les règlements applicables aux cadres militaires. Pour les prêtres militaires, l’ancienneté effective dans le service militaire correspond à la période comprise entre la date où la personne concernée a acquis cette qualité, dans les conditions de la présente loi, et la date où il la perd.
(3) Pour l’accomplissement exemplaire de leurs attributions, des récompenses morales et matérielles pourront être accordées aux prêtres militaires selon les règlements militaires.
Article 20
(1) Les prêtres militaires pourront subir des sanctions en cas de violation de la discipline, non-accomplissement de leurs devoirs ou violation des règles sociales.
(2) Les règles concernant les sanctions et leur application par les autorités compétentes seront élaborées par le ministère et l’institution concernés en collaboration avec les groupes religieux auxquelles les prêtres appartiennent, selon les règlements militaires et les normes du groupe religieux.
CHAPITRE IV - La perte de la qualité de prêtre militaire
Article 21
Les limites d’âge jusqu’auxquelles les prêtres militaires pourront être maintenus dans leurs fonctions sont similaires à celles des cadres militaires.
Article 22
Les prêtres militaires cessent d’avoir cette qualité dans les situations suivantes:
a) après avoir atteint l’âge et l’ancienneté de services nécessaires pour bénéficier de la pension de retraite;
b) s’ils sont déclarés par les commissions d’expertise médico-militaire comme appartenant aux catégories I, II ou III d’invalidité, dans les conditions définies par la loi;
c) quand, suite à la réorganisation de certaines unités ou à la réduction de certaines fonctions du schéma organisationnel, il n’y a pas de possibilité de les employer dans d’autres unités, ainsi que pour d’autres raisons ou pour les besoins des ministères;
d) sur demande, pour des raisons fondées;
e) par démission;
f) s’ils sont condamnés par une décision judiciaire définitive à une peine de prison exécutoire;
g) s’ils violent les dispositions de l’art. 28 de la loi 80/1995;
h) dans d’autres situations qui leur seraient imputables, définies par leurs ministères et institutions respectives en collaboration avec les cultes auxquels ils appartiennent.
Article 23
(1) La décision concernant le maintien en activité des prêtres militaires pour lesquels une poursuite pénale est engagée ou qui sont jugés devant les instances militaires ou ecclésiastiques sera prise, après conclusion de l’affaire, par le parquet militaire ou par l’instance judiciaire militaire ou ecclésiastique.
(2) Durant ce laps de temps, les prêtres militaires sont suspendus de leurs fonctions ; ceux qui restent en liberté durant l’enquête et le procès ou qui sont libérés sur caution seront mis à disposition de leur service. Pour la durée de leur suspension, les prêtres militaires ne reçoivent pas d’indemnité du ministère de la Défense nationale. Ceux qui seront mis à disposition bénéficieront au minimum des indemnités correspondant au rang auquel ils sont assimilés.
(3) Pour les prêtres militaires condamnés qui auraient été antérieurement suspendus de leurs fonctions, leur qualité de prêtre militaire cesse dès la date de leur suspension.
(4) Dans les cas de retrait des poursuites ou d’acquittement, ils seront rétablis dans tous leurs droits existant avant leur suspension ou mise à disposition.
(5) Le rétablissement dans leurs droits peut être envisagé également dans le cas d’arrêt des poursuites pénales ou du procès pénal.
Article 24
(1) Les prêtres militaires qui ne remplissent pas les conditions prévues pour un départ à la retraite ne cessent pas leur activité dans le cadre de l’unité où ils sont employés pendant les périodes d’incapacité temporaire de travail, lorsqu’ils sont accueillis dans des hôpitaux ou centres de soin ou lors de leurs congés maladie.
(2) Les dispositions de l’alinea 1 ne s’appliquent pas aux personnes qui auront cessé d’avoir la qualité de prêtre militaire en application de l’art. 22, d), e), f), g) et h).
CHAPITRE V - Dispositions finales
Article 25
Les règles concernant le contrôle, la sélection, l’encadrement et la promotion dans les fonctions, ainsi que celles concernant l’appréciation de l’activité des prêtres militaires seront établies par les ministères et institutions dans le cadre desquels ils exercent.
Article 26
Les unités militaires fournissent, dans la limite de leurs possibilités, les moyens nécessaires pour la construction ou l’aménagement des espaces destinés à la célébration des services religieux et à l’assistance religieuse.
Article 27
Dans les 60 jours suivant l’entrée en vigueur de la présente loi, les institutions citées à l’article 1, al. 2 élaboreront les règles d’organisation et de fonctionnement des départements de l’assistance religieuse, ainsi que la liste de leurs compétences.
Article 28
L’entrée en vigueur de la présente loi entraîne l’abrogation de l’ordonnance du gouvernement 106/2000 concernant la constitution et l’organisation du clergé militaire, publiée au Monitorul Oficial al României, première partie, no. 436 du 3 septembre 2000.
Article 29
La présente loi entrera en vigueur 60 jours après sa publication au Monitorul Oficial al României, première partie.
Traduction officielle du gouvernement