Print Friendly, PDF & Email

Il provvedimento è disponibile nelle seguenti lingue:

Ordonanța privind regimul pașapoartelor în România

(nr. 65/1997 M.Of. al României in vigoare de la 29 septembrie 1997 până la 28 ianuarie 2006, fiind abrogat și înlocuit prin Lege 248/2005.)

 

Fine modulo

În temeiul art. 107 alin. (1) și (3) din Constituția României și al art. 1 lit. i) din Legea nr. 134/1997 pentru abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe,

Guvernul României emite următoarea ordonanță:

 

CAPITOLUL I

Dispoziții generale

 

Art. 1. -

(1) Cetățenii români au garantat dreptul la liberă circulație și în mod corespunzător au dreptul la eliberarea și deținerea unui pașaport în condițiile prezentei ordonanțe.

(2) Dreptul de a călători liber în străinătate nu poate face obiectul nici unei restricții, în afara celor expres prevăzute de prezenta ordonanță.

 

Art. 2. -

(1) Pașaportul face dovada identității și cetățeniei titularului și îi dă dreptul de a ieși și de a intra în țară prin oricare dintre punctele de trecere a frontierei deschise traficului internațional de călători.

(2) În străinătate, pașaportul dă dreptul titularului la asistență și protecție din partea misiunilor diplomatice și oficiilor consulare ale României.

(3) Pașaportul este proprietatea statului român.

 

Art. 3. -

(1) Tipurile de pașapoarte eliberate cetățenilor români în condițiile legii sunt: diplomatic, de serviciu și simplu.

(2) Cetățenii români pot călători în străinătate și cu alte documente eliberate în baza convențiilor, acordurilor și înțelegerilor încheiate de România cu alte state.

 

Art. 4. -

(1) Misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României vor elibera pașapoarte consulare la cererea cetățenilor români aflați în străinătate, care nu mai posedă documente de călătorie.

În cazul în care cetățeanul român nu deține documente prin care să poată face dovada identității sale, pașaportul consular va fi eliberat numai după confirmarea acesteia de către Direcția generală a poliției de frontieră, străini, probleme de migrări și pașapoarte din cadrul Ministerului de Interne, denumită în continuare Direcția de pașapoarte.

(2) Pașaportul consular se eliberează cu o valabilitate de 6 luni, care poate fi prelungită până la un an, pentru ca titularul să-și poată continua călătoria, reglementa șederea ori pentru a se înapoia în țară. O dată cu intrarea în țară, pașaportul consular își pierde valabilitatea.

 

Art. 5. -

Pașaportul se eliberează cu o valabilitate inițială de 5 ani, care poate fi prelungită o singură dată, fără a se putea depăși 10 ani de la data emiterii.

 

CAPITOLUL II

Eliberarea și păstrarea pașapoartelor

 

Art. 6. -

(1) Pașapoartele diplomatice și de serviciu se eliberează de către Ministerul Afacerilor Externe, la cererea conducerii ministerelor sau a instituțiilor centrale interesate.

(2) La încetarea mandatului sau la terminarea misiunii oficiale în străinătate, care a determinat eliberarea documentului, titularii de pașapoarte diplomatice și de serviciu sunt obligați să le predea, în termen de 5 zile lucrătoare, autorității care le-a eliberat.

(3) Încetarea calității care a determinat eliberarea pașaportului diplomatic sau de serviciu atrage după sine retragerea sau, după caz, anularea acestuia de către autoritatea emitentă.

 

Art. 7. -

Categoriile de cetățeni români cărora li se eliberează pașapoarte diplomatice sau de serviciu sunt următoarele:
A. Pașapoarte diplomatice:
1. președintele României;
2. președintele și membrii Senatului;
3. președintele și membrii Camerei Deputaților;
4. primul-ministru și membrii Guvernului;
5. președintele și judecătorii Curții Constituționale;
6. avocatul poporului;
7. președintele, vicepreședinții și judecătorii Curții Supreme de Justiție, precum și membrii Consiliului Superior al Magistraturii;
8. președintele și vicepreședinții Curții de Conturi;
9. procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție, adjuncții săi și procurorul general financiar al Curții de Conturi;
10. președintele și președinții de secție ai Consiliului Legislativ;
11. guvernatorul Băncii Naționale a României;
12. președintele și vicepreședinții Academiei Române;
13. patriarhul și mitropoliții Bisericii Ortodoxe Române;
14. șefii cultelor religioase recunoscute de stat;
15. secretarii de stat și persoanele asimilate acestora;
16. prefecții, președinții consiliilor județene și primarul general al capitalei;
17. funcționarii cu grad diplomatic și consular, atașații militari și adjuncții acestora, directorii centrelor culturale și adjuncții acestora, precum și funcționarii superiori din organizațiile internaționale, interguvernamentale;
18. curierii diplomatici;
19. șefii unor delegații guvernamentale, cu aprobarea expresă a ministrului afacerilor externe;
20. membrii de familie (soț, soție și copiii minori) ai persoanelor prevăzute la pct. 1-17, când îl însoțesc pe titular.
B. Pașapoarte de serviciu:
1. președinții Curților de Apel și procurorii generali ai Parchetelor de pe lângă Curțile de Apel, când călătoresc în misiuni oficiale;
2. subprefecții și asimilații acestora, primarii municipiilor, orașelor și sectoarelor municipiului București, când călătoresc în misiuni oficiale;
3. funcționarii din aparatul central al administrației publice, când călătoresc în misiuni oficiale;
4. personalul tehnico-administrativ și de serviciu al misiunilor diplomatice, oficiilor consulare, reprezentanțelor permanente pe lângă organizațiile internaționale, lectorii trimiși în misiune de Ministerul Educației Naționale, precum și membrii lor de familie (soț, soție și copiii minori);
5. președinții și vicepreședinții organizațiilor și asociațiilor profesionale la nivel național, legal constituite, când călătoresc în misiuni oficiale;
6. președinții organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale, legal constituite, membre ale Consiliului Minorităților Naționale, când se deplasează în străinătate în interes de serviciu;
7. alte persoane, cu aprobarea ministrului afacerilor externe, când călătoresc în străinătate în misiune oficială de stat.

 

Art. 8. -

Pașapoartele simple se eliberează de Ministerul de Interne prin Direcția de pașapoarte sau serviciile teritoriale subordonate și se păstrează de către titulari.

 

Art. 9. -

Cererile pentru eliberarea pașapoartelor simple se depun, personal, de către solicitanți la Direcția de pașapoarte sau, după caz, la serviciile teritoriale pe raza cărora au domiciliul.

În cazuri temeinic motivate, cererile pot fi depuse prin mandatar, cu procură specială autentificată în țară de către notarul public, iar în străinătate de misiunea diplomatică ori oficiul consular.

 

Art. 10. -

(1) Cererile pentru eliberarea pașapoartelor simple ori de prelungire a valabilității acestora se soluționează de către Direcția de pașapoarte sau serviciile teritoriale subordonate. Modificări (1)

(2) În străinătate, prelungirea valabilității documentelor de călătorie se face la cererea titularilor acestora de către misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României.

 

Art. 11. -

(1) Persoana care a împlinit vârsta de 14 ani are dreptul la pașaport individual.

(2) La cererea părinților ori a reprezentantului legal, în situații motivate, se poate elibera pașaport individual și copiilor care nu au împlinit vârsta de 14 ani. Modificări (1), Jurisprudență (1)

(3) Copiii până la vârsta de 14 ani pot fi înscriși în pașaportul părinților ori al reprezentantului lor legal.

(4) Pentru înscrierea în pașaportul unuia dintre părinți a copiilor care nu au împlinit vârsta de 14 ani este necesar consimțământul scris al celuilalt părinte.

 

Art. 12. -

(1) Pașapoartele simple se eliberează în termen de 20 de zile de la data depunerii cererii.

(2) În cazul îmbolnăvirii grave ori a decesului unei rude apropiate, efectuării unui tratament medical de urgență, citării într-un proces în străinătate sau în alte situații temeinic justificate, termenul de eliberare a pașaportului este de cel mult 3 zile.

(3) Pentru persoanele prevăzute la art. 24, termenul de eliberare a pașaportului este de cel mult 90 zile.

 

Art. 13. -

În cazuri temeinic justificate, cetățeanului român posesor al unui pașaport valabil i se poate elibera al doilea pașaport.

La încetarea situației ce a determinat eliberarea, titularul este obligat să-l predea, spre păstrare, autorităților emitente.

 

Art. 14. -

(1) Cetățeanului român i se poate refuza, temporar, eliberarea pașaportului, iar dacă i-a fost eliberat, îi poate fi retras, ori i se poate suspenda dreptul de folosire a acestuia, atunci când:

a) este învinuit sau inculpat într-o cauză penală și magistratul dispune instituirea măsurii interdicției părăsirii localității, în scopul asigurării bunei desfășurări a procesului penal, indiferent de faza în care acesta se află;

b) a fost condamnat și are de executat o pedeapsă privativă de libertate;

c) este urmărit pentru creanțe exigibile mai mari de 25 milioane lei, datorate unor persoane fizice, persoane juridice sau statului, iar executarea acestora nu este garantată; în acest caz, măsura se ia la cererea celor interesați, dacă plata creanțelor a fost dispusă prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă și irevocabilă;

d) a săvârșit în țară sau în străinătate fapte de natură să aducă atingere siguranței naționale, menținerii ordinii publice, protecției sănătății sau moralei ori drepturilor și libertăților fundamentale ale altei persoane; dovada faptelor săvârșite în străinătate se face cu acte judiciare recunoscute potrivit legii române; în astfel de cazuri, măsura se ia de către Direcția de pașapoarte sau serviciile teritoriale, după caz, pentru o durată cuprinsă între 3 și 12 luni, stabilită proporțional cu gravitatea faptei comise și consecințele ei.

(2) În situațiile prevăzute la lit. a) și b), măsura va fi luată de către Direcția de pașapoarte sau, după caz, de serviciile teritoriale subordonate numai în baza cererii scrise a organelor de urmărire penală, a instanțelor judecătorești sau a organelor prevăzute de lege cu atribuții de punere în executare a pedepsei închisorii.

 

Art. 15. -

(1) Refuzul eliberării, retragerea ori suspendarea dreptului de folosire a pașaportului se comunică, în scris, celui în cauză, cu menționarea motivelor, în termen de 15 zile de la data luării măsurii.

(2) Împotriva oricăreia dintre măsurile prevăzute la alin. (1), persoana nemulțumită poate face contestație la organul ierarhic superior celui care a dispus măsura, în termen de 30 de zile de la data comunicării.

(3) Contestația se soluționează în termen de 30 de zile de la data înregistrării ei, iar dacă cel în cauză este nemulțumit de modul de soluționare, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente.

 

Art. 16. -

(1) Persoana căreia i s-a aprobat renunțarea la cetățenia română are obligația să predea pașaportul emis de către autoritatea română misiunii diplomatice sau oficiului consular al României, iar în țară, Direcției de pașapoarte sau serviciilor teritoriale subordonate.

(2) Pașapoartele găsite, precum și cele care au aparținut persoanelor decedate vor fi predate celui mai apropiat serviciu teritorial din subordinea Direcției de pașapoarte, în termen de cel mult 5 zile lucrătoare.

 

CAPITOLUL III

Sancțiuni la regimul pașapoartelor

 

Art. 17. -

Încălcarea dispozițiilor prevăzute în prezenta ordonanță atrage, după caz, răspunderea civilă, materială, disciplinară contravențională sau penală a persoanei vinovate.

 

Art. 18. -

Constituie contravenții la regimul pașapoartelor următoarele fapte:

a) nepredarea de către titular a pașaportului diplomatic sau de serviciu în termenul și condițiile prevăzute de ordonanță;

b) nepredarea de către titular, unității emitente, a celui de al doilea pașaport valabil, în termen de 5 zile lucrătoare de la încetarea situației care a determinat eliberarea acestuia;

c) reținerea pașaportului sau a altui document de călătorie de către persoane neautorizate de lege, precum și darea drept gaj a acestuia;

d) pierderea, deteriorarea sau distrugerea pașaportului ori a altui document de călătorie, din culpa titularului;

e) declararea în mod repetat, în termen de 5 ani, a pierderii, deteriorării sau distrugerii pașaportului sau a altui document de călătorie, din culpa titularului;

f) efectuarea de modificări sau adăugiri în pașaport ori în alt document de călătorie, dacă fapta nu a fost săvârșită în altfel de condiții încât, potrivit legii, să constituie infracțiune.

 

Art. 19. -

Contravențiile prevăzute la art. 18 lit. a), b) și c) se sancționează cu amendă de la 200.000 lei la 500.000 lei, cele prevăzute la lit. d) cu amendă de la 400.000 lei la 800.000 lei, iar cele de la lit. e) și f) cu amendă de la 700.000 lei la 1.500.000 lei.

 

Art. 20. -

Contravențiile se constată și sancțiunile se aplică de către personalul anume desemnat din Ministerul de Interne și Ministerul Afacerilor Externe.

 

Art. 21. -

Contravențiilor prevăzute în prezenta ordonanță li se aplică prevederile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor.

 

CAPITOLUL IV

Dispoziții finale

 

Art. 22. -

Cetățenilor români, care și-au stabilit domiciliul în străinătate, le este asigurat dreptul de a reveni oricând în țară, temporar sau definitiv.

 

Art. 23. -

Cetățenii români care și-au stabilit domiciliul în străinătate, precum și cei aflați temporar, pentru perioade mai mari de 6 luni, se pot înregistra la misiunea diplomatică sau oficiul consular al României din țara de domiciliu ori reședință.

 

Art. 24. -

Cetățenilor români care își stabilesc domiciliul în străinătate li se eliberează pașapoarte simple, în care se menționează țara de domiciliu.

 

Art. 25. -

Cetățenii români cu domiciliul în străinătate, ori cei aflați temporar, cărora autoritățile statului respectiv le-au aprobat stabilirea, pot depune cererile pentru eliberarea pașapoartelor simple, în care se menționează țara de domiciliu, la misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României, iar când se află temporar în țară, la serviciile teritoriale din subordinea Direcției de pașapoarte pe raza cărora au avut ultimul domiciliu.

 

Art. 26. -

(1) Furtul pașaportului se declară în termen de 48 de ore la unitatea de poliție pe teritoriul căreia a fost constatat.

(2) Pierderea, deteriorarea sau distrugerea pașaportului simplu ori a altui document de călătorie se declară la serviciul teritorial din subordinea Direcției de pașapoarte pe raza căruia domiciliază titularul, iar a celui de serviciu sau diplomatic, la Ministerul Afacerilor Externe.

(3) Eliberarea unui pașaport simplu în locul celui declarat furat ori pierdut se face numai după ce titularul prezintă dovada publicării pierderii ori furtului în Monitorul Oficial al României, cu excepția situațiilor prevăzute la art. 12 alin. (2).

(4) În cazul declarării în mod repetat, în termen de 5 ani, a furtului sau pierderii pașaportului, termenul de soluționare a cererii de eliberare a unui nou document poate fi prelungit până la confirmarea celor declarate, dar nu mai mult de 6 luni.

(5) Cetățenii români aflați în străinătate vor declara furtul pașaportului la autoritățile de poliție competente, iar pierderea acestuia la misiunea diplomatică sau la oficiul consular român, care va proceda conform prevederilor art. 4.

 

Art. 27. -

Sumele ce se asigură prin schimb valutar cetățenilor români care călătoresc în străinătate se stabilesc periodic prin reglementări ale Băncii Naționale a României.

 

Art. 28. -

Tipul, forma și conținutul pașapoartelor și ale altor documente de călătorie se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Afacerilor Externe și Ministerului de Interne.

 

Art. 29. -

Prezenta ordonanță intră în vigoare în termen de 30 de zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României.

 

Art. 30. -

La data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe se abrogă art. 1-8, 10 și 11 din capitolul I, capitolul II, capitolul IV și art. 27 și 29-31 din capitolul V din Decretul-lege nr. 10/1990, privind regimul pașapoartelor și al călătoriilor în străinătate, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 6 din 10 ianuarie 1990; Ordonanța Guvernului nr. 37/1994 privind unele măsuri în legătură cu eliberarea și păstrarea pașapoartelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 245 din 30 august 1994, aprobată și modificată prin Legea nr. 144/1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 374 din 31 decembrie 1994, precum și orice alte dispoziții contrare.

București, 28 august 1997. Nr. 65

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR CIORBEA

           

Contrasemnează:

Ministru de interne,

Teodor Zaharia,

secretar de stat

 

Ministrul afacerilor externe,

Lucian Comănescu,

secretar de stat