Print Friendly, PDF & Email

Il provvedimento è disponibile nelle seguenti lingue:

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE  privind recunoaşterea Statutului pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Creştine după Evanghelie din România - Uniunea Bisericilor Creştine după Evanghelie din România

(Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 638 din 04/09/2008)

 

În temeiul art. 29 alin. (3) şi al art. 108 din Constituţia României, republicată, precum şi al art. 49 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. –

Se recunoaşte Statutul pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Creştine după Evanghelie din România - Uniunea Bisericilor Creştine după Evanghelie din România, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

 

Contrasemnează:

Ministrul Culturii şi Cultelor,

Adrian Iorgulescu

 

Bucureşti, 20 august 2008.

Nr. 897.

                                   

ANEXĂ

 

Statutul pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Creştine după Evanghelie din România - Uniunea Bisericilor Creştine după Evanghelie din România

 

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

 

Art. 1. -

(1) Biserica Creştină după Evanghelie din România - Uniunea Bisericilor Creştine după Evanghelie din România, denumită în continuare BCER-UBCE, recunoaşte Biblia - Cuvântul lui Dumnezeu - ca autoritate supremă de viaţă.

(2) În activitatea sa, BCER-UBCE respectă Constituţia şi celelalte legi ale statului român.

 

Art. 2. -

(1) Creştinii după Evanghelie se unesc în Numele Domnului Isus Cristos în biserici, "adunări" locale, pe baza Mărturisirii de Credinţă şi a prevederilor prezentului statut. Ei se supun autorităţii Bisericii locale, exercitată prin Comitetul de presbiteri.

(2) Mărturisirea de Credinţă reprezintă convingerile esenţiale ale creştinilor după Evanghelie, pe baza cărora se realizează unitatea de învăţătură şi practică a bisericilor în cadrul BCER-UBCE.

 

Art. 3. -

(1) BCER-UBCE este formată din totalitatea bisericilor locale care, în mod liber, au adoptat Mărturisirea de Credinţă şi funcţionează conform prezentului statut, având drept scop sprijinirea reciprocă în îndeplinirea misiunii Bisericii şi pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor religioase.

(2) BCER-UBCE este persoană juridică.

 

Art. 4. –

Structura organizatorică a BCER-UBCE este următoarea: Biserica locală, Comunitatea zonală şi Uniunea Creştină după Evanghelie din România, care sunt persoane juridice şi se organizează şi funcţionează conform prevederilor prezentului statut.

Art. 5. –

În cadrul BCER-UBCE se pot înfiinţa şi pot funcţiona instituţii de învăţământ de toate gradele, de educaţie religioasă, fundaţii, asociaţii, societăţi misionare, aşezăminte de caritate şi filantropice şi altele asemenea, cu respectarea Mărturisirii de Credinţă, a prezentului statut şi a prevederilor legale în vigoare.

 

Art. 6. -

(1) BCER-UBCE se organizează, se administrează şi funcţionează în mod liber şi autonom faţă de stat şi orice altă persoană fizică ori juridică, de drept public sau privat.

(2) BCER-UBCE nu este şi nici nu poate fi angajată politic.

(3) Conducerea BCER-UBCE şi presbiterii nu pot fi membri ai partidelor politice.

 

Art. 7. –

BCER-UBCE poate solicita sprijinul instituţiilor de stat sau private pentru realizarea scopurilor ei. Ajutorul se acordă potrivit prevederilor legale în vigoare şi nu poate fi condiţionat.

 

Art. 8. –

Creştinii după Evanghelie, în baza principiului de preoţie universală, au dreptul şi responsabilitatea de a sluji şi de a mărturisi Evanghelia.

 

Art. 9. –

Biserica locală este autonomă, în condiţiile Mărturisirii de Credinţă şi ale prezentului statut. Ea se află în raporturi de egalitate cu celelalte biserici locale şi se poate asocia pentru proiecte comune cu acestea.

 

CAPITOLUL II

Biserica locală

 

SECŢIUNEA 1

Definire şi constituire

 

Art. 10. -

(1) Biserica locală are personalitate juridică.

(2) Biserica locală cu personalitate juridică se înfiinţează prin unirea de bunăvoie a minimum 15 credincioşi născuţi din nou, care au primit botezul Nou-Testamental şi care acceptă din proprie convingere Mărturisirea de Credinţă. Biserica locală se organizează şi funcţionează conform prezentului statut.

 

Art. 11. -

(1) Biserica locală se înfiinţează prin hotărârea adunării generale de constituire. Constituirea Bisericii locale se consemnează într-un proces-verbal, întocmit în 3 exemplare, semnat de către fiecare credincios. După constituire, Biserica locală are datoria de a comunica înfiinţarea ei Comitetului zonal şi UBCE, trimiţând acestora câte un exemplar din procesul-verbal. UBCE comunică Ministerului Culturii şi Cultelor înfiinţarea noii Biserici locale.

(2) Comitetul executiv eliberează autorizaţie de funcţionare, cu avizul favorabil al Comunităţii zonale, după care Biserica locală dobândeşte personalitate juridică.

 

Art. 12. -

(1) Grupul de credincioşi care nu îndeplineşte condiţiile înfiinţării unei Biserici locale cu personalitate juridică se poate constitui ca Biserică filială a unei Biserici locale cu personalitate juridică din aceeaşi Comunitate zonală.

(2) Biserica filială se înfiinţează şi funcţionează sub autoritatea unei biserici locale, care întreprinde demersurile necesare pentru eliberarea autorizaţiei de funcţionare.

 

Art. 13. –

În activitatea sa, Biserica locală are următoarele obiective principale:

1. glorificarea lui Dumnezeu prin închinare;

2. creşterea spirituală a credincioşilor;

3. vestirea Evangheliei şi misiune;

4. educarea în spirit creştin a tinerilor, adolescenţilor şi copiilor;

5. ajutorarea celor în nevoie.

 

Art. 14. -

(1) Biserica locală, prin slujitorii ei, practică în conformitate cu Mărturisirea de Credinţă acte de cult, activităţi religioase şi activităţi sociale şi caritabile.

(2) Actele de cult practicate sunt următoarele:

a) botezul Nou-Testamental;

b) masa Domnului.

(3) Activităţile religioase practicate sunt următoarele:

a) căsătoria;

b) binecuvântarea;

c) recunoaşterea lucrătorilor;

d) înmormântarea;

e) conferinţe, tabere, seminarii creştine;

f) alte activităţi cu caracter creştin evanghelic.

(4) Activităţile prevăzute la alin. (1) se desfăşoară în lăcaşul de cult al Bisericii, în locuri publice, private sau, după caz, în case particulare - cu acordul proprietarului -, conform specificului BCER-UBCE.

 

Art. 15. –

În îndeplinirea obiectivelor ei, conform specificului BCER-UBCE, Biserica locală organizează, în mod unilateral sau în colaborare cu alte biserici, adunări religioase obişnuite şi speciale pentru mărturisirea învăţăturii creştine evanghelice, predicarea Evangheliei, precum şi alte activităţi.

 

Art. 16. –

Refuzul Comunităţii zonale de a aviza eliberarea autorizaţiei de funcţionare se soluţionează de către Comitetul executiv. Comunitatea zonală poate contesta hotărârea Comitetului executiv la Consiliul naţional.

 

SECŢIUNEA a 2-a

Membri şi aparţinători

 

Art. 17. -

(1) Calitatea de membru al unei Biserici locale se primeşte în mod individual şi voluntar, în urma pocăinţei, credinţei şi a botezului Nou-Testamental, acceptând Mărturisirea de Credinţă a BCER-UBCE şi prezentul statut.

(2) Înscrierea în Registrul de evidenţă a membrilor Bisericii se face pe baza solicitării scrise.

(3) Calitatea de membru nu poate fi exercitată în acelaşi timp decât într-o singură Biserică locală.

 

Art. 18. -

(1) Un membru al Bisericii locale se poate transfera dintr-o Biserică locală în alta, printr-o solicitare scrisă aprobată de către Comitetul de presbiteri al Bisericii unde se transferă.

(2) Biserica locală de unde se transferă are obligaţia ca, în termen de 30 de zile calendaristice, să elibereze o adeverinţă, în care vor fi menţionate datele de identificare ale solicitantului, data botezului, data de la care este membru în Biserica locală respectivă şi specificarea dacă se află sau nu sub sancţiune disciplinară.

(3) Un membru sancţionat disciplinar nu se poate transfera decât după ridicarea sancţiunii de către Biserica locală care i-a aplicat-o.

 

Art. 19. -

(1) Fiecare membru şi slujitor al Bisericii locale recunoaşte şi se supune autorităţii acesteia, exercitată prin Comitetul de presbiteri.

(2) Membrii şi slujitorii Bisericii nu pot fi în acelaşi timp şi membri ai organizaţiilor cu ideologie, învăţătură şi practică contrare Sfintelor Scripturi.

 

Art. 20. –

Membrii Bisericii locale au următoarele drepturi:

a) să participe activ la toate serviciile şi adunările Bisericii locale, dacă nu au intrat sub incidenţa unei sancţiuni disciplinare;

b) să beneficieze de comuniune frăţească, de sprijin moral şi asistenţă spirituală;

c) să îşi manifeste credinţa creştină şi s-o promoveze prin activităţi religioase şi sociale;

d) să participe la activităţile Bisericii organizate în familii, lăcaşuri de cult, locuri publice;

e) să slujească şi să mărturisească Evanghelia în conformitate cu darurile spirituale primite şi recunoscute de Biserică, prin evanghelizare personală şi publică, prin predicarea Cuvântului lui Dumnezeu în lăcaşuri de cult şi în locuri publice şi private, prin conducerea grupurilor mici, precum şi prin alte activităţi religioase.

 

Art. 21. –

Membrii Bisericii au datoria:

a) să respecte principiile de credinţă şi să trăiască în acord cu învăţăturile Bibliei;

b) să recunoască şi să se supună autorităţii Bisericii locale;

c) să susţină Biserica locală prin mijloace financiare şi/sau materiale;

d) să respecte Mărturisirea de Credinţă şi prezentul statut.

 

Art. 22. -

(1) Comitetul de presbiteri aplică sancţiuni disciplinare gradual, după caz, oricărui membru al Bisericii care s-a făcut vinovat de trăire în păcat, abatere de la Mărturisirea de Credinţă, de la prezentul statut, absenţă îndelungată, dezbinare sau alte abateri de la conduita creştină. Sancţiunile disciplinare privesc interzicerea participării la Masa Domnului, a rugăciunii în public şi a oricărei altei activităţi în cadrul Bisericii. Ridicarea sancţiunilor disciplinare se face de către Comitetul de presbiteri care a decis respectivele sancţiuni, în urma constatării unei pocăinţe reale a celui pus sub sancţiune. Comitetul de presbiteri aduce la cunoştinţa Bisericii sancţiunile disciplinare aplicate sau ridicate unui membru al Bisericii.

(2) Sancţiunile disciplinare sunt:

a) mustrarea în faţa Comitetului de presbiteri;

b) mustrarea în faţa Bisericii;

c) retragerea temporară a unor drepturi;

d) excluderea.

(3) În desfăşurarea activităţii sale, Biserica poate decide, în cazuri riguros determinate, interzicerea pe proprietatea Bisericii a accesului unor persoane care tulbură serviciile divine.

 

Art. 23. -

(1) Calitatea de membru al Bisericii încetează prin transfer, retragere, excludere, absenţă îndelungată nejustificată, deces.

(2) Retragerea se face prin declaraţie scrisă. Excluderea se transmite persoanei excluse şi se comunică Adunării generale a membrilor, în urma cercetării şi hotărârii Comitetului de presbiteri. Excluderea se face pentru trăire în păcat, nerespectarea Mărturisirii de Credinţă, a prezentului statut, producerea de dezbinare, împărtăşirea sau promovarea unor învăţături străine Evangheliei sau alte acte care compromit grav mărturia de credincios.

(3) Membrii transferaţi, retraşi sau excluşi nu au niciun drept asupra bunurilor şi valorilor aduse sub orice formă în patrimoniul Bisericii. Dacă membrii retraşi sau excluşi au statut de angajat al Bisericii locale sau al BCER-UBCE, contractul lor de muncă încetează.

 

Art. 24. –

În urma dovezilor de pocăinţă ale persoanei excluse şi a solicitării scrise a acesteia, Comitetul de presbiteri hotărăşte reprimirea celui exclus şi comunică Adunării generale această decizie. Atât excluderea, cât şi reprimirea se operează în evidenţele Bisericii locale.

 

Art. 25. –

Sunt considerate aparţinătoare ale Bisericii locale următoarele persoane:

a) copiii nebotezaţi ai membrilor Bisericii;

b) cele care au acceptat în scris Mărturisirea de Credinţă, dar nu sunt încă botezate.

 

Art. 26. -

(1) Aparţinătorii nu beneficiază de drepturile membrilor Bisericii, dar se supun autorităţii acesteia.

(2) Comitetul de presbiteri poate acorda asistenţă religioasă aparţinătorilor, la cerere, respectând Mărturisirea de Credinţă şi mărturia creştină.

 

Art. 27. –

Copiii membrilor BCER-UBCE studiază religia în învăţământul public cu profesori ce aparţin din punct de vedere confesional Alianţei Evanghelice din România. În cazul în care acest lucru nu este posibil, copiii vor studia religia în bisericile locale, cu profesori recunoscuţi de Uniunea Creştină după Evanghelie, denumită în continuare UCDE, şi conform programei Alianţei Evanghelice din România, aprobată de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului. De asemenea, părintele sau tutorele legal poate solicita, în scris, conducerii şcolii ca elevul să nu frecventeze ora de religie.

 

SECŢIUNEA a 3-a

Slujitori în Biserică

 

Art. 28. –

Fiecare membru al Bisericii locale, pe baza principiului preoţiei universale, are dreptul să slujească lui Dumnezeu şi semenilor în conformitate cu darurile spirituale primite şi recunoscute de Biserica locală.

 

Art. 29. -

(1) Fraţii credincioşi, cu o viaţă spirituală matură, pot sluji, sub autoritatea Bisericii locale, ca: presbiteri, învăţători, evanghelişti, misionari, diaconi etc.

(2) Credincioşii recunoscuţi de Biserica locală pot lucra în domeniile:

a) conducere şi administrare;

b) păstorire;

c) edificare spirituală şi echipare;

d) proclamarea Evangheliei;

e) întemeiere de noi biserici;

f) tineret, adolescenţi şi copii;

g) promovarea valorilor creştine în spitale, centre de plasament, grădiniţe, şcoli, penitenciare, unităţi militare, şcoli de reeducare, aziluri şi alte organizaţii, cu respectarea prevederilor legale în vigoare;

h) alte slujiri, conform cu Mărturisirea de Credinţă.

(3) Surorile credincioase, cu o viaţă spirituală matură, pot sluji, conform darurilor spirituale primite şi recunoscute, sub autoritatea Bisericii locale, în:

a) lucrarea cu femeile, cu adolescenţii şi cu copiii;

b) domeniul muzical;

c) activităţi sociale şi de caritate;

d) promovarea valorilor creştine în spitale, centre de plasament, grădiniţe, şcoli, penitenciare, unităţi militare, şcoli de reeducare, aziluri şi alte organizaţii, cu respectarea prevederilor legale;

e) alte slujiri, conform cu Mărturisirea de Credinţă.

(4) Autoritatea fiecărui slujitor al Bisericii este recunoscută prin exemplul personal de viaţă şi slujire.

 

Art. 30. -

(1) Biserica locală, prin Comitetul de presbiteri, poate angaja personal pentru lucrări spirituale şi/sau administrative.

(2) Comitetul de presbiteri poate desface contractul de muncă al personalului angajat care nu îşi îndeplineşte îndatoririle sau care se face vinovat de abateri morale, abateri de la Mărturisirea de Credinţă sau de la prezentul statut.

 

SECŢIUNEA a 4-a

Organizarea şi funcţionarea Bisericii locale

 

Art. 31. –

Adunarea generală constă în întrunirea membrilor Bisericii locale. Ea este convocată anual şi, în mod excepţional, poate fi convocată ori de câte ori este nevoie. Adunarea generală este convocată de către Comitetul de presbiteri cu cel puţin 30 de zile calendaristice înainte, anunţându-se ordinea de zi. Ea funcţionează regulamentar dacă este întrunit cvorumul stabilit de Biserica locală.

 

Art. 32. -

(1) Adunarea generală confirmă deciziile Comitetului de presbiteri în domeniul spiritual şi le validează pe cele din domeniile organizatoric şi administrativ.

(2) În domeniul spiritual, Adunarea generală confirmă numirea slujitorilor în Biserică, numirea slujitorilor din Biserică care lucrează ca misionari în ţară şi în străinătate, excluderea şi reprimirea membrilor.

(3) În domeniul organizatoric, Adunarea generală aprobă afilierea sau retragerea din asociaţii religioase, desemnarea delegaţiilor Bisericii la Adunarea generală a Comunităţii zonale, înfiinţarea de unităţi şcolare şi preşcolare, de educaţie religioasă, fundaţii, asociaţii, societăţi misionare, aşezăminte de caritate şi filantropice şi altele asemenea, cu respectarea Mărturisirii de Credinţă, a prezentului statut şi a prevederilor legale în vigoare.

(4) În domeniul administrativ, Adunarea generală aprobă situaţia financiară a Bisericii, angajarea şi desfacerea contractului de muncă al personalului, achiziţionarea şi înstrăinarea de bunuri mobile sau imobile.

 

SECŢIUNEA a 5-a

Comitetul de presbiteri al Bisericii locale

 

Art. 33. –

Comitetul de presbiteri este organul de conducere al Bisericii locale. El se întruneşte lunar şi ori de câte ori este nevoie, iar trimestrial îşi evaluează activitatea. Cu ocazia desfăşurării lucrărilor Adunării generale, Comitetul de presbiteri îşi prezintă raportul de activitate.

 

Art. 34. –

Comitetul de presbiteri este alcătuit dintre presbiterii Bisericii locale.

 

Art. 35. –

Membrii Comitetului de presbiteri sunt recunoscuţi în Biserică pe baza:

a) caracterului şi calităţilor lor de slujire, descrise în 1Timotei 3:1-7 şi Tit 1:5-9;

b) darului primit din partea Duhului Sfânt, practicat şi recunoscut în Biserică;

c) chemării şi responsabilităţii pe care şi le asumă în conducere şi administrare.

 

Art. 36. -

(1) Comitetul de presbiteri conduce, supraveghează şi răspunde pentru toate activităţile spirituale şi administrative desfăşurate în Biserica locală.

(2) Comitetul de presbiteri îndeplineşte următoarele atribuţii:

a) stabilirea, motivarea şi implementarea viziunii şi strategiei Bisericii locale;

b) păstorirea şi consilierea spirituală, cu obligativitatea păstrării confidenţialităţii;

c) consolidarea spirituală a credincioşilor şi aplicarea învăţăturilor Bibliei;

d) păstrarea învăţăturii Bibliei;

e) pregătirea şi echiparea celorlalţi slujitori;

f) cooptarea de slujitori în vederea recunoaşterii lor ca presbiteri;

g) sprijinirea şi promovarea membrilor în lucrare;

h) recomandarea studenţilor pentru instituţii creştine de învăţământ;

i) coordonarea lucrătorilor din Biserică care îşi desfăşoară activitatea ca misionari în ţară şi în străinătate;

j) colaborarea cu misionarii străini care activează sub autoritatea Bisericii locale;

k) angajarea şi desfacerea contractului de muncă al personalului spiritual şi/sau administrativ;

l) asigurarea disciplinei în Biserica locală.

 

Art. 37. –

Eliberarea din slujba de presbiter a unui membru al Comitetului de presbiteri survine în următoarele situaţii:

a) trăirea în păcat;

b) abaterea de la caracterul presbiterului, definit de 1Timotei 3:1-7 şi Tit 1:5-9;

c) abateri de la Mărturisirea de Credinţă şi de la prezentul statut;

d) incapacitate fizică sau intelectuală;

e) inactivitate în cadrul Comitetul de presbiteri.

 

Art. 38. –

Sancţionarea disciplinară a unui presbiter se realizează de către Comitetul de presbiteri, cu aducerea cazului la cunoştinţa Bisericii locale.

 

Art. 39. -

(1) Suspendarea Comitetului de presbiteri se face la solicitarea scrisă a majorităţii simple a membrilor Bisericii locale sau a majorităţii absolute a membrilor Comitetului de presbiteri.

(2) Comitetul zonal poate hotărî măsuri disciplinare, mergând până la suspendarea Comitetului de presbiteri, cu avizul Comitetului executiv, pentru abateri de la Mărturisirea de Credinţă şi de la prezentul statut, abuzuri, răzvrătire, incapacitate de a conduce Biserica locală.

(3) Interimatul se realizează prin delegare de către Comunitatea zonală.

 

Art. 40. –

Reprezentarea intereselor Bisericii locale se face prin delegare de către Comitetul de presbiteri.

 

SECŢIUNEA a 6-a

Patrimoniul Bisericii locale

 

Art. 41. -

(1) Biserica locală poate avea în proprietate bunuri mobile şi imobile după cum urmează:

a) case de rugăciune ale Bisericii, cu anexele lor şi terenurile aferente;

b) alte clădiri cu dotările lor;

c) terenuri agricole;

d) bibliotecă;

e) cimitir;

f) mijloace auto;

g) unităţi de învăţământ, de caritate, centre de plasament, aziluri, cu bunurile mobile specifice acestora, şi altele.

(2) Bunurile sacre ale Bisericii sunt: casele de rugăciune, lăcaşurile de cult, cu terenurile şi anexele aferente, cimitirele confesionale, alte bunuri destinate actelor de cult şi activităţilor religioase. Ele sunt imprescriptibile şi insesizabile, conform prevederilor legale în vigoare.

(3) Înstrăinarea caselor de rugăciune şi a terenurilor aferente se face de către Biserica locală, cu avizul Comitetului zonal şi al Comitetului executiv.

 

Art. 42. –

Biserica locală gestionează patrimoniul propriu, prin Comitetul de presbiteri, cu respectarea legislaţiei în vigoare şi a prezentului statut.

 

Art. 43. -

(1) Biserica locală se întreţine prin contribuţia membrilor ei.

(2) Biserica locală, potrivit legii şi cu respectarea moralităţii creştine, poate primi daruri, contribuţii, donaţii, sponsorizări, succesiuni din partea membrilor şi aparţinătorilor ei, ale unor persoane fizice sau ale unor organizaţii din ţară ori din străinătate. Acestea se contabilizează conform legii.

(3) Niciunul dintre bunurile intrate în patrimoniul Bisericii nu poate face obiectul revendicărilor ulterioare.

 

Art. 44. –

Biserica locală are îndatorirea să contribuie la susţinerea financiară a BCER-UBCE la nivel local, zonal şi naţional, conform hotărârilor organelor statutare.

 

Art. 45. –

Ştampila Bisericii locale este rotundă, cu diametrul de 35 mm, constituită din două cercuri concentrice aflate la distanţă de 5 mm unul de altul, între care se înscriu iniţialele BCER-UBCE. În interiorul cercului mic se află înscrise sediul Bisericii şi, după caz, sigla şi numele Bisericii.

 

Art. 46. -

(1) Biserica locală încetează să mai existe în momentul în care nu îşi mai îndeplineşte scopul.

(2) În cazul în care Biserica locală se va abate de la Mărturisirea de Credinţă şi de la prezentul statut, acesteia i se va retrage autorizaţia de funcţionare de către Comitetul executiv, la propunerea Comunităţii zonale.

(3) În aceste cazuri, patrimoniul Bisericii locale va fi preluat de deplin drept de către BCER-UBCE, în prezenţa unui delegat din partea Comitetului executiv, pe bază de procesverbal; repartizarea se face de către Consiliul naţional, la propunerea Comitetului zonal.

 

Art. 47. -

(1) Bisericile locale creştine după Evanghelie şi asociaţiile de biserici creştine după Evanghelie din străinătate, care au la bază Mărturisirea de Credinţă şi recunosc prezentul statut, se pot afilia la BCER-UBCE, pe bază de protocol.

(2) Bisericile locale creştine după Evanghelie din străinătate care s-au afiliat la BCER-UBCE îşi vor desemna reprezentanţi în organele de coordonare, conducere şi reprezentare ale UCDE, în conformitate cu prevederile prezentului statut.

 

CAPITOLUL III

Comunitatea zonală

 

SECŢIUNEA 1

Definire şi constituire

 

Art. 48. –

(1) Comunitatea zonală este o asociere a bisericilor locale de pe raza unuia sau a mai multor judeţe limitrofe, realizată în scopul de a colabora la proclamarea Evangheliei, de a se sprijini reciproc în activităţile lor şi de a avea un mijloc de reprezentare în faţa autorităţilor şi în relaţiile cu UCDE, în limitele competenţei sale.

(2) Fiecare Biserică locală trebuie să facă parte dintr-o zonă. Participarea la proiectele zonei este opţională.

(3) Comunitatea zonală se organizează şi funcţionează cu respectarea prezentului statut şi a Mărturisirii de Credinţă.

(4) Un grup de minimum 10 biserici locale cu personalitate juridică din acelaşi judeţ sau din judeţe limitrofe poate solicita înfiinţarea unei comunităţi zonale. Comunitatea ia fiinţă după obţinerea acordului Consiliului naţional, în urma avizului Comitetului executiv.

(5) Fiecare comunitate zonală trebuie să facă parte din BCER-UBCE.

(6) În aceeaşi localitate nu pot funcţiona două comunităţi zonale.

 

Art. 49. -

(1) Pentru obţinerea personalităţii juridice, Comunitatea zonală va adresa UCDE o cerere scrisă, care va fi însoţită de următoarele documente:

a) procesul-verbal al Adunării generale, din care să rezulte că minimum trei pătrimi din numărul reprezentanţilor împuterniciţi de bisericile locale pentru Adunarea generală respectivă solicită Consiliului naţional dobândirea personalităţii juridice;

b) solicitarea scrisă a bisericilor din Comunitatea zonală, care doresc acordarea personalităţii juridice, semnată de membrii comitetelor locale de presbiteri.

(2) Procesul-verbal va fi semnat şi de către membrul Comitetului executiv care a participat la Adunarea generală.

(3) Eliberarea şi retragerea autorizaţiei de funcţionare a Comunităţii zonale ca persoană juridică se fac de către Comitetul executiv, ca urmare a hotărârii Consiliului naţional.

 

Art. 50. –

Bisericile aparţinând unei naţionalităţi conlocuitoare se pot constitui în comunităţi etnice, similare celor zonale, cu obligaţia menţinerii unităţii BCER - UBCE. În acest caz, comunitatea poartă numele naţionalităţii respective.

 

SECŢIUNEA a 2-a

Adunarea generală a Comunităţii zonale

 

Art. 51. -

(1) Adunarea generală a Comunităţii zonale este organul de conducere al Comunităţii zonale.

(2) Adunarea generală a Comunităţii zonale este alcătuită din delegaţi ai bisericilor locale din zonă, în proporţie de 1 la 30 de membri.

(3) Bisericile locale cu mai puţin de 30 de membri au dreptul la un delegat.

 

Art. 52. -

(1) Adunarea generală a Comunităţii zonale se întruneşte cel puţin o dată pe an. Convocarea o face Comitetul zonal cu 30 de zile înainte de întâlnire. Adunarea generală a Comunităţii zonale este valabil constituită dacă sunt prezente două treimi din numărul delegaţilor.

(2) Dacă nu se întruneşte numărul de delegaţi potrivit alin. (1), şedinţa se suspendă două ore şi se reia în acelaşi loc, cu aceeaşi ordine de zi, cu delegaţii prezenţi, iar hotărârile se vor lua cu majoritatea de trei pătrimi din numărul celor prezenţi.

 

Art. 53. –

Adunarea generală a Comunităţii zonale îndeplineşte următoarele atribuţii:

a) aprobă schema de personal întocmită de Comitetul zonal;

b) stabileşte contribuţia anuală pentru susţinerea Comunităţii zonale, la propunerea Comitetului zonal;

c) decide achiziţionarea şi înstrăinarea de bunuri mobile şi imobile;

d) decide asupra modului de administrare a patrimoniului Comunităţii zonale;

e) aprobă şi descarcă bugetul anual al Comitetului zonal;

f) propune Comitetului executiv suspendarea autorizaţiei de funcţionare a unei Biserici locale aflate în situaţie de criză.

 

Art. 54. -

(1) Adunarea generală are caracter electiv, de regulă o dată la 4 ani, când alege:

a) Comitetul zonal dintre presbiterii desemnaţi de către bisericile locale;

b) preşedintele, vicepreşedintele şi secretarul Comunităţii zonale, după caz;

c) coordonatorii de comisii;

d) reprezentanţii comitetelor zonale în Consiliul naţional, în proporţie de 1 la 600 de membri ai Comunităţii zonale, şi delegaţii pentru Conferinţa naţională a BCER-UBCE, dintre membrii Comitetului zonal, în proporţie de 1 la 200 de membri;

e) 2 sau 3 cenzori cu atribuţia de a controla gestiunea Comunităţii zonale şi de a întocmi rapoarte către Adunarea generală anuală.

(2) La Adunarea generală electivă participă cu statut de invitat un membru al Comitetului executiv.

 

SECŢIUNEA a 3-a

Comitetul zonal al Comunităţii zonale

 

Art. 55. -

(1) Comitetul zonal este organul permanent de îndrumare şi asistenţă al Comunităţii zonale, fiind compus din 5 până la 17 membri.

(2) Comitetul zonal se întruneşte cel puţin o dată la 3 luni.

(3) Comitetul zonal este valabil constituit dacă sunt prezente cel puţin două treimi din numărul membrilor.

(4) Deciziile Comitetului zonal se iau cu majoritatea absolută.

 

Art. 56. –

În cazul în care un membru al Comitetului zonal a fost revocat, a demisionat sau a decedat, se va coopta un membru al Adunării generale al Comunităţii zonale, urmând ca prima Adunare generală a Comunităţii zonale să aprobe cooptarea sau să aleagă altă persoană.

 

Art. 57. –

Comitetul zonal îndeplineşte următoarele atribuţii:

a) coordonează activitatea Comunităţii zonale între adunările generale;

b) menţine legătura cu comitetele bisericilor locale;

c) urmăreşte aplicarea Mărturisirii de Credinţă şi a prezentului statut în activitatea bisericilor;

d) sprijină bisericile locale în probleme de reprezentare, organizare, funcţionare şi disciplină, la cerere;

e) încurajează şi sprijină material şi spiritual înfiinţarea de noi biserici;

f) avizează înfiinţarea de noi biserici;

g) organizează programe de învăţământ şi cursuri biblice;

h) acordă ajutor material bisericilor şi persoanelor aflate în nevoie;

i) sprijină şi organizează tabere pentru tineret, adolescenţi şi copii;

j) sprijină material şi spiritual activitatea în case de odihnă, aziluri de bătrâni, centre de plasament, edituri, tipografii, şcoli, studiouri de radio şi televiziune şi alte activităţi organizate în cadrul Comunităţii zonale;

k) întocmeşte schema de personal a Comunităţii zonale, angajează, desface contractul de muncă şi coordonează activitatea personalului;

l) solicită Comitetului executiv avizarea suspendării unui comitet de presbiteri al unei biserici locale aflate în situaţie de criză;

m) propune Adunării generale suspendarea autorizaţiei de funcţionare a unei biserici locale aflate în situaţie de criză;

n) duce la îndeplinire hotărârile şi sarcinile încredinţate de Adunarea generală, precum şi pe cele încredinţate de BCER-UBCE;

o) transmite către Comitetul executiv procesul-verbal întocmit cu ocazia Adunării generale elective a Comunităţii zonale;

p) aprobă membrii comisiilor de lucru propuşi de coordonatorii acestora;

r) propune spre aprobare Adunării generale cuantumul contribuţiei anuale de susţinere a zonei;

s) propune dezvoltarea de strategii zonale;

ş) hotărăşte asupra cheltuielilor necesare susţinerii activităţii Comunităţii zonale.

 

Art. 58. –

Întrunirile Comitetului zonal sunt conduse de către preşedinte, vicepreşedinte şi secretar, după caz, şi de un prezidiu ales.

 

Art. 59. –

Comitetul zonal emite hotărâri care sunt semnate de către persoanele desemnate. Reprezentarea intereselor Comunităţii zonale pe plan oficial se va face prin delegări de către Comitetul zonal.

 

Art. 60. –

Preşedintele duce la îndeplinire hotărârile Comitetului zonal. El îndrumă şi coordonează activitatea personalului angajat.

 

Art. 61. –

Secretarul Comunităţii zonale îndeplineşte următoarele atribuţii:

a) asigură corespondenţa Comunităţii zonale;

b) întocmeşte procesele-verbale ale Adunării generale zonale şi ale şedinţelor Comitetului zonal;

c) asigură orice alte evidenţe necesare activităţii Comunităţii zonale;

d) transmite în scris bisericilor locale hotărârile luate de Comitetul zonal.

 

Art. 62. -

(1) În cadrul Comunităţii zonale funcţionează următoarele comisii:

a) învăţământ - mass-media;

b) tineret - adolescenţi - copii;

c) păstorire - disciplină;

d) evanghelizare - misiune;

e) financiar - juridic;

f) construcţii - ajutorări.

(2) Comunitatea zonală poate înfiinţa şi alte comisii.

(3) În fiecare comisie, compusă din 2 până la 8 membri, va activa un coordonator. Coordonatorii acestor comisii sunt de drept membri în Comitetul zonal.

(4) Fiecare membru al Comitetului zonal face parte dintr-o comisie.

(5) Membrii Comitetului executiv ai UCDE nu pot avea responsabilităţi de coordonare în comunităţile zonale

 

SECŢIUNEA a 4-a

Patrimoniul Comunităţii zonale

 

Art. 63. -

(1) Comunitatea zonală are patrimoniu propriu. Acesta poate fi compus din:

a) clădiri şi terenuri;

b) edituri, tipografii, case de odihnă, tabere, studiouri pentru radio şi televiziune;

c) echipamente tehnice;

d) mijloace auto;

e) alte bunuri mobile şi imobile.

(2) Înstrăinarea bunurilor din patrimoniu se face numai cu hotărârea Adunării generale a Comunităţii zonale, iar înstrăinarea clădirilor şi a terenurilor din patrimoniu se face şi cu avizul Comitetului executiv.

(3) Bunurile sacre sunt: casele de rugăciune, lăcaşurile de cult, cu terenurile şi anexele aferente, cimitirele confesionale, alte bunuri destinate actelor de cult şi activităţilor religioase. Aceste bunuri sunt imprescriptibile şi insesizabile, conform dispoziţiilor legale în vigoare.

 

Art. 64. –

Patrimoniul Comunităţii zonale provine şi se întreţine din contribuţia bisericilor componente, prin donaţii şi/sau sponsorizări din ţară şi din străinătate.

 

Art. 65. –

Ştampila Comunităţii zonale este rotundă, cu diametrul de 35 mm, constituită din două cercuri concentrice aflate la distanţa de 5 mm unul de altul, între care se înscriu iniţialele "BCER-UBCE". În interiorul cercului mic se înscriu cuvintele "Comunitatea zonală", urmate de numele zonei.

 

Art. 66. -

(1) Desfiinţarea unei comunităţi zonale sau etnice a bisericilor creştine după Evanghelie se poate face de către Adunarea generală a Comunităţii zonale sau etnice, cu votul a cel puţin două treimi din numărul membrilor ei. Convocarea se face de către Comitetul zonal, cu cel puţin 30 de zile înainte. Hotărârea desfiinţării Comunităţii zonale se aprobă cu cel puţin trei pătrimi din numărul voturilor celor prezenţi. De asemenea, Adunarea generală a Comunităţii zonale va decide repartizarea patrimoniului, cu avizul Consiliului naţional.

(2) Divizarea sau comasarea unei comunităţi zonale sau etnice existente se face prin hotărâre a Consiliului naţional, la iniţiativa Comunităţii zonale respective.

 

 

CAPITOLUL IV

Uniunea Creştină după Evanghelie

 

SECŢIUNEA 1

Definire

 

Art. 67. -

(1) Uniunea Creştină după Evanghelie este organul naţional de reprezentare a intereselor BCER-UBCE şi un mijloc de slujire şi asistenţă acordată bisericilor creştine după Evanghelie locale şi celorlalte părţi componente ale BCER-UBCE.

(2) UCDE nu este ierarhie ecleziastică.

(3) Organele de coordonare, conducere şi reprezentare ale UCDE sunt: Conferinţa naţională, Consiliul naţional, Comitetul executiv.

 

SECŢIUNEA a 2-a

Conferinţa naţională a BCER-UBCE

 

Art. 68. -

(1) Conferinţa naţională a BCER-UBCE este structura naţională de coordonare şi îndrumare a BCER-UBCE.

(2) Conferinţa naţională se întruneşte în mod ordinar o dată la 4 ani şi are caracter electiv şi, în mod extraordinar, la cererea scrisă a două treimi din numărul membrilor Consiliului naţional.

(3) Conferinţa naţională a BCER-UBCE este compusă din delegaţii comunităţilor zonale, aleşi în proporţie de un delegat la 200 de membri.

 

Art. 69. -

(1) Convocarea Conferinţei naţionale se face de către Comitetul executiv, ca urmare a deciziei Consiliului naţional al BCER-UBCE, cu cel puţin 30 de zile calendaristice înainte, comunicându-se în scris comunităţilor zonale locul, data şi ordinea de zi. Conferinţa naţională este valabil întrunită dacă participă cel puţin trei pătrimi din numărul delegaţilor.

(2) Dacă nu se întruneşte numărul de delegaţi potrivit alin. (1), şedinţa se suspendă două ore şi se reia în acelaşi loc, cu aceeaşi ordine de zi, cu delegaţii prezenţi, iar hotărârile se vor lua cu majoritate de trei pătrimi din numărul celor prezenţi.

 

Art. 70. –

Conferinţa naţională este condusă de preşedintele UCDE şi de un prezidiu desemnat de Consiliul naţional. Conferinţa naţională electivă este condusă, după raportul de activitate, de către un prezidiu ales.

 

Art. 71. -

(1) Conferinţa naţională îndeplineşte următoarele atribuţii:

a) alege prin vot secret membrii Comitetului executiv dintre membrii Consiliului naţional;

b) hotărăşte asupra problemelor doctrinare, de viziune şi strategie, propuse de Comitetul executiv şi aprobate de Consiliul naţional;

c) aprobă modificările la prezentul statut cu majoritate de două treimi din numărul delegaţilor prezenţi;

d) aprobă prin vot Mărturisirea de Credinţă, precum şi modificările conţinutului acesteia, la propunerea Consiliului naţional, cu o majoritate de trei pătrimi din numărul delegaţilor prezenţi.

(2) Hotărârile Conferinţei naţionale sunt obligatorii pentru toate părţile componente ale BCER-UBCE.

 

SECŢIUNEA a 3-a

Consiliul naţional

 

Art. 72. -

(1) Consiliul naţional este structura de conducere, coordonare şi control al BCER-UBCE, între sesiunile Conferinţei naţionale.

(2) Consiliul naţional este alcătuit din reprezentanţii comunităţilor zonale, aleşi în proporţie de 1 la 600 din numărul membrilor. În cazul în care nu au demisionat sau nu au fost demişi, membrii Comitetului executiv care şi-au încheiat mandatul sunt de drept membri ai Consiliului naţional pentru următorul mandat, fără să afecteze norma de reprezentare a Comunităţii zonale din care fac parte.

(3) Consiliul naţional se întruneşte de două ori pe an şi ori de câte ori este nevoie.

(4) Convocarea Consiliului naţional se face de către Comitetul executiv cu cel puţin 30 de zile calendaristice înainte, comunicându-se în scris locul, data şi ordinea de zi.

(5) Consiliul naţional este valabil întrunit dacă participă cel puţin trei pătrimi din numărul membrilor acestuia.

(6) Dacă nu se întruneşte numărul de delegaţi potrivit alin. (5), şedinţa se suspendă două ore şi se reia în acelaşi loc, cu aceeaşi ordine de zi, cu delegaţii prezenţi, iar hotărârile se vor lua cu o majoritate de trei pătrimi din numărul celor prezenţi.

 

Art. 73. -

(1) Consiliul naţional îndeplineşte următoarele atribuţii:

a) îndrumă şi controlează activitatea Comitetului executiv şi a comisiilor de specialitate;

b) urmăreşte respectarea Mărturisirii de Credinţă şi a prezentului statut;

c) îndrumă şi controlează activitatea financiară a Comitetului executiv prin comisia financiară;

d) propune Conferinţei naţionale modificări ale prezentului statut sau ale Mărturisirii de Credinţă;

e) confirmă rectorul Institutului Teologic Creştin după Evanghelie "Timotheus", ales de Senatul institutului;

f) revocă rectorul Institutului Teologic Creştin după Evanghelie "Timotheus", ales de Senatul institutului, în caz de abateri de la Mărturisirea de Credinţă sau trăire în păcat;

g) aprobă prin vot excluderea din BCER-UBCE a unei Biserici locale, la propunerea Adunării generale a Comunităţii zonale respective, cu o majoritate de trei pătrimi din numărul membrilor prezenţi, pentru abateri de la Mărturisirea de Credinţă şi/sau de la prezentul statut. Patrimoniul Bisericii va rămâne în proprietatea Comunităţii zonale sau, după caz, a BCER-UBCE;

h) aprobă moţiuni privitoare la morală, libertate religioasă, precum şi alte probleme de interes major, la propunerea Comitetului executiv;

i) aprobă afilierea BCER-UBCE la organizaţii religioase din ţară sau din străinătate ori retragerea din acestea;

j) aprobă afilierea la BCER-UBCE a bisericilor locale creştine după Evanghelie din străinătate, la propunerea Comitetului executiv;

k) convoacă Conferinţa naţională extraordinară, prin Comitetul executiv, la solicitarea scrisă a cel puţin două treimi din numărul membrilor Consiliului naţional;

l) aprobă organigrama de funcţionare a Comitetului executiv;

m) stabileşte nivelul contribuţiei anuale pentru susţinerea activităţii generale a BCER-UBCE;

n) aprobă înfiinţarea unor comisii, departamente de lucru, când este nevoie;

o) duce la îndeplinire orice alte atribuţii încredinţate de Conferinţa naţională.

(2) În luarea hotărârilor, votul preşedintelui decide în caz de paritate.

 

Art. 74. -

(1) În cadrul BCER-UBCE funcţionează următoarele comisii naţionale:

1. învăţământ - mass-media;

2. tineret - adolescenţi - copii;

3. păstorire - disciplină;

4. misiune - evanghelizare;

5. financiar - juridic.

(2) La nivel naţional se pot înfiinţa şi alte departamente de lucru.

(3) Fiecare comisie este condusă de 3 consilieri aleşi de Consiliul naţional.

(4) Coordonatorii comisiilor comunităţilor zonale sunt membri în comisiile naţionale similare.

(5) Fiecare membru al Consiliului naţional are datoria să sprijine activitatea unei comisii naţionale.

 

Art. 75. –

Comisiile naţionale îndeplinesc următoarele atribuţii:

a) sprijină prin recomandări activitatea Comitetului executiv;

b) fac recomandări pentru programa de învăţământ propusă de conducerea unităţilor de învăţământ cu pregătire teologică şi pregătire generală ce fiinţează în cadrul BCER-UBCE;

c) propun Comitetului executiv linii directoare cu privire la problemele doctrinare de viziune şi strategie;

d) propun soluţii Comitetului executiv pentru rezolvarea problemelor majore ale BCER-UBCE între întrunirile Consiliului naţional pe probleme specifice;

e) propun Comitetului executiv subiecte pentru ordinea de zi a Consiliului naţional.

 

SECŢIUNEA a 4-a

Comitetul executiv

 

Art. 76. -

(1) Comitetul executiv este organul de reprezentare şi conducere al BCER-UBCE şi este ales de Conferinţa naţională dintre membrii Consiliului naţional, pentru o perioadă de 4 ani.

(2) Comitetul executiv este compus din preşedinte, vicepreşedinte şi secretar general.

 

Art. 77. –

Comitetul executiv îndeplineşte următoarele atribuţii:

a) coordonează activitatea BCER-UBCE între întâlnirile Consiliului naţional;

b) duce la îndeplinire hotărârile Conferinţei naţionale şi ale Consiliului naţional;

c) informează Consiliul naţional asupra activităţilor desfăşurate între sesiunile acestuia;

d) reprezintă interesele BCER-UBCE în faţa statului;

e) reprezintă interesele BCER-UBCE în relaţiile interconfesionale naţionale şi internaţionale;

f) hotărăşte data convocării Consiliului naţional;

g) angajează şi desface contractul de muncă al personalului, conform organigramei de funcţionare aprobate de Consiliul naţional;

h) prezintă raport de activitate în faţa Conferinţei naţionale;

i) convoacă, în termen de 45 de zile, Conferinţa naţională extraordinară, la solicitarea scrisă a două treimi din numărul membrilor Consiliului naţional;

j) emite decizii interne sau hotărâri în cadrul activităţii sale curente;

k) mediază, la cerere, între structurile componente ale BCER-UBCE;

l) aprobă suspendarea Comitetului de presbiteri, la propunerea Comitetului zonal;

m) propune Consiliului naţional anularea autorizaţiei de funcţionare a unei Biserici locale aflate în situaţie de criză;

n) coordonează editarea publicaţiei centrale a BCERUBCE;

o) emite deciziile referitoare la personalul angajat;

p) îndeplineşte orice alte atribuţii date în competenţa sa de Consiliul naţional.

 

Art. 78. –

Preşedintele îndeplineşte următoarele atribuţii:

a) reprezintă BCER-UBCE atât pe plan intern, cât şi extern;

b) coordonează activitatea Comitetului executiv;

c) coordonează activitatea unor comisii stabilite de Consiliul naţional;

d) participă la întâlnirile comitetelor zonale sau ale adunărilor generale zonale şi vizitează bisericile locale;

e) semnează împreună cu secretarul general documentele financiare ale BCER-UBCE.

 

Art. 79. –

Vicepreşedintele îndeplineşte următoarele atribuţii:

a) coordonează activitatea unor comisii stabilite de Consiliul naţional;

b) participă la întâlnirile comitetelor zonale sau ale adunărilor generale zonale şi vizitează bisericile locale;

c) înlocuieşte preşedintele în lipsa acestuia, cu delegare.

 

Art. 80. –

Secretarul general îndeplineşte următoarele atribuţii:

a) coordonează activitatea unor comisii stabilite de Consiliul naţional;

b) înlocuieşte preşedintele în lipsa acestuia şi a vicepreşedintelui, cu delegare;

c) participă la întâlnirile comitetelor zonale sau ale adunărilor generale zonale şi vizitează bisericile locale;

d) coordonează activitatea angajaţilor UCDE;

e) transmite convocările pentru întrunirile Consiliului naţional şi ale Conferinţei naţionale;

f) semnează împreună cu preşedintele documentele financiare ale UCDE.

 

SECŢIUNEA a 5-a

Consilieri naţionali

 

Art. 81. -

(1) Consilierii comisiilor naţionale îndeplinesc următoarele atribuţii:

a) coordonează activitatea comisiei pe care o conduc, împreună cu reprezentantul Comitetului executiv;

b) prezintă raport de activitate în faţa Consiliului naţional o dată pe an;

c) creează şi implementează o viziune şi strategie în domeniul lor de activitate.

(2) Comisiile naţionale se întâlnesc cel puţin o dată pe an, iar convocarea o fac membrii Comitetului executiv cu cel puţin 30 de zile calendaristice înainte, comunicându-se în scris locul, data şi ordinea de zi.

 

SECŢIUNEA a 6-a

Instituţii de învăţământ

 

Art. 82. –

În cadrul BCER-UBCE pot funcţiona instituţii de învăţământ de grad universitar şi preuniversitar. Relaţiile dintre BCER-UBCE şi instituţiile de învăţământ se stabilesc pe bază de protocol. Şcolile biblice existente pot încheia parteneriate cu BCER-UBCE, conform prezentului statut.

 

Art. 83. -

(1) Fiecare instituţie de învăţământ care a încheiat protocol va avea în bordul de coordonare reprezentanţi numiţi de conducerea părţilor componente ale BCER-UBCE de care aparţin, cu acordul conducerii şcolii biblice respective.

(2) Denunţarea protocolului sau retragerea autorizaţiei de funcţionare eliberate de UCDE duce la încetarea activităţii de învăţământ a instituţiei respective în cadrul BCER-UBCE.

(3) Odată cu denunţarea protocolului sau cu retragerea autorizaţiei de funcţionare eliberate de UCDE, avizul dat la înfiinţare se retrage.

(4) UCDE poate înfiinţa şcoli biblice cu personalitate juridică.

 

Art. 84. –

În cadrul BCER-UBCE funcţionează Institutul Teologic Creştin după Evanghelie "Timotheus", cu personalitate juridică. Institutul Teologic Creştin după Evanghelie "Timotheus" funcţionează în conformitate cu legislaţia în vigoare şi sub autoritatea Consiliului naţional, pe bază de autorizaţie eliberată de UCDE. Institutul Teologic Creştin după Evanghelie "Timotheus" se supune controlului financiar al comisiei financiare.

 

CAPITOLUL V

Dispoziţii finale

 

Art. 85. –

Biserica locală, Comunitatea zonală şi toate părţile componente ale BCER-UBCE sunt obligate să transmită date cu caracter general solicitate de UCDE.

 

Art. 86. -

(1) Bugetul UCDE se realizează din cotizaţia fiecărei Biserici locale, în funcţie de numărul de membri.

(2) Se pot realiza venituri şi din alte surse financiare.

 

Art. 87. –

Controlul financiar intern se efectuează prin personal specializat, conform dispoziţiilor legale în vigoare.

 

Art. 88. -

(1) BCER-UBCE şi/sau UCDE deţin în proprietate bunuri mobile şi imobile necesare desfăşurării în bune condiţii a activităţii acestora.

(2) Bunurile sacre sunt: casele de rugăciune, lăcaşurile de cult, cu terenurile şi anexele aferente, cimitirele confesionale, alte bunuri destinate actelor de cult şi activităţilor religioase. Aceste bunuri sunt imprescriptibile şi insesizabile, conform prevederilor legale în vigoare.

 

Art. 89. –

BCER-UBCE are două categorii de personal:

a) personal specific activităţii spirituale;

b) personal tehnico-administrativ de specialitate.

 

Art. 90. –

UCDE îşi alege, numeşte şi angajează personalul necesar din cadrul membrilor BCER-UBCE.

 

Art. 91. -

(1) Comitetul executiv poate desface contractul de muncă al angajaţilor UCDE în cazul în care aceştia s-au făcut vinovaţi de încălcarea Mărturisirii de Credinţă şi a prezentului statut, precum şi pentru neîndeplinirea sarcinilor de serviciu.

(2) Pentru personalul prevăzut la art. 89 lit. a) este necesar avizul Comitetului zonal.

 

Art. 92. –

Hotărârile luate şi actele încheiate în cadrul BCER-UBCE cu încălcarea prevederilor prezentului statut sunt nule.

 

Art. 93. –

Ştampila BCER-UBCE va fi rotundă, cu diamentrul de 35 mm, constituită din două cercuri concentrice la o distanţă de 5 mm, între care se înscrie: BCER-UBCE. Periferia cercului este simplă. În interiorul cercului mic se află sigla.

 

Art. 94. –

Folosirea denumirii "Cultul Creştin după Evanghelie din Republica Populară Română", recunoscut pe baza Decretului nr.177/1948 pentru regimul general al cultelor religioase, cu modificările şi completările ulterioare, şi Decretului nr. 1.203/1950 pentru aprobarea Statutului de organizare şi funcţionare a Cultului Creştin după Evanghelie din Republica Populară Română, nepublicat, cu modificările ulterioare, sub care au funcţionat Bisericile Creştine după Evanghelie din România, încetează odată cu aprobarea prezentului statut şi se va folosi numai denumirea "Biserica Creştină după Evanghelie din România - Uniunea Bisericilor Creştine după Evanghelie".

 

Art. 95. –

Sediul UCDE este în Bucureşti.

 

Art. 96. -

(1) Prezentul statut a fost aprobat de Conferinţa naţională a BCER-UBCE din data de 13 octombrie 2007.

(2) Modificările şi completările la prevederile prezentului statut se vor face prin hotărâre a Conferinţei naţionale a BCER UBCE.

(3) Pentru viaţa internă a BCER-UBCE modificările şi completările făcute de Conferinţa naţională îşi produc efectul din momentul aprobării.

(4) Acestea vor urma procedura aplicată la aprobarea prezentului statut.