Print Friendly, PDF & Email

The measure is available in the following languages:

MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE

 

ORDIN Nr. M.2/2014

pentru aprobarea Regulamentului privind asistența religioasă în Armata României

Monitorul Oficial nr. 43 din 20.01.2014

 

În baza prevederilor art. 10 alin. (3) și art. 20 alin. (2) din Legea nr. 195/2000 privind constituirea și organizarea clerului militar,

având în vedere prevederile art. 5 alin. (1) lit. p) din Legea nr. 346/2006 privind organizarea și funcționarea Ministerului Apărării Naționale, cu modificările ulterioare, și ale art. 25 și 27 din Legea nr. 195/2000,

în temeiul prevederilor art. 33 alin. (1) din Legea nr. 346/2006, cu modificările ulterioare, ministrul apărării naționale emite prezentul ordin.

 

Art. 1

Se aprobă Regulamentul privind asistența religioasă în Armata României, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

 

Art. 2

La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul ministrului apărării naționale nr. M.149/2000 privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a asistenței religioase în armată.

 

Art. 3

Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul apărării naționale,

Mircea Dușa

 

ANEXĂ

 

REGULAMENT

privind asistența religioasă în Armata României

 

CAPITOLUL I

Principii generale

 

Art. 1

(1) Prezentul regulament stabilește modul de organizare și funcționare a structurilor de asistență religioasă, participarea la misiuni și operații în afara teritoriului statului român, precum și normele privind aprecierea de serviciu, recrutarea, selecționarea, încadrarea, evidența, promovarea, recompensele și sancțiunile preoților militari în Ministerul Apărării Naționale.

(2) Clerul militar este o categorie socioprofesională constituită din preoții militari care își desfășoară activitatea în structurile Ministerului Apărării Naționale în scopul satisfacerii cerințelor spiritual-religioase ale personalului.

(3) Statutul și ierarhia preoților militari din Ministerul Apărării Naționale sunt stabilite de lege.

(4) Preoții militari sunt asimilați corpului ofițerilor și încadrează funcții în condițiile legii, conform statelor de organizare.

(5) Exercitarea asistenței religioase în garnizoane și unități militare completează gama activităților de educare a personalului.

 

Art. 2

(1) Preoții militari se subordonează militar-administrativ șefilor structurilor militare în care sunt încadrați și spiritual-canonic ierarhiei bisericești sau cultului legal constituit care i-a recomandat.

(2) Preoții militari se subordonează, pe linie de asistență religioasă, în limitele impuse de regulamentele militare, inspectorului general și șef al Secției asistență religioasă.

(3) Preoții militari contribuie, prin mijloace specifice, fără a face prozelitism, la cultivarea virtuților ostășești, formarea răspunderii civice și a sentimentelor patriotice în rândul militarilor.

(4) Preoții militari respectă întocmai reglementările militare în vigoare, principiile doctrinare și morale ale cultului, precum și reglementările, canoanele și legiuirile bisericești potrivit propriilor statute.

(5) Preoții militari de la toate eșaloanele aplică în teritoriu atât reglementările specifice ale Ministerului Apărării Naționale, cât și cele elaborate de Secția asistență religioasă.

 

CAPITOLUL II

Organizarea asistenței religioase în Armata României

 

Art. 3

(1) În Ministerul Apărării Naționale funcționează Secția asistență religioasă, ca structură specializată, în subordinea nemijlocită a șefului Statului Major General, cu responsabilități și competențe în domeniul asistenței religioase în Armata României.

(2) La nivelul statelor majore ale categoriilor de forțe ale armatei și al comandamentelor de sprijin pot funcționa entități organizaționale de asistență religioasă, cu avizul Secției asistență religioasă, potrivit statelor de organizare; dimensionarea acestora se realizează în funcție de necesități, cu respectarea reglementărilor în vigoare.

(3) La nivelul structurilor de tip divizie/similare, al instituțiilor militare de învățământ, al unităților sanitare cu paturi, al marilor unități și unităților militare este încadrat câte un preot militar, în conformitate cu prevederile cuprinse în statele de organizare.

(4) Preotul militar care este încadrat la o mare unitate, respectiv unitate militară, al cărei comandant este și comandant al garnizoanei, este preotul militar al garnizoanei.

 

Art. 4

Clerul militar face parte din serviciul culte și deține una din specialitățile militare corespunzătoare, potrivit nomenclatorului armelor, serviciilor și specialităților militare.

 

Art. 5

Preotul militar beneficiază de ajutorul unui cântăreț, selecționat pe bază de voluntariat din rândul soldaților/gradaților profesioniști, încadrat la aceeași unitate militară.

 

Art. 6

Evidența clerului militar se realizează nominal, statistic și în sistem informatic, în mod similar cadrelor militare. Modelul fișei matricole pentru preoții militari este prevăzut în anexa nr. 1. Coperta memoriului original este de culoare neagră.

 

Art. 7

(1) Toate lăcașurile de cult, respectiv paraclise, capele și biserici destinate asigurării asistenței religioase în spațiul militar se asigură prin construcții/părți din acestea edificate pe terenuri aflate în administrarea Ministerului Apărării Naționale.

(2) Beneficiarul unui lăcaș de cult din cadrul unei unități militare este Ministerul Apărării Naționale, prin unitatea militară în care se execută investiția imobiliară sau schimbarea de destinație.

(3) Procesul de realizare a unui obiectiv de investiție imobiliară cu destinația lăcaș de cult se desfășoară conform prevederilor legale în vigoare privind realizarea obiectivelor de investiții imobiliare în Ministerul Apărării Naționale.

(4) În cazul în care, în urma restructurării și/sau desființării unității militare care are în evidență lăcașul de cult și în cazul în care în garnizoană nu mai există o altă unitate militară care să preia în administrare lăcașul, acesta poate trece în administrarea unei alte instituții, conform prevederilor legale, pentru folosința unității de cult în a cărei jurisdicție canonică se află, potrivit scopului pentru care a fost construit.

(5) Lăcașurile de cult sunt gestionate și utilizate de către unitățile militare în perimetrul cărora sunt construite.

(6) Lăcașurile de cult sunt utilizate și de către personalul militar și civil din afara unităților militare în care sunt construite acestea.

(7) Comandanții unităților militare prevăzute la alin. (5) asigură condițiile necesare și aprobă proceduri interne în vederea interzicerii accesului în zone neautorizate, precum și pentru protejarea informațiilor clasificate.

 

Art. 8

Șeful Secției asistență religioasă este inspectorul general al clerului militar, asimilat gradului de general de brigadă, are rang onorific de vicar administrativ și este numit în funcție în condițiile legii.

 

CAPITOLUL III

Funcționarea structurilor de asistență religioasă

 

Art. 9

Secția asistență religioasă are următoarele atribuții:

a) coordonează asigurarea asistenței religioase personalului din Armata României, organizează și execută activitățile de îndrumare și control pe această linie;

b) obține de la conducătorii cultelor legal recunoscute aprobările/avizele necesare numirii, mutării sau eliberării din funcție a clerului militar, indiferent de eșalon sau de cult;

c) elaborează și promovează proiecte de acte normative specifice, rapoarte și alte documente privind conducerea și desfășurarea activității de asistență religioasă;

d) concepe și realizează programe, metodologii și documente privind activitatea de asistență religioasă;

e) propune și pregătește în timp de pace măsurile necesare continuării procesului de educație moral-religioasă în vreme de război, elaborează metode de conservare și/sau ocrotire a patrimoniului național și spiritual al Armatei României, ce aparține serviciului de asistență religioasă;

f) colaborează cu Secretariatul de Stat pentru Culte, cu Biserica Ortodoxă Română și cu celelalte biserici sau culte legal recunoscute, în vederea asigurării asistenței religioase pentru toți militarii în activitate și familiile acestora, indiferent de confesiune;

g) dezvoltă relații de colaborare cu structurile similare din armatele altor state, pentru sporirea prestigiului Armatei României pe plan extern și pentru perfecționarea asistenței religioase pe plan intern;

h) colaborează cu structurile de relații publice din Ministerul Apărării Naționale în vederea mediatizării activităților moral-religioase din Armata României, asigurând o legătură permanentă cu societatea civilă, cu respectarea reglementărilor în vigoare privind protecția informațiilor clasificate;

i) asigură asistența religioasă personalului militar și civil, precum și familiilor acestora din structurile centrale, din cele care funcționează în subordinea nemijlocită a ministrului apărării naționale și din cele care funcționează în sediul Ministerului Apărării Naționale, cu excepția celui din structurile care au prevăzut și încadrat preot militar;

j) elaborează tematicile și programele de pregătire a preoților militari;

k) propune modelul documentelor prin care preoții militari se identifică în țară, străinătate și teatrele de operații; documentul prin care se dovedește identitatea și calitatea de preot militar este legitimația preotului militar, al cărei model este prevăzut în anexa nr. 2;

l) preoții militari încadrați în Secția asistență religioasă execută și atribuțiile preotului militar prevăzute la art. 11 alin. (1) lit. c)-o).

 

Art. 10

Preoții militari încadrați în entitățile organizaționale din cadrul statelor majore ale categoriilor de forțe ale armatei și comandamentelor de sprijin sunt subordonați nemijlocit comandanților acestor unități militare și au următoarele atribuții:

a) coordonează asistența religioasă din structurile statelor majore ale categoriilor de forțe ale armatei și comandamentelor de sprijin, execută activități de îndrumare și control pe această linie, cu avizul Secției asistență religioasă;

b) implementează în structurile statelor majore ale categoriilor de forțe ale armatei și comandamentelor de sprijin, regulamentele, normele, dispozițiile și instrucțiunile elaborate de Secția asistență religioasă;

c) înaintează semestrial la Secția asistență religioasă un raport de activitate propriu și o sinteză a activităților desfășurate de preoții militari din cadrul statelor majore ale categoriilor de forțe ale armatei și comandamentelor de sprijin;

d) asigură asistența religioasă personalului militar în activitate și civil din statele majore ale categoriilor de forțe ale armatei și comandamentele de sprijin, precum și familiilor acestora;

e) organizează, cu avizul Secției asistență religioasă, convocările anuale ale preoților militari din structurile subordonate statelor majore ale categoriilor de forțe ale armatei și comandamentelor de sprijin;

f) execută atribuțiile preotului militar prevăzute la art. 11 alin. (1) lit. c)-o).

 

Art. 11

(1) Preotul militar care funcționează la nivel divizie/similar, instituție militară de învățământ, mare unitate și unitate militară are următoarele atribuții:

a) înaintează un raport de activitate Secției asistență religioasă, semestrial, ierarhic, prin entitățile organizaționale de la statele majore ale categoriilor de forțe ale armatei și comandamentele de sprijin;

b) asigură asistența religioasă cadrelor militare, personalului civil, precum și familiilor acestora, conform prevederilor art. 4 din Legea nr. 195/2000 privind constituirea și organizarea clerului militar;

c) oficiază Sfânta Liturghie, celelalte slujbe și servicii religioase, administrează Sfintele Taine, asigurând mărturisirea și împărtășirea personalului militar și civil, desfășoară activități de pastorație individuală și de grup în unități militare, în timp de pace sau la campanie;

d) transmite militarilor învățătura de credință a Bisericii strămoșești/cultului legal recunoscut, cultivă în sufletele acestora valorile spirituale străbune, precum omenia, dragostea și respectul față de memoria și jertfele înaintașilor, moralitatea sănătoasă, demnitatea și onoarea militară, responsabilitatea, iubirea aproapelui, iubirea de neam și de țară, grija pentru ducerea la îndeplinire a misiunilor încredințate, modestia, supunerea, precum și alte virtuți;

e) desfășoară activități de educație moral-religioasă, etică și civică a personalului armatei prin conferințe, prelegeri, predici, cateheze, articole și alte modalități misionar-pastorale;

f) colaborează cu ceilalți factori educaționali din unități militare, comandamente și garnizoane pentru organizarea serviciilor religioase cu ocazia unor evenimente importante din istoria și spiritualitatea poporului român - Ziua Națională a României, sărbători religioase, aniversări, comemorări și evocări, Ziua Armatei României, Ziua Eroilor, Ziua rezervistului militar, zilele categoriilor de forțe ale armatei, armelor, unităților militare, depunerea jurământului militar și alte manifestări comemorative;

g) acordă asistență religioasă personalului militar și civil care suferă de afecțiuni, aflat în spital sau la domiciliu, la cererea acestuia ori a familiei;

h) expune punctul de vedere creștin, când consideră necesar sau când este solicitat, în cazul sancționării disciplinare a militarilor, ținând cont atât de iubirea aproapelui, cât și de grija pentru păstrarea ordinii, disciplinei, onoarei și demnității militare;

i) propune comandantului unității militare, în funcție de activitățile specifice desfășurate la nivelul unității militare, în zilele de sărbători religioase, acordarea de învoiri sau permisii militarilor ce aparțin cultelor legal recunoscute;

j) conlucrează cu toți factorii pentru prevenirea și combaterea, prin mijloace pastorale specifice, atât a manifestărilor antisociale, cât și a celor îndreptate împotriva ordinii constituționale ori a capacității de luptă;

k) se preocupă de starea psiho-morală și disciplinară a militarilor, conlucrând cu factorii responsabili din unitățile militare;

l) acordă o atenție deosebită problemelor de educație privind familia;

m) participă, cu aprobarea comandanților, la programele de pregătire pastorală, organizate de Biserică, fără a afecta activitatea de asistență religioasă din structurile militare unde își desfășoară activitatea;

n) întocmește și supune aprobării comandantului/șefului unității militare programe de lucru pe perioade de timp determinate - lunar, trimestrial, semestrial - și urmărește îndeplinirea acestora;

o) preotul militar poate acorda interviuri și declarații de presă sau poate participa la emisiuni radio și TV, în conformitate cu instrucțiunile privind activitatea de informare și relații publice în Ministerul Apărării Naționale, cu aprobarea prealabilă a ierarhului locului și înștiințarea, ierarhic, a Secției asistență religioasă despre activitate.

(2) În sensul prezentului regulament, prin sintagma cadre militare se înțelege:

a) cadre militare în activitate;

b) cadre militare în rezervă și retragere care anterior au avut calitatea de cadru militar în activitate.

(3) Acordarea asistenței religioase pentru cadrele militare în rezervă și retragere se face fără alocarea de fonduri financiare din bugetul Ministerului Apărării Naționale.

 

CAPITOLUL IV

Participarea la misiuni și operații în afara teritoriului statului român

 

Art. 12

(1) Preoții militari însoțesc structurile militare ce participă la misiuni și operații în afara teritoriului statului român cu acordul scris/binecuvântarea conducătorilor bisericilor/cultelor legal constituite care i-au recomandat.

(2) Secția asistență religioasă organizează și desfășoară testările pe linie de specialitate și pregătirea pentru preoții militari care vor participa la misiuni și operații în afara teritoriului statului român, în colaborare cu entitatea organizațională de asistență religioasă de la nivelul statului major al categoriei de forțe ale armatei sau al comandamentului de sprijin care gestionează misiunea.

(3) Examinarea medicală a preoților militari se efectuează în perioada în care sunt planificate structurile militare pe care le însoțesc.

(4) Secția asistență religioasă avizează propunerile și efectuează demersurile necesare obținerii binecuvântării/aprobării Patriarhului Bisericii Ortodoxe Române/șefului bisericii sau cultului de care aparțin, pentru preoții militari care au fost selectați în urma testărilor și examenelor prevăzute la alin. (2) și (3) pentru participarea la misiuni și operații în afara teritoriului statului român.

 

Art. 13

(1) Pe durata participării la misiuni și operații în afara teritoriului statului român, preoții militari în cauză sunt asimilați corpului ofițerilor cu gradul corespunzător funcției prevăzute în statul de organizare al structurii militare pe care o însoțesc.

(2) Preoții militari participanți la misiuni și operații în afara teritoriului statului român asigură asistența religioasă și consiliază comandantul/șeful structurii militare pe care o însoțesc, pe linie de asistență religioasă.

 

Art. 14

La încheierea misiunii și operațiilor în afara teritoriului statului român, preoții militari întocmesc un raport de activitate, avizat de comandantul/șeful structurii militare pe care au însoțit-o, pe care-l înaintează, ierarhic, Secției asistență religioasă.

 

CAPITOLUL V

Aprecierea de serviciu a preoților militari

 

Art. 15

(1) Evaluarea profesională a preoților militari se efectuează cu respectarea principiilor și regulilor privind aprecierea, desfășurarea activității specifice, precum și contestarea și revizuirea, prevăzute de actele normative specifice în vigoare care reglementează aprecierea de serviciu a cadrelor militare; responsabilitățile privind evaluarea profesională a preoților militari se stabilesc prin prezentul regulament.

(2) Aprecierea de serviciu a preoților militari se realizează conform fișei de apreciere a activității preotului militar anuală/specială, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 3.

(3) Evaluatorul inițial este comandantul/șeful structurii militare în care este încadrat preotul militar.

(4) Evaluatorul decident este inspectorul general și șef al Secției asistență religioasă.

(5) Fișa de apreciere a activității preotului militar anuală/specială este trimisă, ierarhic, la Secția asistență religioasă prin statele majore ale categoriilor de forțe ale armatei și comandamentele de sprijin.

(6) Evaluarea preoților militari din Secția asistență religioasă se face de către inspectorul general și șef al Secției asistență religioasă, ca evaluator unic.

(7) Calificativul obținut de preotul militar la activitatea specifică se comunică de către Secția asistență religioasă ierarhului în a cărui eparhie își desfășoară activitatea preotul militar, prin Sectorul social-filantropic al Patriarhiei Bisericii Ortodoxe Române.

 

Art. 16

(1) Secțiunea E1 "Organizarea și desfășurarea asistenței religioase“ din anexa nr. 3 se completează de către evaluatorul inițial avându-se în vedere următorii indicatori analitici:

a) cunoașterea și aplicarea legislației, regulamentelor și normativelor ce reglementează activitatea de asistență religioasă în Armata României;

b) îndeplinirea atribuțiilor funcționale care îi revin preotului militar conform fișei postului acestuia; întocmirea planului anual cu principalele activități și, eventual, împărțirea lui pe trimestre, luni, săptămâni;

c) participarea preotului militar la activitățile din mari unități sau unități militare cu implicarea în desfășurarea activităților organizate sau la care este invitat să participe.

(2) Secțiunea E2 "Activitatea liturgică și pastorală“ din anexa nr. 3 se completează de către evaluatorul inițial avându-se în vedere următorii indicatori analitici:

a) programul liturgic și oficierea celorlalte slujbe religioase - duminica și sărbătorile din timpul săptămânii - în măsura în care programul liturgic este în concordanță cu planul anual cu principalele activități și/sau cu planul instrucției;

b) activitățile pastoral-misionare individuale și de grup care presupun desfășurarea unor activități cu militarii care îndeplinesc diferite misiuni, cu militarii care săvârșesc abateri disciplinare, cu cadrele militare tinere sau cu cele care au probleme deosebite, precum și cu membrii familiilor acestora sau cu militarii ce aparțin altor confesiuni religioase;

c) prelegerile/conferințele susținute cu diferite ocazii în măsura în care au fost susținute prelegeri/conferințe cu caracter religios moral în cadrul adunărilor de comandament, cu ocazia participării la diferite evenimente cu specific religios și/sau militar.

(3) Secțiunea E3 "Asigurarea logistică specifică“ din anexa nr. 3 se completează de către evaluatorul inițial avându-se în vedere următorii indicatori analitici:

a) spațiul liturgic - capelă amenajată/paraclis/biserică construită - și modul amenajării acestuia, care presupun preocuparea și grija pentru construirea/administrarea unui spațiu liturgic propriu în incinta unității militare;

b) asigurarea obiectelor și materialelor de cult necesare oficierii slujbelor aparținând cultului divin public.

 

Art. 17

(1) În stabilirea calificativului final, evaluatorul decident ia în considerare rapoartele de activitate înaintate.

(2) Raportul de activitate al preotului militar, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 4, se înaintează semestrial, până la data de 15 ale primei luni a semestrului următor, iar preoții de la statele majore ale categoriilor de forțe și comandamentele de sprijin ale armatei înaintează Secției asistență religioasă, centralizat, rapoartele de activitate până la data de 20 a aceleiași luni.

(3) Raportul de activitate se completează în două exemplare, exemplarul al doilea fiind păstrat la preotul militar care l-a întocmit, și se marchează cu litera "X“ numai căsuțele ce corespund activității desfășurate.

(4) Raportul de activitate nu trebuie să depășească trei pagini și se redactează folosind fontul "Times New Roman“, mărimea 14, iar detalierea activităților de la sfârșitul fiecărui capitol se face succint și la obiect.

 

CAPITOLUL VI

Recrutarea, selecția, încadrarea și promovarea preoților militari

 

Art. 18

(1) Recrutarea preoților militari se face de către Ministerul Apărării Naționale prin Secția asistență religioasă și Direcția personal și mobilizare din Statul Major General în condițiile legii.

(2) Vârsta minimă a candidaților este de 25 de ani, iar vârsta maximă este de 30 de ani.

 

Art. 19

(1) Selecția personalului hirotonit sau ordinat aparținător cultelor legal recunoscute, recrutat în condițiile prevăzute la art. 18 alin. (1) se realizează prin concurs sau examen, potrivit legislației în vigoare.

(2) Pentru preoții ortodocși, examenul se desfășoară la Patriarhia Română, cu o comisie alcătuită din reprezentanți ai Secției asistență religioasă și ai Direcției personal și mobilizare din Statul Major General și profesori de la Facultatea de Teologie nominalizați de Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, președintele comisiei fiind ierarhul din Sfântul Sinod care gestionează asistența religioasă în mediul militar, tematica după care se va desfășura concursul fiind cea aprobată de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.

(3) Pentru candidații aparținând altor biserici sau culte, examenul se desfășoară la sediul bisericii sau cultului respectiv, din comisie făcând parte și reprezentanți ai bisericii sau cultului de care aparțin candidații. Reprezentanții bisericii sau cultului stabilesc tematica de specialitate.

(4) Încadrarea personalului declarat admis în urma concursului se face în baza contractului individual de muncă încheiat între comandantul/șeful unității/instituției militare și acesta.

 

Art. 20

(1) Promovarea în funcții se face pe bază de concurs sau examen și cu acordul autorităților cultului care i-a recomandat și/sau în a căror jurisdicție canonică se află.

(2) Candidații la concursul/examenul pentru ocuparea unor funcții superioare, dacă acestea sunt prevăzute în statele de organizare ale comandamentelor de divizie/similare, ale statelor majore ale categoriilor de forțe ale armatei și ale comandamentelor de sprijin, inclusiv a celor din Secția asistență religioasă, trebuie să fie absolvenți de studii postuniversitare de specialitate, organizate de Universitatea Națională de Apărare "Carol I“ la propunerea Secției asistență religioasă sau de alte instituții de învățământ superior.

(3) Criteriile de studii se consemnează în fișele posturilor de la eșaloanele respective.

 

CAPITOLUL VII

Recompense și sancțiuni

 

Art. 21

(1) Preoților militari li se pot acorda decorații, medalii, titluri de onoare, ordine militare, ranguri și distincții bisericești, recompense morale și materiale potrivit reglementărilor militare și bisericești și în conformitate cu prevederile art. 19 din Legea nr. 195/2000.

(2) Pentru abateri de la disciplină, neîndeplinirea atribuțiilor funcționale sau încălcarea regulilor de conviețuire socială, preoții militari pot fi sancționați disciplinar, conform prezentului regulament și/sau regulamentelor ecleziastice, potrivit canoanelor și legiuirilor bisericești, de către comandanții/șefii unităților militare în care sunt încadrați, inspectorul general și șef al Secției asistență religioasă sau autoritatea eclesiastică în a cărei jurisdicție se află, după caz.

(3) Orice abatere disciplinară a preoților militari este adusă la cunoștința inspectorului general și șef al Secției asistență religioasă de către comandanții/șefii unităților militare în care aceștia își desfășoară activitatea. În cazul în care abaterea are conotații penale și face obiectul unor sancțiuni canonice, ea este adusă și la cunoștința autorității ecleziastice în a cărei sferă de competență canonică se găsește cel în cauză, prin Sectorul social-filantropic al Patriarhiei Bisericii Ortodoxe Române.

 

Art. 22

(1) Sancțiunile disciplinare care pot fi aplicate de către comandanții/șefii unităților militare în care sunt încadrați preoții militari și inspectorul general și șef al Secției asistență religioasă sunt:

a) avertisment;

b) mustrare scrisă;

c) reducerea soldei funcției de bază pe o durată de 1-3 luni cu 5-10%;

d) desfacerea disciplinară a contractului de muncă.

(2) Aplicarea sancțiunilor disciplinare prevăzute la alin. (1) lit. c) și d) se face după executarea unei cercetări prealabile efectuate de către o comisie stabilită de către comandantul/șeful unității militare din care fac parte, în mod obligatoriu, un reprezentant al Secției asistență religioasă și reprezentantul autorității eclesiastice locale în a cărei jurisdicție canonică este preotul militar cercetat; comisia se alcătuiește din 5 membri.

(3) Aplicarea sancțiunilor disciplinare preoților militari se face cu respectarea prevederilor art. 251 alin. (2)-(4) și ale art. 252 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în părțile care corespund.

 

Art. 23

(1) Pentru cercetarea și aplicarea sancțiunilor de către autoritatea eclesiastică competentă, inspectorul general și șef al Secției asistență religioasă întocmește și transmite un referat.

(2) Referatul cuprinde prezentarea detaliată a cazului și se transmite prin Sectorul social-filantropic al Patriarhiei Bisericii Ortodoxe Române sau conducătorilor cultelor legal constituite și reprezentate în Ministerul Apărării Naționale, după caz.

 

CAPITOLUL VIII

Dispoziții finale

 

Art. 24

(1) Candidații declarați admiși pot urma, după încadrare, cursuri specifice domeniului militar în cadrul Universității Naționale de Apărare "Carol I“.

(2) Durata cursurilor și programa acestora se stabilește de către Universitatea Națională de Apărare "Carol I“ împreună cu Secția asistență religioasă și sunt avizate de către Direcția management resurse umane.

(3) Pregătirea de specialitate a preoților militari se face și prin cursuri organizate în sistemul clerical civil de către cultul de care aparțin sau în alte instituții de învățământ superior.

(4) Cursurile efectuate în străinătate pe linia cultului respectiv pot fi asimilate celor organizate în sistemul militar de învățământ, dacă au durate și programe asemănătoare și sunt recunoscute/omologate de către statul român și cu respectarea prevederilor/procedurilor interne ale Ministerului Apărării Naționale.

 

Art. 25

Preoții militari participă la convocările de specialitate organizate de Secția asistență religioasă și de entitatea organizațională de asistență religioasă de la statele majore ale categoriilor de forțe ale armatei și comandamentele de sprijin.

 

Art. 26

(1) Drepturile bănești, de hrană și celelalte drepturi prevăzute de lege pentru preoții militari sunt cele corespunzătoare cadrelor militare din structurile unde sunt încadrați, potrivit legislației în vigoare.

(2) Preoții militari poartă la serviciile religioase vestimentația cultului de care aparțin, iar în celelalte ocazii, uniforma clericală adecvată și beneficiază de drepturile de echipament prevăzute de Regulamentul privind descrierea uniformei militare clericale, a însemnelor distinctive și de ierarhizare, specifice clerului militar din Ministerul Apărării Naționale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 774/2004.

(3) Uniformele militare clericale sunt asigurate conform normelor de echipare a cadrelor militare și confecționate în atelierele Ministerului Apărării Naționale sau prin atelierele civile de haine preoțești, potrivit legislației în vigoare.

(4) Normele de înzestrare în timp de pace și la campanie, cu tehnică și materiale specifice, se elaborează de Secția asistență religioasă împreună cu Direcția logistică din Statul Major General și se aprobă de către ministrul apărării naționale.

 

Art. 27

Preoții militari beneficiază de încadrare în condiții deosebite, condiții speciale și alte condiții, în funcție de situația concretă a fiecăruia, în aceleași condiții ca și cadrele militare.

 

Art. 28

Anexele nr. 1-4 fac parte integrantă din prezentul regulament.