Print Friendly, PDF & Email

Il provvedimento è disponibile nelle seguenti lingue:

PATRIARHIA ROMÂNĂ

CANCELARIA SFÂNTULUI SINOD

 

REGULAMENTUL

PENTRU ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA CIMITIRELOR PAROHIALE ŞI MÂNĂSTIREŞTI DIN CUP RINSUL EPARHIILOR

BISERICII ORTODOXE ROMÂNE

 

BUCUREŞTI 2003

 

REGULAMENTUL

PENTRU ORGANIZAREA ŞI FUNCŢION AREA CIMITIRELOR PAROHIALE ŞI MÂNĂSTIREŞTI DIN CUPRINSUL EPARHIILOR BISERICII ORTODOXE ROMÂNE

 

Text publicat în Revista ''Biserica Ortodoxă Română", anul C (1982), nr. 1-2, după votarea lui de către Sfăntul Sinod la 23 decembrie 1977 şi de către Adunarea Natională Bisericească la 11 dec·embrie 1977. În vigoare cu amendamentul adus de Sfântul Sinod în şedi_ţa din 5 iunie 1987.

 

CAPITOLUL 1

DISPOZIŢII GENERALE

 

Art.l -

Parohiile şi mânăstirile din cuprinsul eparhiilor Bisericii Ortodoxe Române pot avea şi întreţine cimitire proprii, potrivit prevederilor art.9 din Decretul nr. l77/1948 pentru regimul general al cultelorreligioase şi ale art.181-185 din Statutul pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române. Aceste cimitire au caracter de bunuri sacre şi sunt proprietatea parohiilor sau mânăstirilor, ca unităţi locale de cult cu personalitate juridică.

 

Art.2 -

În virtutea aceloraşi dispoziţii, parohiile şi mânăstirile din cuprinsul Eparhiilor Bisericii Ortodoxe Române pot primi, organiza şi administraîn condiţiile prezentului Regulamentşi cimitire atribuite de organele administrative locale.

 

Art.3 -

Înfiinţarea, funcţionarea, extinderea şi desfiinţarea cimitirelor parohiale sau mânăstireşti se face potrivit dispoziţiilor legale în vigoare, de conducerea eparhiei respective, cu avizul organelor administrative şi sanitare locale, precum şi cu acordul Departamentului Cultelor.

Departamentul Cultelor este fosta denumire a actualului Secretariat de Stat pentru Culte din cadrul Ministerului Culturii şi Cultelor.

 

Art.4 -

Consiliul parohial şi Consiliul economic la mânăstiri sunt organele statutare competente în ceea ce priveşte organizarea şi administrarea cimitirelor, în condiţiile prezentului Regulament.

 

Art.5 -

Cimitirul parohial este destinat înmorrnântării enoriaşilor decedaţi din acea parohie. În cazuri speciale, cu aprobarea Consiliului parohial, se permite jnmormântarea oricăror alte persoane decedate.

În cimitirele mânăstirilor pot fi înmormântaţi pe lângă vieţuitorii decedaţi ai acestora şi alte persoane decedate din ierarhia bisedcească, precum şi alţi credincioşi decedaţi care au avut legături spirituale cu mânăstir_a, obţinându-se în acest sens aprobarea Consiliului economic al mânăstirii.

 

 

CAPITOLUL AL Il-LEA

PRINCIPIILE DE ORGANIZARE ŞI ADMINISTRARE

 

Art.6 -

Cimitirele sunt administrate de parohie, prin Consiliul parohial ori de mănăstire, prin Consiliul economic al mânăstirii.

Aceste organe se îngrijesc de împrejmuirea terenului, de buna gospodărire şi _onservare a bunurilor cimitirului, precum şi de aplicarea întocmai a prevederilor prezentului regulament. De asemenea, se vor preocupa de construirea, în incinta cimitirelor, a unor capele sau camere mortuare, cu autorizaţia organelor de stat locale.

 

Art.7 -

Pentru buna întreţinere şi administrare a cimitirelor, organele parohiale şi mânăstireşti pot încadra personalul necesar: administrator, gropari etc.

Atribuţiile acestora se vor stabili în scris de către Consiliul parohial sau Consiliul economic al mânăstirii, cu ocazia încheierii contractelor de muncă.

 

Art.8 -

Cimitirele nou înfiinţate, vor fi împărţite în parcele (figuri), rânduri şi locuri de înmormântare, care vor fi numerotate prin cifre şi litere.

În scop_l arătat în alineatul precedent, parohiile şi mânăstirile vor întocmi, pentru cimitirele (nou înfiinţate) pe care le administrează, câte un plan de sistematizare în care vor fi indicate parcelele (figurileJ, rândurile, locurile de înmormântare numerotate prin cifre şi litere precum şi căile de acces, aleile dintre parcele, amplasarea capelei sau camerei mortuare, clopotniţei etc.

Aceste planuri vor fi înaintate spre aprobare Centrului Eparhial în termen de 6 luni de la data înfiinţării cimitirului respectiv.

 

Art.9 -

Locurile de înmormântare sunt de două categorii:

a) locuri în folosinţă veşnică şi

b) locuri î,n folosinţă temporară, pe 7 ani.

Locurile în folosinţă veşnică pot fi de 1-3 morminte, fiecare mormânt având dimensiunile de 1,20 x 2,50 m.

Locurile în folosinţă temporară sunt de un singur mormânt, cu dimensiunile de 1 x 2,50 m şi vor face parte din parcele rezervate numai acestora.

Între locurile de morminte se va păstra o distanţă de cel puţin 0,50 m, necesară pentru circulaţie şi îngrijirea mormintelor.

 

Art. 10 -

Parohiile şi mânăstirile vor ţine un registru special de evidenţă a_locurilor de înmormântare, menţionând:

parcela, rândul şi locul de înmormântare, numele şi prenumele concesionarului, numărul şi data actului de concesiune, evenimente ulterioare (schimbarea concesionarului, înmormântări, deshumări, construcţii etc.), precum şi orice alte date necesare unei bune evidenţe.

Art. 11 -

Prin organizarea şi amenajarea cimitirului se va urmări obţinerea şi păstrarea unui aspect cu specific românesc, care se va realiza prin forma şi amplasarea monumentelor funerare şi a celorlalte lucrări, precum şi prin plantarea de arbuşti şi copaci omamentali.

 

Art.12 -

Persoanele cărora li s-au atribuit locuri de înmormântare sunt datoare să respecte alinierea şi planurile de sistematizare a cimitirului, să amenajeze mormintele, să le împodobească cu flori şi verdeaţă şi să achite taxele datorate. De asemenea, vor întreţine în perfectă stare construcţiile funerare şi amenajările făcute pe locul de înmormântare.

Lăsarea în părăsire a locurilor de înmormântare, atrage anularea actului de concesiune, potrivit prevederilor art. 35-38 şi respectiv 40 din prezentul Regulament.

 

CAPITOLUL AL III-LEA

ATRIBUIREA LOCURILOR DE ÎNMORMÂNTARE

 

Art.13 -

Locurile de înmormântare din cimitirele parohiale sau mânăstireşti se atribuie prin eliberarea unui act de concesiune. Actul de concesiune dă titularului numai dreptul la folosinţa locului atribuit, care nu poate

fi înstrăinat decât în condiţiile prezentului Regulament.

Se interzice vânzarea locurilor concesionate.

Este nulă orice convenţie privind transmiterea, cu încălcarea prezentului Regulament, a locurilor concesionate..

 

Art.14 -

Locurile de înmormântare în folosinţă temporară se atribuie de Consiliul parohial sau Consiliul economic al mânăstirii la rând, în ordinea cererilor şi numai la decesul persoanelor care vor fi înhumate în ele.

Locurile în folosinţă temporară nu pot fi înstrăinate în nici un fel.

Dreptul de folosinţă a acestor locuri poate fi prelungit pe un nou termen, în cazuri excepţionale, dacă cimitirul dispune de locuri de înmormântare suficiente.

 

Art.l5 -

Atribuirea locurilor de înmormântare în folosinţă veşnică se aprobă de Consiliul parohial sau Consiliul economic al mânăstirii, la cererea solicitanţilor, în limita locurilor disponibile în cimitire.

Dreptul de concesiune asupra locurilor atribuite în folosinţă veşnică se poate transmite prin donaţie şi succesiune legală sau testamentară. Acolo unde locurile de înmormântare nu formează obiect de procedură succesorală, se va respecta tradiţia locală.

Donaţia locurilor de înmormântare se poate face numai între soţi sau către rudele până la gradul IV.

Locurile de înmormântare transmise prin donaţie sau succesiune sunt indivizibile.

 

Art.l6 -

Actul de concesiune a locurilor de înmormântare se eliberează pe numele titularului sau în cazul dobândirii prin donaţie sau succesiune pe numele dobânditorilor, la cererea lor sau a reprezentantului autorizat al acestora.

 

Art.17 -

Concesionarea locurilor de înmormântare se face fie cu plată, fie gratuit.

 

Art.18 -

Tarifele pentru atribuirea locurilor de înmormântare se vor stabili de Consiliul parohial sau de Consiliul economic al mânăstirii şi se vor aproba de Eparhie.

Taxele pentru operaţiile de înhumare, deshumare, de întreţinere a cimitirului şi pentru orice alte prestări de servicii în cimitir, se vor stabili de eparhia respectivă.

La cimitirele parohiale şi mânăstireşti, tarifele şi taxele nu vor putea depăşi tarifele şi taxele corespunzătoare ce se percep la cimitirele locale de stat de aceeaşi categorie.

 

Art.19 -

Persoanelor lipsite de posibilităţi materiale li se pot atribui gratuit locuri de înmormântare în folosinţă temporară de 7 ani.

 

Art. 20 -

La dobândirea locurilor de înmormântare prin succesiune, soţul supravieţuitor şi rudele până la gradul IV inclusiv, sunt scutite de plata oricăror tarife şi taxe către parohie sau mănăstire. Ceilalţi dobânditari vor achita parohiilor sau mânăstirilor tarifele corespunzătoare unei noi concesionări a locurilor de înmormântare ce au moştenit sau au primit

prin donaţie.

 

CAPITOLUL AL IV-LEA

DISPOZIŢII PRIVIND ORDINEA ÎN CIMITIR

 

Art.21 -

Persoanele care vizitează cimitirele sunt obligate să păstreze liniştea, ordinea şi curăţenia.

Profanarea de morminte, distrugerea, însuşirea şi înstrăinarea oricăror obiecte sau materiale (flori, vase, cruci etc.), se pedepsesc conform dispoziţiilor legale în vigoare.

 

Art.22 -

Administratorii cimitirelor vor lua toate măsurile necesare păstrării respectului cuvenit celor decedaţi.

 

CAPITOLUL AL V-LEA

DESPRE ÎNMORMÂNTĂRI ŞI DESHUMĂRI

 

Art.23 -

Orice înmormântare se face numai pe baza adeverinţei de înhumare eliberată de primăria locală.

 

Art.24 -

Slujba înmormântării se poate face în casa decedatului, în biserica parohială sau la capela din cimitir.

Depunerea decedaţilor se poate face în capelă sau în biserică cu excepţia cazurilor interzise de legile sanitare.

 

Art.25-

Înmormântările se pot face în gropi simple, în gropi zidite, cripte şi cavouri. Gropile simple se execută la cel puţin 2 m adâncime.

 

Art.26 -

Mormintele pot fi deschise' numai după ce au trecut cel puţin 7 ani de la data ultimei înhumări.

Deschiderea mormintelor înainte de împlinirea termenului de 7 ani se va putea face numai cu autorizaţia organelor competente, potrivit prevederilor legii şi numai în perioada de la 1 noiembrie la 31 martie.

Deshumările ordonate de procuratură sau de instanţa judecătorească vor avea loc la data fixată de aceste organe, caz în care nu ma_ este necesară îndeplinirea condiţiilor de timp prevăzute în alineatele precedente.

 

Art.27 -

Toate deshumările şi reînhumările se vor efectua sub supravegherea unui delegat al parohiei sau mânăstirii.

La deshumările ce se fac din iniţiativa parohiei ori mânăstirii, sau a organelor de stat competente, este necesar ca familia decedatului (soţ supravieţuitor, descendenţi, sau, când aceştia nu există, ascendenţi, în ordinea stabilită de legiuitor), să fie încunoştinţată în prealabil pentru a trimite un reprezentant al său. Încunoştinţarea familiei se face, cu cel puţin 30 de zile înainte, prin scrisoare recomandată adresată unuia dintre membri acesteia, la ultimul său domiciliu cunoscut, prin publicarea întrun ziar cotidian şi prin afişare cu cel puţin 90 de zile înainte, la sediu cimitirului şi la cancelaria parohiei sau mânăstirii. Pentru deshumările ce se fac din ordinul procuraturii sau instanţei judecătoreşti, încunoştinţarea familiei se face doar prin scrisoare recomandată, cu cel puţin 3 zile înainte de data fixată pentru deshumare.

Toate deshumările şi reînhumările vor fi consemnate de către deiegatul parohiei sau mânăstirii în registrul de evidenţă al cimitirului, unde, pe lângă acesta, va semna reprezentantul organului de stat care a efectuat deshumarea. Dacă familia decedatului a fost încunoştinţată regulamentar, dar nu s-a prezentat la deshumare nici un reprezentant al acesteia, delegatul parohiei sau mânăstirii va menţiona în registru şi lipsa acestui reprezentant.

 

Art.28 -

Potrivit tradiţiei ortodoxe, osemintele deshumate vor fi reînhumate în acelaşi loc de înmormântare din care au provenit.

În cazul osemintelor deshumate pentru înmormântarea unui alt deced.at în acel loc, reînhumarea lor se va face deodată cu noua înmormântare.

Dacă cimitirul are amenajate osuare sau cavouri comune, osen1in;

tele deshumate dintr-un loc de înmormântare a cărui folosinţă a încetat, vorfi depuse în acestea.

 

CAPITOLUL AL VI-LEA

DISPOZIŢII CU PRIVIRE LA CONSTRUCŢII, ALTE LUCRĂRI SAU PLANTAŢII

 

Art.29 -

În cimitirele parohiale sau mânăstireşti, orice construcţie funerarară (cavouri, cripte etc.), se va putea executa numai după obţinerea aprobării eliberată în acest scop de Consiliul parohial sau Consiliul econo­

mic al mânăstirii, precum şi a autorizaţiei organului competent de stat, cu excepţia aşezării pe morminte a crucilor simple şi a oricăror semne funerare din lemn, pentru care este suficient a se încunoştinţa dinainte administrat. ia cimitirului.

Pe locurile de înmormântare în folosinţă temporară este permisă numai amplasarea crucilor şi a altor însemne funerare din lemn, precum şi executarea de borduri simple.

Construcţiile funerare trebuie să respecte întocmai condiţiile prevăzute în documentaţia tehnică, autorizaţia de construcţie şi aprobarea de executare a lucrării.

 

Art.30 -

La executarea lucrărilor de construcţie în cimitire, se vor proteja mormintele şi construcţiile învecinate, spaţiile verzi şi căile de acces.

La locul construcţiei se va aduce material pregătit şi numai în cantitătile necesare executării lucrării în acea zi.

Transportarea materialelor de construcţie în cimitir se va face cu grijă, spre a nu deteriora mormintele sau aleile.

Orice stricăciune va fi suportată de beneficiarul lucrării.

 

Art.31 -

Construcţiile care prezintă valoare istorică sau arhitectonică nu pot fi demolate, transformate, reparate etc., decât cu aprobarea Eparhiei şi cu avizul prelabil al organului de Stat competent.

 

Art.32 -

Persoana al cărei drept de folosinţă a locului de înmorInântare a încetat, are dreptul să-şi ridice de pe locul respectiv, după ce a înştiinţat parohia sau mânăstirea, toate construcţiile şi bunurile ce-i aparţin.

Dacă în termen de 90 de zile de la încetarea dreptului de folosinţă, construcţiile şi bunurile existente pe acel loc de înmormântare nu au fost ridicate de către fostul titular sau moştenitorii săi, acestea devin bunuri părăsite şi trec ca atare în proprietatea parohiei sau mânăstirii.

 

Art.33 -

Consiliul parohial şi Consiliul economic la mânăstiri au dreptul cape cheltuiala celor în culpăsă demoleze orice construcţie funerară sau să desfiinţeze orice plantaţie, dacă acestea au fost executate u încălcarea dispoziţiilor prezentului regulament.

 

CAPITOLUL AL VII-LEA

ÎNCETAREA DREPTULUI DE FOLOSL'LŢĂ A LOCURILOR DE ÎNMORMÂNTARE

 

Art.34 -

Concesionarea locurilor de înmormântare în folosintă temporară încetează:

a) la împlinirea perioadei de 7 ani ce se socotesc:

- de la data emiterii actului de atribuire:

- de la data decesului ultimului dintre sot' ii ce vor fi înhumati în acel loc dacă aşa s-a stabilit în înţelegerea scrisă făcută în prealabil cu parohia sau mânăstirea;

b) la expirarea termenului de prelungire a folosinţei, ce a fost acordat în condiţiile art. 14, al. 3.

Concesiunea locurilor de înmormântare în folosinţă pe perioadă veşnică încetează la anularea actului de concesiune potrivit art.35-38 şi 40 din prezentul Regulament.

 

Art.35 -

Menţinerea în stare de neîngrijire a construcţiilor funerare, împrejmuirilor şi mormintelor, dovedeşte lăsarea în părăsire a locurilor de înmormântare şi poate atrage anularea actului de concesiune.

La aceleaşi efecte juridice conduc şi următoarele situaţii:

a) titularul a renunţat în scris la dreptul său de concesiune;

b) parohia sau mânăstirea a acceptat donaţia făcută lor de către titularul dreptului de concesiune;

c) titularul a decedat fără a avea moştenitori;

d) titularii sau dobânditorii prin moştenire ori donaţie a dreptului de concesiune nu au voit să achite tarifele şi taxele la care erau obligaţi potrivit art.l8 şi 20.

 

Art.36 -

Starea de părăsire sau degradare se stabileşte de către Consiliul parohial sau Consiliul economic la mânăstiri, care verifică anual starea locurilor de înmormântare şi încheie un proces-verbal de cotistatare ce se înscrie în registrul de evidenţă al cimitirului.

Pe baza acestor constatări se va întocmi anual tabelul concesionari lor care au lăsat în părăsire locurile de înmormântare şi care vor cuprinde:

numele, prenumele şi domiciliul concesionarului, parcela, rândul şi numărul locului şi anul din care a început perioada de lăsare în părăsire. În tabel se va indica şi data la care s-a făcut cunoscut concesionarului de a-şi respecta obligaţiile ce le revin potrivit prezentului Regulament, atrăgându-li-se atenţia că nerespectarea obligaţiilor regulamentare poate atrage anularea actului de concesiune.

Tabelul va fi afişat timp de 30 de zile la sediul cimitirului Şi Cancelariei parohiei sau mânăstirii, făcânduse m enţiune despre aceasta în registrul de evidenţă al ciţ11itirului.

 

Art.37 -

La începutul fiecărui an se va întocmi, separat, lista locurilor de înmormântare a căror concesiune urmează să se anuleze, deoarece concesionarii le-au lăsat în părăsire o perioadă mai mare de 7 ani consecutiv. Lista va conţine parcela, rândul şi numărul locului de înmormântare, numărul şi data actului de concesiune ce urmează a fi anulat, precum şi numele şi prenumele concesionarului. În final, concesionarii vor fi invitaţi să se prezinte de îndată la administraţia cimitirului pentru clarificarea situaţiei locurilor de înmormântare ce posedă.

Această listă se va afişa timp de 90 de zile la sediul cimitirului şi la Cancelaria parohiei sau mânăstirii, întocmindu-se procese-verbale care vor fi înscrise în registrul de evidenţă al cimitirului.

După afişare, parohia sau mânăstirea are obligaţia să înştiinţeze pe concesionari prin scrisoare recomandată, la ultimul domiciliu cunoscut, despre situaţia locurilor lor şi să publice într-un ziar cotidian lista locurilor de înmormântare a căror concesiune urmează să se anuleze.

 

Art.38 -

În cazul când titularul concesiunii nu se prezintă la administraţia cimitirului în termen de 90 de zile de la data afişării şi încunoştinţării prin scrisoare recomandată şi prin publicare în ziar, sau în acelaşi termen nu va clarifica situaţia locului său de înmormântare, actul de concesiune va fi anulat de către Consiliul parohial sau Consiliul economic al mânăstirii, după verificarea dovezilor de îndeplinire a formalităţilor prevăzute mai sus.

 

CAPITOLUL AL VIII-LEA

REGLEMENTAREA UNOR SITUAŢII SPECIALE

 

Art.39 -

În cimitirele parohiale ortodoxe pot fi înmormântaţi şi decedaţi neortodocşi dacă, cultul de care au aparţinut nu are cimitir propriu şi dacă nu există cimitir comunal. Înhumarea acestora se va face în parcele separate, stabilite de Consiliul parohial.

Cu prilejul înmormântării decedaţilor neortodocşi este interzisă, în incinta cimitirului, orice manifestare de prozelitism.

Tarifele şi taxele datorate de beneficiarii neortodocşi vor fi aceleaşi cu cele ce se achită de către ortodocşi.

--Art.39 (al.I, 2, 3) modificat prin hotărârea Sfăntului Sinod nr.43 33 din 5 iunie 1987 şi hotărârea ANB din 20 decembrie 1987.

 

Art.40 -

Datorită caracterului de bunuri sacre ale cimitirelor parohiale şi mânăstireşti, precum şi destinaţiei lor arătată în art.5, dacă unul dintre concesionarii unui loc a trecut de la cultul creştin ortodox la un alt cult, nu mai poate fi înmormântat între decedaţii ortodocşi şi pierde dreptul său de concesiune asupra acelui loc de înmormântare, iar la dec-esul său se va proceda potrivit art.39.

Dacă concesionarul unic sau totalitatea concesionarilor unui loc de înmormântare renunţă la confesiunea ortodoxă prin trecerea la alt cult, drepttil de concesiune încetează. În acest caz, la cimitirele parohiale ei pot primi în schimb dacă există posibilităţi un alt loc de înmormântare din parcelele rezervate înmormântării decedaţilor neortodocşi.

 

Art.41 -

Parohiile şi mânăstirile sunt obligate să îngrijească mormintele personalităţilor reprezentative şi ale ostaşilor căzuţi pentru patrieexistente în cimitirul parohiei sau mânăstirii.

 

Art.42 -

Parohiile şi mânăstirile sunt obligate să îngrijească şi să nu înstrăineze mormintele decedaţilor care nu au urmaşi, atunci când acestea au lucrări importante de artă, sau sunt executate cu materiale de valoare mare.

 

Art.43 -

Acolo unde există biserici sau capele cu caracter de monument istoric sau de arhitectură, amplasarea faţă de acestea a mormintelor noi va respecta distanţa minimă prevăzută ca zonă de protecţie a acestor monumente prin dispoziţiile legale în vigoare.

 

Art.44 -

În administrarea cimitirelor din mediul rural se va ţine seama şi de tradiţiile şi specificul locului.           .

La aceste cimitire terenurile libere, neocupate încă de morminte, vor fi cultivate cu plante potrivite cu sobrietatea locului şi a căror îngrijire nu necesită lucrări sau îngrăşăminte ce ar aduce atingere respectului datorat morţilor.

Veniturile ce se vor obţine din aceste culturi vor fi destinate întreţinerii cimitirelor şi pentru nevoile parohiei.

 

CAPITOLUL AL IX-LEA

DISPOZIŢII FINALE

 

Art.45 -

Consiliul parohial şi Consiliul economic la mânăstiri, au obligaţia de a încerca rezolvarea prin bună înţelegere a litigiilor ivite în legătură cu concesiunea şi folosirea locurilor de înmormântare. În caz de nereuşită, părţile vor fi îndrumate să se adreseze Consiliului eparhial.

 

Art.46 -

Prezentul Regulament, votat de Adunarea Naţţonală Bisericească în şedinţa din 11 decembrie 1977, întră în vigoare pe data aprobării lui de către Departamentul Cultelor.

Pe aceeaşi dată se abrogă toate Regulamentele cimitirelor parohiilor şi mânăstirilor ortodoxe, precum şi orice alte dispoziţii contrarii.

--Departamentul Cultelor este fosta denumire a actualului Secretariat de Stat pentru Culte din Cadrul Ministerului Culturii şi Cultelor.