Print Friendly, PDF & Email

Il provvedimento è disponibile nelle seguenti lingue:

REGULAMENT

de aplicarea dispoziţiilor pentru persoanele juridice (Asociaţii şi Fundaţii) din 19 aprilie 1924

 

CAP. 1

Dispoziţii generale

 

ART. 1

Asociaţiile şi Fundaţiile, fãrã scop lucrativ sau patrimonial, create şi organizate de particulari, vor dobîndi personalitatea juridicã pe baza legii promulgatã prin decretul regal Nr. 452 din 3 februarie 1924 şi în condiţiile stabilite de prezentul regulament. (Legea art. 1).

 

ART. 2

Persoanele juridice existente la promulgarea legii vor continua sa funcţioneze potrivit dispoziţiilor legilor, hotãrîrilor sau actelor care le-au constituit, întrucît nu vor fi contrare dispoziţiilor de ordine publica, prevãzutã de legea persoanelor juridice. (Legea art. 2).

 

ART. 3

De la data promulgãrii legii pentru persoanele juridice, orice modificare de statute ori acte constitutive sau transformare a caracterului asociaţiei sau asezamintului, orice modificare a organelor de administraţie şi de control, de încetarea sau dizolvarea persoanei juridice, de lichidare şi de atribuire de bunuri atît ale persoanelor juridice de drept privat, existente, cît şi ale celor ce se vor forma în viitor, nu se vor putea face decît în conformitate cu dispoziţiile acelei legi. (Legea art. 8).

 

ART. 4

Persoanele juridice de drept privat nu pot primi liberalitãţi decît dacã vor fi autorizate în acest scop prin decret regal, dat pe baza unui jurnal al consiliului de miniştri, în urma raportului ministrului sub controlul cãruia cade scopul instituţiei. (Legea art. 10)

 

ART. 5

Sînt scutite de autorizare contribuţiile sau donaţiile, iniţiale, cotizaţiile periodice şi subvenţiile Statului roman, ale judeţelor, comunelor şi în genere a tuturor persoanelor de drept public, precum şi darurile manuale în bani sau obiecte.

În aceste din urma cazuri, direcţia persoanei juridice va fi obligatã sa facã sa se emita chitanţe individuale dintr-un registru cu matca. (Legea art. 32).

 

ART. 6

În ce priveşte contribuţiile primite în bani, efecte sau articole de orice natura, pe calea apelului la caritatea publica, se va proceda în conformitate cu dispoziţiile prevãzute în legea pentru reglementarea şi controlul apelurilor la contribuţia benevolã a publicului, promulgatã în Monitorul Oficial nr. 51 din 8 iunie 1923. (Legea art. 32).

 

CAP. 2

Dobindirea personalitãţii juridice şi înscrierea persoanelor juridice

 

ART. 7

Personalitatea juridicã se acorda asociaţilor şi aşezãmintelor fãrã scop lucrativ sau patrimonial de cãtre tribunalul civil în circumscripţia cãruia s-au constituit, pe baza cererii celor direct interesaţi. (Legea art. 86).

 

ART. 8

Cererea pentru dobindirea personalitãţii juridice va fi semnatã:

a) Pentru asociaţii de cãtre membrii fondatori, de cãtre direcţie sau de 7 asociaţi;

b) Pentru fundaţii, numai de fondator, cînd fundaţia este facuta prin acte între vii, iar dupã moartea sa şi pentru fundaţiile testamentare, de organele de direcţie şi administraţie, sau de ministerul în competenta cãruia cade scopul asociaţiei sau asezamintului.

Cererea se va prezenta tribunalului de toţi semnatarii sau de unul din ei. (Legea art. 86 şi 87).

 

ART. 9

Cererea de dobîndire a personalitãţii juridice va trebui sa cuprindã:

1. Titlu sau denumirea persoanei juridice;

2. Obiectul şi scopul;

3. Sediul sau principal şi sucursalele (filialele), de vor fi;

4. Numele, profesiunea şi domiciliul persoanelor care sub orice titlu sînt însãrcinate cu direcţia sau administraţia;

5. Data actelor de constituire a fundaţiei sau asociaţiei. (Lege art. 85).

 

ART. 10
La cererea de dobîndire a personalitãţii juridice se vor alãturã:

a) Copii legalizate în 3 exemplare de pe actul autentic de constituire şi de pe statute, iar dacã scopul persoanei juridice cade în competenta a doua sau mai multe ministere, se vor alãturã încã un numãr suficient de exemplare din aceste acte;

b) Copie de pe actele de numirea sau de alegerea organelor de direcţie şi administraţie, cînd acestea au fost desemnate dupã constituire;

c) Copie certificatã de pe procesul-verbal al şedinţei, cînd adoptarea statutelor sau numirea organelor de administraţie s-a fãcut într-o adunare generalã. (Lege art. 87).

 

ART. 11

Tribunalul constatind ca formele şi cerinţele articolelor de mai sus sînt îndeplinite, va cere prin adresa avizul ministerului în competenta cãruia cade scopul asociaţiei sau asezamintului, inaintindu-i totodatã şi un exemplar de statute şi act constitutiv.

În cazul cînd scopul persoanei juridice cade în competenta a doua sau mai multe ministere, se va cere şi avizul acestora. (Lege art. 3 şi 89).

 

ART. 12

Ministerul respectiv odatã sesizat va proceda la cercetãrile necesare, dîndu-se avizul sau în termen de 15 zile libere de la primirea adresei tribunalului.

Avizul ministerului va cuprinde informaţiile necesare asupra unitãţii asociaţiei sau asezamintului, cît şi dacã actul constitutiv şi statutele conţin toate dispoziţiile necesare pentru a asigura realizarea scopului şi o buna administraţie a fondurilor.

Dacã asociaţia sau asezamintul în momentul cînd se cere dobindirea personalitãţii juridice e deja în activitate, se va arata şi felul activitãţii ei în raport cu scopul şi cu dispoziţiile statutelor sau regulamentelor, în baza cãrora a funcţionat.

Odatã cu avizul, ministerul va restitui tribunalului exemplarul de statut şi act constitutiv ce i s-a trimis. (Legea art. 3 şi 89).

 

ART. 13

Dupã primirea avizului ministerului competent sau dupã expirarea termenului prevãzut la articolul precedent, tribunalul fixeazã ziua de judecata, citind pe ministerul competent şi pe persoanele ce au semnat cererea, la sediul declarat al asociaţiei sau asezamintului. (Legea art. 3 şi 89).

 

ART. 14

La termen tribunalul va cerceta în camera de consiliu dacã actele depuse pentru dobindirea personalitãţii juridice îndeplinesc condiţiile prevãzute de legea şi regulamentul persoanelor juridice şi, dupã ascultarea pãrţilor şi a concluziilor delegatului ministerului competent şi ale ministerului public, va pronunţa sentinta în şedinţa publica.

În caz de admitere a cererii, va ordonã şi înscrierea persoanei juridice în registrul respectiv.

Neprezentarea concluziilor orale sau scrise ale ministerului competent se considera în favoarea constituirii persoanei juridice. (Legea art. 3 şi 89).

 

ART. 15

Sentinta se da fãrã drept de opoziţie şi cu apel în termen de 10 zile de la pronunţare.

Apelul se declara de pãrţile interesate, de ministerul public sau de ministerul respectiv la grefa tribunalului şi se judeca cu aceeaşi procedura ca şi la tribunal, în termen de cel mult 15 zile de la declararea lui.

Decizia Curţii nu este supusã opoziţiei, ci numai recursului în termene de 15 zile de la pronunţare. (Legea art. 7).

 

ART. 16

Hotãrîrea judecãtoreascã de admitere rãmasã definitiva va fi înscrisã în registrul special al persoanelor juridice prin îngrijirea grefierului.

Numai dupã îndeplinirea acestei formalitãţi persoana juridicã va avea fiinta legalã. (Legea art. 4 şi 90).

 

ART. 17

Înscrierea în registru va cuprinde dupã actele din dosar, toate datele prevãzute la art. 9 şi 10 din Regulament, precum şi data şi numãrul hotãrîrii care i-au dat fiinta şi ordonat înscrierea.

Menţiune despre aceasta înscriere se va face pe toate cele 3 exemplare de statute şi acte constitutive prevãzute la art. 10 litera a. (Lege art. 91).

 

ART. 18

Dupã înscrierea deciziei definitive în registrul persoanei juridice, grefa este obligatã:

a) A face sa se publice fãrã intirziere textul acestei înscrieri în Monitorul Oficial şi în 2-3 ziare mai raspindite, la staruinta şi pe contul celor interesaţi;

b) Sa comunice ministerului competent o copie de pe decizia de înscriere, însoţitã de un exemplar din statute şi din actul constitutiv, cu menţiunea prevãzutã de ultimul alineat din art. precedent.

Un al doilea exemplar de pe statute şi de pe actul constitutiv se va elibera direcţiei persoanei juridice, iar cel de al treilea exemplar se va pãstra la dosarul respectiv. (Legea art. 92).

 

ART. 19

Organele de direcţie sau lichidatorii persoanei juridice şi orice persoana interesatã va declara imediat grefei spre înscriere în registrul persoanelor juridice şi spre publicare:

1. Orice modificare a statutelor şi în general a organizãrii sau scopului persoanei juridice şi încetarea, dizolvarea sau lichidarea ei;

2. Orice modificare privind compunerea, atribuţiile, schimbarea de domiciliu, numirea şi înlocuirea organelor de direcţie, administraţie şi lichidare.

Persoanele desemnate mai sus se vor îngriji totodatã şi de publicarile necesare. Odatã cu declaraţiile de înscriere se vor remite grefierului şi toate actele justificative necesare în sprijinirea cererii. (Lege art. 93).

 

ART. 20

În caz de schimbare de domiciliu, toate înscrierile şi înregistrãrile ulterioare cerute de lege se vor face la grefa tribunalului noului domiciliu.

În acest caz, direcţia persoanei juridice va cere tribunalului vechiului sediu ca, pe baza actului care hotãrãşte schimbarea domiciliului, sa radieze înscrierea în registrul sau şi în acelaşi timp sa se comunice tribunalului noului sediu, spre înscrierea din nou, copie certificatã de pe toate notele înscrise în registrul de la tribunalul vechiului sediu pînã la data mutãrii domiciliului asociaţiei sau asezamintului. (Lege art. 93).

 

ART. 21

Un asezamint creat de o persoana juridicã nu poate avea o personalitate distinctã de aceea a persoanei juridice care l-a creat, decît dacã i se recunoaşte formal aceasta, în condiţiile statornice de lege.

Nu se poate recunoaşte personalitatea juridicã asociaţiilor şi fundaţiilor care au un obiect ilicit, contra ordinei publice sau bunelor moravuri sau care sînt formate în vederea unui asemenea scop. (Lege art. 5 şi 6).

 

CAP. 3

Constituirea, organizarea, funcţionarea şi încetarea persoanelor juridice

 

ART. 22

Organizaţiile care pot dobîndi personalitatea juridicã, în baza legii, se deosebesc în asociaţii şi fundaţii. (Lege art. 31).

 

ART. 23

Asociaţia este convenţia prin care mai multe persoane pun în comun, în mod permanent, contribuţia lor materialã, cunoştinţele şi activitatea lor pentru realizarea unui scop care nu urmãreşte foloase pecuniare sau patrimoniale.

Scopul acestui fel de asociaţii poate fi pur ideal, sa corespundã intereselor generale ale colectivitãţii, sau numai unei categorii sociale din care asociaţii fac parte, sau în fine sa corespundã intereselor personale nepatrimoniale ale asociaţilor. (Lege art. 31).

 

ART. 24

Fundaţia este actul prin care o persoana fizica sau juridicã constituie un patrimoniu distinct şi autonom de patrimoniul sau propriu şi-l destina, în genere, în mod permanent realizãrii unui scop ideal de interes obştesc. (Lege art. 66).

 

A. Constituirea

 

ART. 25

Constituirea asociaţiilor şi fundaţiilor între vii, în vederea dobîndirii personalitãţii juridice, se va face numai pe baza de acte autentice.

De asemenea vor fi fãcute în forma autenticã: statutele ce vor trebui sa însoţeascã actul de constituire al asociaţiei, ca şi actele sau orice alte alcatuiri ar putea însoţi actul de fundaţie, precum şi orice modificãri ulterioare aduse acestor acte. (Lege art. 33 şi 67).

 

ART. 26

Fundaţia testamentarã se va constitui printr-una din formele prevãzute pentru testamente. (Lege art. 67).

 

ART. 27

Actele constitutive vor cuprinde în mod obligatoriu:

Pentru asociaţii:

a) Denumirea asociaţiei;

b) Sediul principal;

c) Numele şi contribuţiile materiale ale fondatorilor: în numerar, în efecte sau în orice fel de bunuri, cu evaluarea pe preţul curent, constituind patrimoniul iniţial al asociaţiei;

d) Numãrul şi numele persoanelor care compun asociaţia, precum şi a acelor care formeazã consiliul de administraţie şi comisia de control, cu menţiunea profesiunii, domiciliului şi naţionalitãţii lor.

Pentru fundaţii:

1. Scopul.

2. Constituirea patrimoniului. (Lege art. 34 şi 72).

 

ART. 28

Statutele asociaţiilor sau fundaţiilor vor cuprinde în mod obligatoriu:

a) Denumirea asociaţiei sau fundaţiei;

b) Scopul şi obiectul;

c) Durata;

d) Sediul principal şi al filialelor, dacã sînt;

e) Modul de alcãtuire şi de funcţionare a organelor de administraţie, direcţie şi de control.

În ce priveşte asociaţiile, statutele vor specifica şi modul de completare a patrimoniului iniţial, precum şi modalitatea stabilirii cotizaţiilor periodice. (Lege art. 33, 34 şi 73).

 

ART. 29

Asociaţia pentru a putea dobîndi personalitatea juridicã, trebuie sa fie compusa din cel puţin 20 de membri şi sa prezinte în statute o organizare din care sa rezulte vointa cooperativa independenta de vointa asociaţilor ca indivizi şi constituirea unui patrimoniu distinct şi autonom de patrimoniul individual al fiecãrui asociat.

Patrimoniul social de fondare sa fie în mãsura de a realiza cel puţin parţial scopul pentru care se constituie asociaţia.

Statutele asociaţiei vor prevedea formalitãţile şi condiţiile de admitere pentru membrii, ca: etate, sex, profesiune etc.

De asemenea, cazurile de excludere, procedura de urmat şi organele în drept a o pronunţa. În lipsa unor asemenea dispoziţii statutare, excluderea nu se poate pronunţa decît de adunarea generalã cu o majoritate de 2/3 a membrilor prezenţi.

Asociatul se poate retrage oricind din asociaţie cu condiţia de a-şi comunica cererea direcţiei cu cel puţin 6 luni înainte de finele anului social (Lege art. 32).

 

ART. 30

Se specifica ca, în ce priveşte condiţiile de admitere ale membrilor în asociaţiile cu caracter profesional, statutele vor trebui sa respecte în totul dispoziţiile speciale ale art. 2 alin. I, art. 4 şi art. 60 din legea asupra sindicatelor profesionale, publicatã în Monitorul Oficial nr. 41 din 26 mai 1921 (Lege art. 106).

 

B. Organizarea

 

ART. 31

Asociaţiile şi fundaţiile sînt conduse de organe de direcţie şi administraţie şi controlate de organe proprii de verificare, în afarã de controlul exercitat conform legii de cãtre ministerele respective (Lege art. 35).

 

ART. 32

Statutele asociaţiei sau actele care vor regula organizarea fundaţiei vor trebui sa specifice în mod precis alcãtuirea şi atribuţiile consiliului de administraţie, a direcţiei şi a organelor de control (Lege art. 37 şi 72).

 

ART. 33

Consiliul de administraţie va lucra în marginea drepturilor conferite de statute sau a puterilor delegate lui de adunarea generalã.

Privitor la funcţionarea consiliului de administraţie, statutele vor specifica:

a) Numãrul membrilor ce urmeazã sa-l compunã, durata numirii sau alegerii lui, modalitatea şi epoca reînnoirii;

b) Data cînd urmeazã sa aibã loc şedinţele şi majoritatea cu care se ia hotãrîrile;

c) Persoana sau persoanele din sinul consiliului care vor reprezenta instituţia, în toate actele vieţii sale juridice, dacã acest drept nu este special rezervat prin statute direcţiei;

d) Modul cum se vor completa locurile devenite vacante în sinul consiliului pînã la ţinerea adunãrii generale (Lege art. 35).

 

ART. 34

Direcţia persoanei juridice va putea fi încredinţatã uneia sau mai multor persoane, care vor lucra în conformitate cu dispoziţiile statutare, sau în lipsa acestora pe baza hotãrîrii adunãrii generale (Lege art. 35).

 

ART. 35

Organele de control vor funcţiona numai pe baza dispoziţiilor statutare sau a actelor care organizeazã funcţionarea fundaţiei, autoritatea ei nefiind subordonata decît adunãrii generale, sau altor organe superioare anume specificate în aceste acte (Lege art. 35).

 

ART. 36

Cînd vreunul din organele de administraţie şi de control ale asociaţiei nu pot funcţiona din cauza absentei, vacantei, bolii sau oricãrei alte cauze de împiedicare a vreunuia din membrii lor şi cînd statutele nu dispun în consecinta, locurile se vor completa de preşedintele tribunalului de la sediul asociaţiei, din oficiu sau la cererea celor interesaţi, dind delegaţie provizorie în condiţiile statutelor, actului constitutiv şi legii asociaţiilor ce personal va crede ca ar putea rãspunde mai bine acestor chemãri şi care vor funcţiona, pînã la convocarea adunãrii generale, în condiţiile stabilite de statut şi lege (Lege art. 46).

 

ART. 37

Cînd organele de administraţie şi de control, ale fundaţiilor n-au fost determinate prin actul de constituire sau cînd ele nu mai pot fi completate din orice cauza, atunci numirea lor se va face de Curtea de apel, la cererea ministerului public, a ministerului competent sau la staruinta uneia din pãrţile interesate (Lege art. 74).

 

ART. 38

Cînd organizarea fundaţiei se constata insuficienta pentru a asigura conservarea bunurilor sau realizarea scopului urmãrit, ea se poate modifica prin decizia Curţii de apel.

Decizia Curţii se va da pe baza cererii organelor de administraţie a fundaţiei sau a ministerului competent, dupã ce se va fi luat şi avizul comisiei superioare a persoanelor juridice.

Decizia Curţii de apel va stabili şi bazele noii organizãri, care vor servi la modificarea regulamentului de organizare şi funcţionare a fundaţiei, fie la întocmirea unui nou regulament.

Regulamentul se modifica sau se întocmeşte de organele de direcţie şi administraţie ale fundaţiei, se aproba de ministerul care reprezintã interesele generale servite de fundaţie şi se transcrie în extras în registrul de persoane juridice, indeplinindu-se formalitãţile prevãzute de regulamentul de fata.

Atît organele de direcţie şi de administraţie cît şi ministerul şi autoritatea judecãtoreascã vor da întotdeauna dispoziţiilor nelamurite din actul de fundaţie interpretarea care poate asigura scopul fundaţiei.

Dupã aceeaşi procedura, Curtea de apel luind şi avizul comisiei superioare a persoanelor juridice, va putea modifica scopul fundaţiei în parte realizabil, atunci cînd se constata ca el nu mai are caracterul lui primitiv şi fundaţia nu mai corespunde nevoilor sociale şi intenţiilor ce fondatorul ar manifesta în mod normal dacã i-ar sta în putinta.

La modificarea sau întocmirea regulamentului fundaţiei se vor avea în vedere dispoziţiile din prezentul regulament privitoare la organizarea şi funcţionarea persoanelor juridice (Lege art. 78 şi 79).

 

ART. 39

Dacã patrimoniul fundaţiei nu este suficient sau dacã din orice alte cauze fundaţia nu poate fi astfel organizatã încît sa asigure realizarea scopului pentru care a fost creata, Curtea de apel, cu avizul comisiei superioare a persoanelor juridice, poate dispune, dacã actul de fundaţie nu se opune, ca patrimoniul ei sa fie trecut la o alta fundaţie de drept privat din ţara sau instituţie de drept public, avînd acelaşi scop sau un scop cît mai asemãnãtor posibil.

Se vor respecta pe cît posibil dispoziţiile fondatorului, conciliabile cu noua situaţie.

Hotãrîrea Curţii se va face pe baza cererii, fie a organelor de direcţie sau administraţie ale fundaţiei, fie a ministerului sub controlul cãruia cade fundaţia.

În asemenea cazuri se va face şi radierea din registrul persoanelor juridice a fundaţiei dizolvate prin decizia Curţii de apel (Lege art. 76).

 

ART. 40

Asociaţia, în afarã de organele de administraţie şi de control prevãzute la art. 73 din lege, va avea ca organ superior o adunare generalã formatã din asociaţii care întrunesc condiţiile prevãzute de statute.

 

Toţi asociaţii au drept de vot egal (Lege art. 36 şi 39).

ART. 41

Statutele vor stabili:

1. Data ţinerii adunãrii generale ordinare;

2. Cazurile cînd se poate convoca adunarea generalã extraordinarã;

3. Formalitãţile convocãrii şi organele în drept de a le convoca.

Cînd statutele nu dispun, convocarea se va face de direcţia sau consiliul de administraţie, din oficiu sau dupã cererea scrisã sau motivatã a cel puţin o cincime din numãrul asociaţilor; de asemenea se va putea face de tribunal în cazurile prevãzute la art. 37 din lege.

Convocarea va trebui sa cuprindã ziua, ora şi locul unde urmeazã a se tine adunarea, precum şi ordinea de zi; în afarã de cazurile urgente, constatate de conducere, convocarea va fi comunicatã cu cel puţin 3 zile libere tuturor pãrţilor interesate;

4. Modul constituirii biroului adunãrii;

5. Numãrul de membri ce trebuie sa fie prezenţi la prima şi a doua convocare pentru ca adunãrile sa fie considerate valabil constituite, cît şi majoritãţile cu care se pot lua hotãrîrile.

Dacã statutele nu dispun, şedinţele adunãrii nu vor putea fi considerate ca valabil constituite decît dacã la invitaţiile fãcute au rãspuns un numãr de membri care dupã prima convocare sa reprezinte majoritatea absolutã din totalul asociaţilor.

În caz contrar, adunarea se amina pentru o data stabilitã de mai înainte prin ordinea de zi a primei convocãri, cînd adunarea va putea avea loc cu oricare va fi numãrul asociaţilor prezenţi.

Hotãrîrile adunãrilor generale se iau cu majoritatea absolutã a membrilor prezenţi, în afarã de cazurile mai jos specificate:

a) Excluderea asociaţilor, cînd hotãrîrea se va lua cu o majoritate de 2/3 din numãrul membrilor prezenţi;

b) Deciziile privitoare la dizolvarea asociaţiei sau la schimbarea scopului social se iau cu majoritate de 2/3 din numãrul total al asociaţilor prezenţi şi absenţi.

4. Modul de votare:

5. Atribuţiile adunãrii generale (Lege art. 36, 39 şi 49).

 

ART. 42

Cad în competenta adunãrii generale toate actele care nu sînt rezervate în mod special prin statute organelor de administraţie şi de control.

În mod special însã rãmîn adunãrii generale urmãtoarele atribuţii:

1. Verificarea şi aprobarea bilanţului şi a contului de gestiune;

2. Descãrcarea de gestiune a consiliului de administraţie;

3. Stabilirea prestaţiilor şi a cotizaţiilor la care vor fi supuşi asociaţii;

4. Alegerea şi revocarea organelor de administraţie şi de control;

5. Aprobarea şi modificarea bugetului (Lege art. 38).

 

ART. 43

Statutele vor stabili cãrui organ al asociaţiei îi aparţine dreptul de a hotãrî întemeierea de noi filiale, de asemenea asupra modului de funcţionare al acestor filiale şi raporturile dintre filiale şi centrala lor (Lege art. 34).

 

ART. 44

Statutele asociaţiei sau actele care dispun organizarea fundaţiilor vor determina data încheierii anului financiar, cînd se vor întocmi bilanţul şi contul de gestiune (veniturile şi cheltuielile).

Cînd statutele nu fixeazã data încheierii bilanţului, acesta va fi întocmit pe data de 31 decembrie (Lege art. 45).

 

ART. 45

Bilanţul se va încheia pe baza urmãtoarelor acte:

a) Inventarul amãnunţit al bunurilor mobile şi imobile, cuprinzînd felul şi valoarea lor, ce se va întocmi la finele fiecãrui an social. Se va nota în inventar şi toate datoriile ce instituţia ar avea de plata la aceasta epoca;

b) Registrul-jurnal, în care se va fi notat în tot cursul anului, pe mãsura efectuãrii lor, toate intrãrile şi ieşirile de bunuri mobile sau imobile care contribuie la sporirea sau micşorarea patrimoniului persoanei juridice (Lege art. 45).

 

ART. 46

Bilanţul în cele doua pãrţi distincte (activul şi pasivul) va cuprinde:

I. Elementele constituind activul persoanei juridice şi anume;

a) Numerarul aflat în casa sau depus la diferite instituţii financiare;

b) Valoarea efectelor publice aflate în casa sau depuse, spre pãstrare la alte instituţii;

c) Valoarea mobilelor şi diverselor instalaţii proprii;

d) Valoarea diverselor articole şi materiale ce s-ar afla în depozitele instituţiei la facerea inventarului, de asemenea valoarea mobilierului, instrumentelor, vehiculelor şi altor bunuri asemãnãtoare etc., care ajuta la atingerea scopului persoanei juridice etc.

II. Elemente constituind pasivul persoanei juridice şi anume;

1. Datoriile ce instituţia a contractat;

2. Restul formind patrimoniul net al persoanei juridice va figura în bilanţ:

a) Sub forma unui fond global sau a diverse fonduri speciale prevãzute de statute sau actul de fundaţie, şi

b) Excedentul eventual al anului (Lege art. 45).

 

ART. 47

Contul de gestiune (venituri şi cheltuieli) întocmit pe baza dispoziţiilor speciale prevãzute de statute va cuprinde:

I. La venituri

a) Excedentul reportat din anul precedent;

b) Veniturile proprii ale persoanei juridice, şi anume: cotizaţiile membrilor, taxele cu care contribuie cei ce se folosesc de pe urma operei întreprinsã de instituţie, dobinzile şi cupoanele rezultate din plasarea sumelor disponibile, veniturile imobilelor precum şi ale tuturor întreprinderilor economice proprii;

c) Valoarea subvenţiilor periodice acordate de diferite instituţii publice sau private;

d) Sumele provenite din diverse venituri intimplatoare: donaţii, contribuţii, produsul serbarilor şi al apelurilor adresate caritatii publice etc.;

e) Deficitul eventual al anului.

II. La cheltuieli

1. Deficitul eventual reportat din anul precedent;

2. Sumele ce s-au cheltuit, în special pentru realizarea scopului persoanei juridice;

3. Sumele cheltuite cu administraţia în general (salarii, iluminat, încãlzit, chirii, etc.) şi cu întreţinerea sau amortizarea mobilelor sau imobilelor instituţiei;

4. Excedentul eventual al anului (Lege art. 45).

 

ART. 48

Direcţia sau administraţia persoanei juridice, concomitent cu încheierea bilanţului şi a contului de gestiune pe anul expirat, va proceda la întocmirea bugetului de cheltuieli şi venituri pentru anul ce urmeazã (Lege art. 45).

 

ART. 49

Bugetul se va întocmi pe capitole şi articole, deosebindu-se sumele dupã criteriile prevãzute la art. 44 din lege şi art. 47 din regulament, privitoare la întocmirea contului de gestiune.

La înregistrarea încasãrilor şi plãţilor în general şi la aprobarea şi ordonanţarea cheltuielilor în special, se va tine seama de alocaţiile bugetare (Lege art. 45).

 

ART. 50

Bilanţul, contul de gestiuni şi bugetul, dupã ce au fost verificate de organele de control prevãzute de statutele persoanei juridice, se vor supune aprobãrii adunãrii generale sau altor organe speciale prevãzute în actul de fundaţie sau prin legi speciale (Lege art. 38).

 

ART. 51

În termen de trei luni dupã închiderea bilanţului, o copie în doua exemplare dupã conturile prevãzute la articolul precedent se va inainta ministerului sub controlul şi autoritatea cãruia se gãseşte persoana juridicã.

Ministerul, dupã ce va verifica conturile primite, va înapoia direcţiei persoanei juridice un exemplar vizat, iar celãlalt exemplar se va pãstra în arhiva ministerului (Lege art. 45).

 

ART. 52

De asemenea, dupã ţinerea adunãrii generale în care s-a aprobat bilanţul şi bugetul asociaţiei, se va inainta ministerului respectiv şi o copie certificatã de pe procesul-verbal al şedinţei (Lege art. 45).

 

C. Încetarea personalitãţii

 

ART. 53

Asociaţiile şi fundaţiile îşi pierd personalitatea juridicã în urmãtoarele cazuri:

I. De plin drept:

a) Cînd scopul social este îndeplinit;

b) Cînd scopul social nu mai poate fi realizat;

c) Cînd asociaţia sau fundaţia fiind insolvabilã este nevoita sa lichideze.

Pentru persoanele juridice sub forma de asociaţie se mai adauga urmãtoarele cazuri:

1. Cînd a expirat termenul pentru care asociaţia a fost constituitã;

2. Cînd organele de administraţie şi control nu mai pot fi constituite în conformitate cu statutele;

3. Cînd numãrul asociaţilor va fi scãzut sub limita fixatã de statute sau de lege.

II. Prin judecata:

a) Cînd mijloacele ce se întrebuinţeazã pentru realizarea scopului sau însuşi scopul au devenit ilicite, contrare bunelor moravuri sau ordinii publice;

b) Cînd asociaţia sau fundaţia, fãrã a fi îndeplinit formalitãţile legale necesare pentru transformarea scopului social, urmãreşte un alt scop decît acela pentru care s-a constituit şi pe care l-a declarat;

c) Cînd patrimoniul fundaţiei este insuficient şi Curtea de apel va fi hotãrît trecerea la o alta fundaţie;

d) Pentru asociaţii şi cînd adunarea generalã ia hotãrîri contrare dispoziţiilor statutare sau ale legii.

III. Prin hotãrîrea puterii executive, în cazurile prevãzute de art. 25 şi 26 din lege.

1. Prin vointa pãrţilor, în cazul cînd adunarea generalã a asociaţiei va fi hotãrît dizolvarea în modul şi condiţiile prevãzute de lege (Lege art. 53).

2. Lichidarea

 

ART. 54

Lichidarea patrimoniului persoanelor juridice de drept privat se va face în conformitate cu dispoziţiile art. 55-56 din lege. (Lege art. 54-65).

 

ART. 55

În caz de dizolvare a persoanei juridice, lichidatorii se vor numi dupã cum urmeazã:

a) Prin sentinta care hotãrãşte dizolvarea, în caz cînd aceasta a avut loc prin judecata;

b) De tribunalul civil de la sediul social, în camera de consiliu, la stãruinţele ministerului public, sau a oricãrui interesat, în cazurile cînd dizolvarea a avut loc de drept sau pe baza hotãrîrii puterii executive;

c) De adunarea generalã a asociaţiei cînd dizolvarea s-a fãcut pe baza hotãrîrii acestui organ. În caz cînd adunarea generalã de lichidare n-a numit lichidatorii, lichidarea patrimoniului se face de chiar organele de direcţie sau administraţie (Lege art. 54).

 

E. Radierea înscrierii şi destinaţia bunurilor

 

ART. 56

Radierea persoanei juridice din registrul de persoane juridice se face pe baza actului care a constatat, declarat sau hotãrît dizolvarea sau în urma mutãrii sediului persoanei juridice (Lege art. 30).

 

ART. 57

Oricare ar fi cauza încetãrii personalitãţii juridice, patrimoniul persoanei juridice rezultat pe urma lichidãrii, va primi destinaţia indicatã în actul de fundaţie sau în statute (Lege art. 27).

 

ART. 58

La asociaţii, în caz de tãcere a statutelor, destinaţia o va hotãrî adunarea generalã care a avut loc înaintea dizolvãrii.

În lipsa unei dispoziţii statutare sau a unei hotãrîri a adunãrii generale sau în fata unei hotãrîri luate în contra dispoziţiilor statutare sau ale legii, destinaţia patrimoniului o va hotãrî comisia superioarã a persoanelor juridice dupã ce va lua şi avizul ministerului sub autoritatea şi controlul cãruia cãdea persoana juridicã desfiintata.

În toate aceste cazuri, bunurile rãmase nu vor putea fi atribuite decît unei persoane juridice de drept privat din ţara cu scop identic sau similar, sau persoane juridice de drept public reprezentind în Stat interesele servite de persoana juridicã desfiintata (Lege art. 27).

 

ART. 59

În cazul cînd persoana juridicã a fost dizolvatã prin judecata sau prin hotãrîrea puterii executive, potrivit art. 53 (&11 alin. a şi b şi III) din regulament, atunci patrimoniul ei va trece la fondul de asistenta socialã (Lege art. 28).

 

CAP. 4

Uniunile şi federaţiile de persoane juridice

 

 

ART. 60

Doua sau mai multe persoane juridice se pot constitui în uniuni sau federatiuni, spre realizarea unui scop unitar şi apropiat de scopul social al fiecãrei persoane juridice în parte.

Aceste asociaţii de persoane juridice nu pot dobîndi personalitatea juridicã decît de la Curtea de apel în circumscripţia cãreia urmeazã ca uniunea sau federaţia sa-şi aibã sediul principal.

Personalitatea juridicã nu se poate acorda decît dacã se constata, din punctul vedere al realizãrii scopului general urmãrit, necesitatea uniunii sau federaţiei.

Nu se poate recunoaşte personalitatea juridicã unei colectivitãţi de asociaţii sau aşezãminte necunoscute ca persoane juridice (Lege art. 5 şi 102).

 

ART. 61

Procedura de urmat pentru dobindirea personalitãţii juridice şi înscrierea acestor asociaţii de persoane juridice este cea prevãzutã la capitolul II din prezentul regulament pentru asociaţii.

Se specifica ca pentru dobindirea personalitãţii juridice, în afarã de avizul ministerului competent, se va cere în toate cazurile în mod obligatoriu şi avizul comisiei superioare a persoanelor juridice (Lege art. 102 şi 103).

 

ART. 62

Reprezentanţii uniunii sau federaţiei sînt obligaţi ca în cererea de recunoaştere şi înscriere, în afarã de stipulaţiile prevãzute pentru asociaţii, sa indice numãrul, numele şi sediul persoanelor juridice care o formeazã, alaturind şi copii de pe deciziile prin care s-a recunoscut fiecãreia personalitatea juridicã (Lege art. 103).

 

ART. 63

Uniunile şi federaţiile se vor constitui printr-un act constitutiv în forma autenticã, însoţit de statutele respective, conformindu-se dispoziţiilor prevãzute în prezentul regulament pentru constituirea, organizarea şi încetarea functionarii persoanelor juridice sub forma de asociaţii (Lege art. 3 şi 103).

 

ART. 64

Statutele acestor uniuni sau federaţii vor cuprinde între altele:

a) Regulile dupã care persoanele juridice aderente vor fi reprezentate în consiliul de administraţie şi în adunãrile generale, cît şi modalitatea numirii şi alegerii organelor de control;

b) Condiţiile sub care se pot primi adeziunile persoanelor juridice, stabilite astfel încît sa contribuie la unificarea conducerii şi activitãţii instituţiilor asociate (Lege art. 104).

 

CAP. 5

Supraveghere şi control

 

ART. 65

În afarã de controlul instituit prin statute sau actul constitutiv, Statul are un drept general şi permanent de supraveghere şi control asupra tuturor persoanelor juridice de drept privat fãrã scop lucrativ, asociaţii, fundaţii, uniuni sau federaţii.

Acest control are ca scop pe deoparte ca persoanele juridice sa funcţioneze şi sa se administreze potrivit cu scopul şi dispoziţiile statutelor, actelor constitutive şi regulamentelor, iar pe de alta parte ca ele sa nu lucreze impotriva bunelor moravuri, ordinii publice şi siguranţei Statului (Lege art. 15).

 

ART. 66

Acţiunea generalã de supraveghere şi control se exercita de:

1. Ministerul sub autoritatea şi controlul cãruia cade persoana juridicã dupã distincţia de la art. 16 din lege, prin delegaţii şi inspectorii sãi, precum şi prin comisia superioarã a persoanelor juridice;

2. Ministerul public;

3. Delegaţii autoritãţilor judeţene şi comunale, însã numai pentru persoanele juridice pe care le subvenţioneazã (Lege art. 15).

 

ART. 67

Cînd scopul persoanei juridice cade în competenta a doua sau mai multe ministere, fiecare din ele au exerciţiul acţiunii de control şi supraveghere.

Cînd scopul nu este suficient caracterizat din punctul de vedere al componentei organelor de control, atunci persoanele juridice cad sub supravegherea ministerului de interne (Legea art. 21).

 

ART. 68

Cu ocazia exercitãrii controlului, delegaţii şi inspectorii ministerelor vor avea sa se informeze şi sa cerceteze dacã activitatea persoanei juridice şi administrarea fondurilor ei se face în conformitate cu statutele şi actele de fondare şi în marginea hotãrîrilor şi aprobãrilor date de organele superioare instituite prin aceste acte sau prin legi speciale.

De asemenea, dacã instituţiile create corespund şi-şi desfãşoarã acţiunea potrivit condiţiilor statornicite prin actele lor de baza şi dacã aceasta activitate nu este contrarã condiţiilor generale de ordine publica din Constituţie şi din legile tarii (Lege art. 15 şi 18).

 

ART. 69

Delegaţii ministerelor, judeţelor sau comunelor, sau inspectorii ministerelor, vor face cel puţin de doua ori pe an o inspecţie amãnunţitã a activitãţii persoanelor juridice subvenţionate, consemnind cele constatate într-un raport, pe care îl vor inainta ministerului competent.

Pentru persoanele juridice nesubventionate aceasta inspecţie se va face cel puţin odatã pe an, prin delegaţi speciali ai ministerului competent, din oficiu, sau dupã cererea organelor de direcţie sau administraţie a persoanelor juridice. (Lege, art. 16 şi urm.).

 

ART. 70

Fiecare minister va face sa se ţinã un registru special pe întregul minister sau pe direcţii, în care vor înscrie toate persoanele juridice recunoscute şi subordonate controlului şi supravegherii lor.

În acelaşi registru se va înscrie:

1) Toate modificãrile aduse actelor dupã care se conduc persoanele juridice.

2) Data şi totalul bilanţului şi contului de gestiune ce persoanele juridice sînt datoare sa le încheie şi sa le înainteze anual ministerului.

3) Datele la care s-au fãcut diverse inspecţii. (Lege, art. 92).

Numirea delegaţilor, drepturile şi îndatoririle lor

 

ART. 71

Autoritãţile de stat, judeţ sau comuna, de cîte ori subvenţioneazã o persoana juridicã, vor avea dreptul de a-şi numi delegatul lor permanent pe lîngã organele de direcţie sau administraţie a acestei instituţii.

Cu ocazia acordãrii subvenţiilor, autoritãţile respective vor putea cere persoanelor juridice, pe cale de convenţii, adoptarea unui program de activitate şi introducerea în statutele sau regulamentele lor a modificãrilor necesare pentru a asigura aducerea la îndeplinire a programului convenit, în marginea scopului social stabilit prin actul de constituire al persoanei juridice subvenţionate. (Lege, art. 16).

 

ART. 72

Autoritãţile interesate nu vor putea numi pe lîngã fiecare din persoanele juridice ce subvenţioneazã decît un delegat.

Aceeaşi persoana poate fi delegatã de mai multe autoritãţi şi în acelaşi timp ea poate sa îndeplineascã aceasta funcţie pe lîngã mai multe persoane juridice.

Delegaţii vor putea fi numiţi dintre functionarii superiori ai autoritãţii care exercita controlul sau membrii comitetelor ori ai comisiilor care funcţioneazã pe lîngã minister. (Lege, art. 17).

 

ART. 73

Delegaţii autoritãţilor vor colabora cu organele de direcţie şi administraţie a persoanelor juridice pe baza instrucţiunilor primite de la autoritatea sau autoritãţile care i-au numit.

În acest scop, delegaţii vor participa cu vot consultativ, la hotãrîrile luate de comitetele de direcţie sau administraţie, opiniile lor contrarii înscriindu-se în procesul-verbal de şedinţa.

Directorii sau administratorii sînt obligaţi sa convoace pe delegaţi la şedinţe, inaintindu-le totodatã şi ordinea de zi, iar în caz de lipsa lor de la şedinţe sa le comunice deciziile luate. (Lege, art. 18).

 

ART. 74

În afarã de îndatoririle prevãzute în prezentul regulament delegaţii autoritãţilor de stat, judeţ sau comuna au îndatorirea specialã de a supraveghea ca activitatea persoanelor juridice sa se desfãşoare potrivit programului convenit.

La trebuinţe şi pentru aducerea la îndeplinire a îndatoririlor lor, delegaţii vor putea face uz de drepturile conferite lor prin art. 18 şi 19 din lege. (Lege, art. 18 şi 19).

 

Despre inspectori

ART. 75

La toate persoanele juridice nesubventionate controlul se va exercita de inspectori sau alţi funcţionari superiori delegaţi de ministerul competent, din oficiu, sau la cererea organelor de administraţie a instituţiilor respective. (Lege, art. 21).

 

ART. 76

Inspectorii nu fac observaţii şi nici nu dau indicaţii directe organelor de direcţie şi administraţie a persoanelor juridice controlate. Ei numai constata faptele pe care le consemneazã în rapoarte scrise, însoţite dupã cazuri şi de procesele-verbale încheiate la fata locului.

Rapoartele se vor inainta ministerului competent spre a decide sau a deferi cazul celorlalte organe administrative sau organelor judecãtoreşti prevãzute de lege. (Lege, art. 21).

 

CAP. 6

Competenta şi procedura

 

I. Pentru tribunale

 

ART. 77

Sînt de competenta tribunalului civil în circumscripţia cãruia funcţioneazã asociaţia sau fundaţia:

a) Cererile asociaţilor şi fundaţiilor de a li se acorda personalitatea juridicã;

b) Cererile de dizolvarea asociaţiilor sau fundaţiilor fãcute de ministerul public sau ministerul competent în cazurile urmãtoare:

1. Cînd scopul sau acţiunea asociaţiei a devenit ilicit, contrar bunelor moravuri sau ordinii publice.

2. Cînd scopul urmãreşte prin mijloace ilicite contrarii bunelor moravuri şi ordinii publice.

3. Cînd fundaţia, fãrã a fi autorizata, dupã cum se arata în art. 38 din acest regulament, relativ la transformarea scopului, urmãreşte un alt scop decît acel pentru care s-a constituit şi pe care l-a declarat.

4. Cînd deciziile adunãrii generale sînt luate cu violarea dispoziţiilor statutare, actelor constitutive sau legii;

c) Cererea ministerului respectiv de a pronunţa dizolvarea în caz cînd persoana juridicã pierzindu-şi personalitatea de plin drept, nu poate consimţi sa înceteze activitatea sa.

În cazurile prevãzute sub punctele a şi b, tribunalul hotarind dizolvarea va numi prin aceeaşi hotãrîre şi pe lichidatori;

d) Cererile ministerului public sau a oricãrui interesat de a se numi lichidatori în cazurile de dizolvare de drept a persoanei juridice;

e) Cererile privitoare la autorizarea convocãrii adunãrii generale şi la prezidarea ei;

f) Cererile privitoare la completarea locurilor prin delegaţie în cazul cînd organele de direcţie, de administraţie sau de control nu pot funcţiona din cauza vacantei, absentei, bolii sau oricãrei alte cauze de împiedicare a vreunuia din membrii lor;

g) Cererile privitoare la litigiile dintre asociaţi şi asociaţie în cazurile prevãzute de art. 47 şi urmãtorii din lege;

h) Cererile pentru orice alt diferend s-ar ivi în timpul functionarii sau lichidãrii, afarã de cele prevãzute de mai sus;

i) Autorizarea lichidatorilor de a remite celor în drept bunurile şi sumele de bani rãmase de la lichidarea activului asociaţiilor, împreunã cu registrele şi actele aparţinînd acestora. (Lege, art. 3, 37, 46, 47, 53, 54, 64, 74 şi urmãtoarele, 83, 84 şi urmãtoarele, 96).

 

ART. 78

Judecata cererilor prevãzute la litera a, din art. precedent se va face conform rinduielilor cuprinse în cap. 2 din acest regulament.

În cazurile prevãzute la punctele b, c, g şi h de sub acelaşi articol, se face de urgenta şi cu precãdere, termenul primei înfãţişãri neputind fi mai lung de 15 zile libere de la primirea citaţiei.

Hotãrîrea tribunalului se va pronunţa fãrã opoziţie, însã cu drept de apel.

Termenul de apel va fi de 20 de zile de la pronunţare.

Celelalte cereri se vor rezolva în camera de consiliu. (Lege, art. 84 şi urmãtoarele, 96).

 

ART. 79

În cazurile prevãzute la litera h de sub art. 77 procedura va fi aceea a dreptului comun, însã pentru toate instanţele termenele vor fi cele prevãzute de art. 901-905 din actualul cod comercial, din vechiul regat, care în privinta acestor termene se va aplica pe întreg teritoriul statului roman. (Lege, art. 97).

 

ART. 80

Tribunalul va fi compus din ministerul public, care va pune concluzii ca parte alãturatã, în toate chestiunile ce intereseazã persoanele juridice, iar ca parte principala, în cazurile cînd legea îi atribuie acest rol. (Lege, art. 98).

 

ART. 81

Tribunalul este competent a judeca în prima instanta, cu apel la Curte, contravenţiile prevãzute de art. 2, 7, 23 şi 94 din lege.

Termenul de apel este de 20 de zile libere, socotite de la pronunţare sau comunicare. (Lege, art. 2, 7, 23, 94).

 

ART. 82

Tribunalul este de asemenea competent a judeca în prima şi ultima instanta contestaţiile fãcute de orice interesat contra bilanţului întocmit şi publicat de lichidatori. (Lege, art. 65).

 

ART. 83

La tribunalele cu mai multe secţiuni sau complete, rezolvarea tuturor cererilor şi afacerilor prevãzute în acest paragraf vor fi de competenta secţiunii I civilo-corecţionalã sau a completului prezidat de preşedintele tribunalului. (Lege, art. 3, 88 şi urm.).

 

II. Pentru Curţi

 

ART. 84

Sînt de competenta Curţii de apel din circumscripţia cãreia funcţioneazã asociaţia sau fundaţia:

a) Cererile fãcute de ministerul competent pentru numirea administratorilor necesari, în caz cînd actul de fondare n-a determinat organele de direcţie şi administraţie ale persoanei juridice.

În caz cînd domiciliul fondatorului nu ar fi în circumscripţia Curţii unde funcţioneazã persoana juridicã, cererea va putea fi adresatã şi Curţii în circumscripţia cãreia domiciliazã fondatorul.

b) Cererile fãcute de ministerul public, de ministerul competent sau de una din pãrţile interesate pentru numirea de administratori, în caz cînd direcţia sau administraţia instituitã de fondatori nu mai poate fi din orice cauza, înlocuitã, completatã sau continuatã;

c) Cererile fãcute de ministerul public sau de ministerul sub autoritatea şi controlul cãruia cade fundaţia sau asociaţia pentru revocarea organelor de direcţie şi administraţie, în caz cînd s-ar constata ca ele nu se conformã legilor tarii actelor de fondare sau de constituire sau dacã se constata ca averile ce le sînt încredinţate se risipesc, se deterioreazã sau se întrebuinţeazã la alte scopuri decît acelea prevãzute prin actele de fondare sau constituire;

d) Cererile organelor de direcţie şi administraţie pentru modificarea organizãrii statornicitã de fonduri, dacã aceasta se constata indispensabil pentru conservarea bunurilor şi realizarea scopului fundaţiei;

e) Cererile pentru modificarea scopului devenit numai în parte realizabil a condiţiilor şi sarcinilor fundaţiilor.

În aceste cazuri, judecata se va face cu citarea fondatorului sau ereziilor în linie directa, iar decizia va arata şi modificãrile de introdus;

f) Cererile fãcute de ministerul public, ministerul competent, sau de organele de direcţie şi administraţie spre a desemna o alta asociaţie sau fundaţie cãtre care intenţioneazã a trece patrimoniul persoanei juridice a carei fiinta a încetat în cazurile cînd fundaţia nu poate fi organizatã asa încît sa corespundã scopului sau sau dacã patrimoniul ei este insuficient. (Lege, art. 22, 74-76, 78 şi 79).

 

ART. 85

În toate cazurile de mai sus judecata se va face în camera de consiliu sau cu un complet separat de cel de şedinţa, la staruinta organelor de direcţie şi administraţie, a ministerului public sau a ministerului interesat.

Curtea va putea dispune ascultarea şi a oricãrei persoane va crede necesar şi va uza de mijloacele de proba şi informaţie prevãzute de procedura civilã.

Hotãrîrea Curţii va fi motivatã şi fãrã opoziţie; ea se va pronunţa în şedinţa publica, în prezenta ministerului public. (Lege, art. 95).

 

ART. 86

Apelurile fãcute contra sentinţelor tribunalelor în cazurile prevãzute de art. 15 din acest regulament şi art. 90 din lege vor fi judecate de Curte de urgenta, cu precãdere, înaintea oricãrei afaceri şi fãrã drept de opoziţie. (Lege, art. 90).

 

ART. 87

Cererile pentru dobindirea personalitãţii juridice a uniunilor sau federaţiile de persoane juridice, sînt de asemenea de competenta Curţii de apel. (Lege, art. 102).

 

ART. 88

Pentru uniunile sau federaţiile cãrora Curtea le-a acordat personalitatea juridicã, grefa Curţii e datoare a tine un registru special de persoane juridice, în care se vor înscrie toate aceste uniuni sau federaţii.

Acest registru va conţine aceleaşi indicaţii ca şi registrele prevãzute pentru persoanele juridice la tribunal. (Lege, art. 8).

 

ART. 89

La Curţile cu mai multe secţiuni sau complete, rezolvarea tuturor cererilor şi afacerilor va fi de competenta secţiunii I sau a completului prezidat de preşedintele Curţii. (Lege, art. 3 şi 88 urm. ).

 

CAP. 7

Comisia superioarã a persoanelor juridice

 

ART. 90
Pe lîngã ministerul justiţiei, funcţioneazã o comisie superioarã a persoanelor juridice, compusa din:

1. I.P.S.S. Mitropolitul Primat, ca preşedinte;

2. Ministerul justiţiei, care prezideazã în caz de lipsa sau împiedicarea I.P.S.S. Mitropolitului Primat;

3. Ministrul departamentului sau miniştrii departamentelor în competenta cãrora cade scopul asociaţiei sau fundaţiei interesate în chestiunea dedusã înaintea comisiei;

4. Prim-preşedintele Înaltei Curţi de casaţie şi justiţie sau în caz de împiedicare de cel mai vechi preşedinte de secţiune al acelei Înalte Curţi;

5. Preşedintele Înaltei Curţi de conturi şi, în caz de împiedicare, un consilier delegat de preşedinte;

6. Directorul general sau administratorul instituţiei de stat care serveşte interesul similar celui servit de asociaţia sau fundaţia adusã înaintea comisiei;

7. Preşedintele Academiei Romane şi în caz de împiedicare un membru delegat de preşedinte;

8. Un efor al Eforiei spitalelor civile;

9. Doi efori epitropi sau administratori ai uneia din cele mai importante persoane juridice din ţara numiţi de ministerul justiţiei şi prin decret regal;

10. Un rector de universitate numit de ministru;

11. Doi din cei mai reputati jurişti din ţara;

12. Directorul general al serviciului judiciar din ministerul justiţiei care va îndeplini şi funcţia de secretar al comisiei.

Procurorul general al Curţii de casaţie face parte din comisie numai cu vot consultativ. În caz de împiedicare, el va fi înlocuit în comisie de magistratul desemnat de legea organizãrii judecãtoreşti.

Mandatul membrilor numiţi de ministrul justiţiei se da pe o perioada de cinci ani. (Lege, art. 99 şi 100).

 

ART. 91

Comisia se convoacã de ministrul justiţiei ori de cîte ori va fi nevoie.

Şedinţele ei se ţin în localul ministerului justiţiei.

Convocarea se face prin invitaţii scrise.

Comisia nu poate lucra decît cu cel puţin 7 membri.

Hotãrîrile ei se iau numai cu majoritate de 5 voturi.

Ele se dau în scris şi motivat. (Lege, art. 101).

 

ART. 92

Procurorul general al înaltei Curţi de casaţie face parte din comisie ca reprezentant al ministerului public.

În aceasta calitate el pune concluzii înaintea comisiei ca parte alãturatã, în toate chestiunile ce intereseazã o persoana juridicã. (Lege, art. 98).

 

ART. 93

Atribuţiile comisiei superioare a persoanelor juridice sînt urmãtoarele:

1. Judeca apelurile pe care organele de direcţie şi administraţie ale persoanelor juridice le pot face în caz de nemulţumire contra hotãrîrii delegatului ministerului respectiv de a suspenda executarea unei decizii luatã de acele organe.

Termenul de apel este de trei zile libere şi curge de la comunicarea procesului-verbal de suspendare.

Hotãrîrea comisiei superioare este definitiva.

Ea va fi comunicatã organelor persoanei juridice, care va fi datoare a o executa în cel mult 15 zile de la primire.

2. Se pronunţa asupra diferendului dintre delegatul ministerului respectiv şi organelor de direcţie şi administraţie ale persoanelor juridice, în caz cînd delegatul ministerului a luat mãsura suspendãrii unei decizii a organelor de direcţie şi ele refuza a repune în discuţie chestiunile care fac obiectul deciziei suspendate pentru a primi soluţia conformã cu actele de fondare, a regulamentelor, convenţiilor, Constituţiei şi legilor tarii sau în cazul cînd suspendarea se menţine şi trebuie executatã.

În acest caz, comisia superioarã poate da o decizie care sa oblige persoana juridicã.

3. A-şi da avizul, dupã cererea consiliului de miniştri sau ministerului de justiţie, dacã o persoana juridicã desfãşoarã o activitate impotriva bunelor moravuri, a ordinii publice sau a siguranţei statului şi dacã trebuie sa se interzicã funcţionarea pînã la intrarea ei în legalitate sau dacã trebuie sa se hotãrascã dizolvarea ei.

Tot comisia, la cererea consiliului de miniştri sau a ministerului justiţiei, va aprecia şi-şi va da avizul asupra urgenţei acestor mãsuri.

4. În caz de încetare a personalitãţii juridice sau a retragerii autorizaţiei şi în caz ca nici statutele, nici adunarea generalã nu au dat indicaţii asupra destinaţiei patrimoniului rãmas sau cînd acele indicaţii sau hotãrîri ar fi contrare dispoziţiilor legii, comisia e chematã a-şi da avizul de modul întrebuinţãrii acelui patrimoniu., hotarind carei persoane juridice de drept privat sau public cu scop analog trebuie atribuit.

Aceleaşi atribuţii revin comisiei şi în caz cînd fundaţia nu poate fi organizatã asa încît sa corespundã scopului sau sau dacã patrimoniul ei este insuficient.

5. A-şi da avizul sau dupã cererea Curţii de apel cînd aceasta e chematã a se pronunţa dupã staruinta organelor de direcţie şi administraţie ale fundaţiilor dacã pentru conservarea bunurilor şi realizarea scopului este necesarã modificarea organizãrii statornicite de fondator.

6. A-şi da avizul la propunerea Curţii de apel, asupra cererii de modificare a scopului unei fundaţii devenit numai în parte realizabil atunci cînd se constata ca nu mai are caracterul lui primitiv şi fundaţia nu mai corespunde nevoilor sociale şi intenţiilor ce fondatorul ar manifesta în mod normal dacã i-ar sta în putinta.

7. A-şi da avizul la cererea Curţii de apel dacã poate fi admisibilã cererea de dobindirea personalitãţii juridice, a uniunilor sau federaţiilor formate din doua sau mai multe persoane juridice.

8. A-şi da avizul asupra cererilor adresate Curţilor de apel pentru modificarea sau suprimarea din actul de fondare a condiţiilor şi sarcinilor care ar putea compromite realizarea scopului fundaţiei.

9. A-şi da avizul asupra oricãror altor chestiuni ce-i vor fi supuse de ministerul justiţiei. (Lege, art. 99).

 

ART. 94

Comisia este ţinuta sa cheme pe reprezentantul autorizat al persoanei juridice interesate spre a o asculta.

Invitaţia se va face în scris. Neprezentarea persoanei juridice nu da dreptul la o a doua chemare. (Lege, art. 101).

 

ART. 95

Delegaţia permanenta pe care comisia poate sa o aleagã din sinul sau, conform art. 101 din lege, este competenta a culege toate informaţiile şi elementele ce ar fi necesare comisiei pentru pregãtirea deciziilor sale, a face orice cercetãri şi anchete şi a priveghea executarea acestor decizii.

Membrii delegaţiei pot fi însãrcinaţi de asemenea de a studia în prealabil chestiunile aduse înaintea comisiei şi a face eventual cuvenitul raport.

Comisia superioarã a persoanelor juridice tine urmãtoarele registre:

1. Un registru de intrare în care se trec toate chestiunile primite de la ministerul justiţiei spre a fi cercetate de comisie.

2. Un registru în care se trec în ordinea numericã toate deciziile pronunţate de comisia superioarã.

3. Un registru general în care dupã tablourile primite de la departamentele respective, secretarul comisiei va înscrie separat asociaţiile şi fundaţiile, cazind sub prevederile legii pentru persoanele juridice.

Acest registru va cuprinde în rubrici deosebite:

1. Titlul sau denumirea persoanelor juridice.

2. Obiectul şi scopul.

3. Sediul şi sucursalele.

4. Data constituirii.

5. Actul pe temeiul cãruia s-a obţinut personalitatea juridicã.

6. Numele, profesiunea şi naţionalitatea persoanelor care compun organele de direcţie şi administraţie.

7. Averea mobila şi imobilã ce poseda, şi

8. Modificãri ulterioare. (Lege, art. 101).

 

CAP. 8

Dispoziţii finale şi tranzitorii

 

ART. 96

În ce priveşte asociaţiile sau sindicatele profesionale, se vor aplica legile speciale în dispoziţiile ce nu sînt contrare dispoziţiilor de ordine publica din legea de fata. (Lege, art. 106).

 

ART. 97

Din momentul promulgãrii legii pentru persoanele juridice înceteazã competenta tuturor autoritãţilor care acordau pînã în prezent personalitatea juridicã, acest drept fiind exclusiv rezervat tribunalelor civile. (Lege, art. 106).

 

ART. 98

Persoanele juridice de drept privat, existente la data promulgãrii legii de fata, sînt obligate ca în termen de 6 luni de la aceasta data sa comunice grefei tribunalului în circumscripţia cãruia funcţioneazã administraţia lor principala, urmãtoarele acte:

a) Titlurile pe temeiul cãrora au dobîndit personalitatea juridicã;

b) Copie certificatã de pe actul constituirii asociaţiei, fundaţiei sau uniunii;

c) Copie de pe statutele sau regulamentele dupã care se administreazã aceste persoane juridice;

d) Copie de pe bilanţul şi darea de seama a ultimului an;

e) Un memoriu cuprinzînd informaţiile specificate la art. urmãtor.

Copiile actelor prevãzute la alin. b şi c şi memoriul vor fi semnate de organele de direcţie sau administraţie. (Lege, art. 2).

 

ART. 99

Memoriul înaintat va cuprinde urmãtoarele indicaţii:

1. Denumirea şi scopul persoanei juridice constituite.

2. Data intemeierii de fapt a asociaţiei sau fundaţiei.

3. Data şi autoritatea de la care a dobîndit personalitatea juridicã cu specificarea titlului respectiv.

4. Sediul principal, precum şi sediile diverselor filiale care erau în fiinta la finele anului social expirat.

5. Data cînd se încheie anual conturile persoanei juridice.

6. Numãrul persoanelor care alcatuiau asociaţia la finele anului social expirat.

7. Averea persoanei juridice, specificindu-se valoarea şi felul bunurilor din care e formatã.

8. Totalul veniturilor şi cheltuielilor pe anul expirat.

9. Numele persoanelor care compun consiliul de administraţie şi comisia de control cu menţionarea profesiunii domiciliului şi naţionalitãţii lor.

10. Un scurt istoric al activitãţii persoanei juridice de la înfiinţare şi pînã la finele anului expirat. (Lege, art. 2).

 

ART. 100

Persoanele juridice de drept privat care mai înainte de publicarea acestui regulament vor fi fãcut deja grefei tribunalului comunicarea cerutã de art. 2 din lege şi în conformitate cu publicaţia ministerului justiţiei data cu ocazia promulgãrii legii sînt scutite de a face o noua comunicare, afarã de acelea pentru care tribunalul va fi gãsit ca actele şi datele comunicate nu au fost complete, în care caz vor fi obligate a se conformã dispoziţiilor regulamentului de fata. (Lege, art. 2).

 

ART. 101

Administraţiile sindicatelor profesionale existente la promulgarea legii, sînt scutite de formalitãţile prevãzute la articolele precedente, urmînd ca înscrierea lor în registrul de persoane juridice de pe lîngã tribunale sa se facã pe baza comunicãrilor judecãtoriilor de ocol respective. (Lege, art. 2).

 

ART. 102

În acelaşi termen de 6 luni prevãzut la art. 98, organele de direcţie sau administraţie ale persoanelor juridice existente, sînt datoare sa înainteze ministerului sub autoritatea şi controlul cãruia funcţioneazã şi dupã instrucţiunile acestuia, urmãtoarele acte:

1. Copie certificatã de direcţie de pe actul constitutiv şi de pe statute sau regulament.

2. Un inventar de averea mobila şi imobilã ce poseda.

3. Bilanţul şi contul de gestiune (venituri şi cheltuieli) ale anului social precedent. (Lege, art. 2).