Law on the legal personality of associations and foundations 1924

Lege pentru persoanele juridice (Asociaţii şi Fundaţii)

(și de aplicare a regulamentului)

(nr. 21 din 6 februarie 1924 Monitorul Oficial nr. 27 din 6 februarie 1924)

CAP. 1

 I. Dispoziţii generale

A. Personalitatea juridicã

ART. 1

Persoanele juridice de drept public se creeazã numai prin lege.

Asociaţiile şi fundaţiile, fãrã scop lucrativ sau patrimonial, create şi organizate de particulari, nu pot dobîndi personalitatea juridicã decît în condiţiile legii de fata.

Ele sînt considerate persoane juridice de drept privat.

Societãţile şi asociaţiile prevãzute de codurile de comerţ şi alte legi vor avea acelaşi caracter şi rãmîn supuse dispoziţiilor acelor legi.

ART. 2

Persoanele juridice de drept privat existente la data promulgãrii legii de fata vor continua sa funcţioneze potrivit dispoziţiilor legilor, hotãrîrilor sau actelor care le-au constituit şi care vor fi contrare dispoziţiilor de ordine publica ale acestei legi.

Ele sînt obligate însã, ca în termen de şase luni de la promulgarea acestei legi sa comunice grefei tribunalului, în circumscripţia cãreia funcţioneazã administraţia lor principala, titlurile pe temeiul cãrora au dobîndit personalitatea juridicã, statutele sau actele constitutive, precum şi informaţiile ce se vor cere prin regulamentul de aplicaţie al acestei legi.

Grefa tribunalului este obligatã a înscrie organizaţia sau asezamintul în registrul persoanelor juridice.

Contravenienţii la aceasta dispoziţie cad sub prevederile art. 94 din aceasta lege.

ART. 3

Asociaţiile şi aşezãmintele fãrã scop lucrativ sau patrimonial nu pot dobîndi personalitatea juridicã decît pe temeiul unei decizii motivate a tribunalului civil în circumscripţia cãreia s-au constituit.

Aceasta decizie nu se poate da decît la cererea celor interesaţi:

a) Dupã ce s-a cerut avizul ministerului în competenta cãruia cade scopul asociaţiei sau asezamintului;

b) Dupã ce s-a ascultat concluziile ministerului public şi s-a constatat ca statutele sau actele constitutive, compunerea organelor de direcţie şi administraţie şi celorlalte condiţii, nu contravin la dispoziţiile legii de fata.

Pãrţile interesate, ministerul competent şi reprezentantul ministerului public au dreptul de apel potrivit art. 90.

ART. 4

Persoana juridicã va avea fiinta numai de la data înscrierii deciziei de recunoaştere rãmasã definitiva, în registrul special care va fi ţinut în acest scop la grefa fiecãrui tribunal civil.

ART. 5

Personalitatea juridicã nu se poate recunoaşte unei colectivitãţi de asociaţii sau aşezãminte nerecunoscute ca persoane juridice. Personalitatea juridicã e individualã şi efectul ei nu se poate întinde în afarã de asociaţia sau asezamintul pentru care a fost acordatã.

Un asezamint creat de o persoana juridicã nu poate avea o personalitate distinctã de aceea a persoanei juridice care a creat-o, decît dacã i se recunoaşte formal aceasta, în condiţiile statornicite prin legea de fata.

ART. 6

Nu se poate recunoaşte personalitatea juridicã a asociaţiilor şi aşezãmintelor care au un obiect ilicit, contrar ordinii publice sau bunelor moravuri, sau care sînt formate în vederea realizãrii unui asemenea scop.

ART. 7

Persoanele juridice de drept privat, fãrã scop lucrativ sau patrimonial, care îşi au sediul în strãinãtate, pot sa beneficieze de personalitatea lor juridicã şi sa funcţioneze pe teritoriul Statului roman în conformitate cu legile romane, dacã sînt recunoscute dupã legile tarii lor şi dacã în prealabil au obţinut autorizarea guvernului roman.

Autorizãrile acordate acestor persoane juridice se vor înscrie la cererea lor, sub sancţiunea unei amenzi de 5.000 - 20.000 lei şi în caz de recidiva sub sancţiunea retragerii autorizaţiei, în registrul tribunalului civil al circumscripţiei în care se va stabili sediul administraţiei, sucursala, sau domiciliul ales.

Cînd nu exista sucursala, alegerea domiciliului este obligatorie. Ea se face prin act autentic care se publica în Monitorul Oficial şi se afişeazã la primãria şi tribunalul domiciliului ales.

ART. 8

Fãrã distincţie între persoanele juridice de drept privat existente şi acele ce se va forma în viitor, de la data promulgãrii legii de fata, nici o modificare de statute sau transformare a caracterului asociaţiei sau asezamintului, nici o modificare a organelor de control şi administraţie, nici o încetare sau dizolvare, operaţiunile de lichidare şi de atribuire de bunuri, nu se va putea face decît conform acestei legi.

Aceste persoane sînt obligate a se supune tuturor dispoziţiilor declarate de ordine publica în legea de fata.

Modificãrile statutelor sau actelor constitutive sînt supuse verificãrii şi aprobãrii puterii judecãtoreşti în condiţiile art. 1.

B. Folosinta drepturilor civile

ART. 9

Persoanele juridice de drept privat, cazind sub prevederile legii de fata, nu se pot folosi decît de drepturile ce le sînt necesare pentru realizarea scopului şi destinaţiei lor.

Ele nu pot contracta obligaţii decît tot în vederea realizãrii acestui scop şi acestei destinaţii.

ART. 10

Persoanele juridice nu pot primi liberalitãţi decît dacã vor fi autorizate regal, pe baza unui jurnal al consiliului de miniştrii.

C. Exerciţiul drepturilor civile

ART. 11

Persoanele juridice nu-şi pot exercita drepturile decît dacã sînt înzestrate cu organele de direcţie şi administraţie prevãzute în statute, actul consultativ sau în legea de fata.

ART. 12

Vointa persoanelor juridice se manifesta prin organele lor.

Actele juridice încheiate de aceste organe, în conformitate cu statutele şi în limita puterilor ce le sînt atribuite, sînt considerate ca încheiate de însãşi persoana juridicã pe care o obliga.

Actele prin care organele persoanei juridice ar urmãri un vadit scop strãin aceluia pentru care asociaţia sau fundaţia a fost constituitã sau recunoscuta, nu vor avea efect fata de persoana juridicã.

Persoana juridicã rãspunde de toate faptele contractuale, delictuale şi quasi-delictuale, sãvîrşite de organele ei în timpul exercitãrii funcţiunii lor.

Membrii care formeazã organele de direcţie şi administraţie sînt personal solidar rãspunzãtori pentru daunele provenite din culpa lor, atît fata de terţi, cît şi fata de persoana juridicã însãşi.

D. Sediul

ART. 13

Domiciliul persoanei juridice este la sediul principal al administraţiei sale. Schimbarea de domiciliu trebuie sa fie declarata prin act autentic la ambele grefe ale tribunalelor noului şi vechiului domiciliu.

Sub sancţiunea prevãzutã la art. 94 din prezenta lege, grefa tribunalului vechiului domiciliu va face menţiunea de strãmutare, iar grefa tribunalului noului domiciliu va înscrie persoana juridicã în registrul prevãzut la art. 4.

ART. 14

Domiciliul persoanei juridice autorizata, potrivit art. 7, pentru toate actele judiciare şi extrajudiciare ce o privesc, va fi sediul sucursalei sau, în lipsa, la domiciliul ales.

E. Supraveghere

ART. 15

Statul are un drept de supraveghere şi control asupra tuturor persoanelor juridice de drept privat. El va urmãri: pe de o parte, ca ele sa se administreze şi sa-şi îndeplineascã menirea în conformitate cu statutele şi cu actele constitutive, iar pe de alta parte, ca sa lucreze impotriva bunelor moravuri, ordinei publice şi siguranţei Statului.

Aceasta acţiune de supraveghere şi control se va exercita prin inspectorii şi delegaţii ministerului, sub autoritatea şi controlul cãruia cade fundaţia sau asociaţia, precum şi prin comisia superioarã a persoanelor juridice.

ART. 16

Numirea delegatului ministerului pe lîngã organele de direcţie şi de administraţie, nu poate avea loc decît numai pe lîngã fundaţiile şi asociaţiile subvenţionate sau legate de Stat prin convenţii.

Acelaşi drept, la numirea de delegaţi judeţeni sau comunali, îl au autoritãţile judeţene sau comunale pentru fundaţiile şi asociaţiile care se vor gãsi fata de ele în situaţia de mai sus.

Celelalte persoane juridice nesubventionate sînt supuse controlului general prin inspectorii ministerelor competente.

ART. 17

Fiecare autoritate interesatã nu va putea numi mai mult de un delegat de fundaţie sau asociaţie. Autoritãţile judeţene sau comunale pot insarcina cu aceasta funcţie pe delegatul ministerului sau invers, ministerul pe unul din delegaţii judeţeni sau comunali. O persoana poate îndeplini aceasta funcţie pe lîngã mai multe fundaţii sau asociaţii.

ART. 18

Delegaţii ministerului şi, în lipsa acestora, delegaţii judeţeni sau comunali, au dreptul de a suspenda executarea deciziilor organelor de direcţie sau administraţie, ce s-ar gãsi contrarii actelor de fundaţie, regulamentelor interioare, convenţiilor cu ministerul, judeţul sau comuna, legilor, bunelor moravuri, ordinei publice şi siguranţei Statului.

Despre acest lucru se va încheia un proces-verbal care se va comunica de urgenta organelor persoanei juridice.

Delegaţii vor participa cu vot consultativ la şedinţele organelor de direcţie şi administraţie. Directorii sau administratorii sînt obligaţi sa-i convoace.

În lipsa delegaţilor de la şedinţe, organele de direcţie şi administraţie sînt obligate sa comunice delegaţilor deciziile luate.

Sub sancţiunea retragerii mandatului de direcţie şi administraţie şi a dizolvãrii fundaţiei sau asociaţiei, independent de celelalte sancţiuni civile şi penale de drept comun, persoanele care formeazã organele de direcţie şi administraţie sînt personal şi solidar rãspunzãtoare de executarea deciziilor contrare actelor de fundaţie, regulamentelor interioare, conventiunilor, legilor, bunelor moravuri, ordinei publice şi siguranţei Statului, fata de care s-a exercitat sau nu dreptul de suspendare.

Delegaţii vor putea aduce la cunostinta publica, prin Monitorul Oficial şi prin publicaţiile mai raspindite din localitate, numãrul, data şi obiectul deciziilor suspendate.

ART. 19

Organele de direcţie şi administraţie sînt obligate a repune în discuţie chestiunile care fac obiectul deciziei suspendate în baza art. 18 pentru a primi soluţia conformã actelor de fundaţie, regulamentelor, convenţiilor, Constituţiei şi legilor tarii.

În caz de refuz de discuţie din partea organelor de direcţie şi administraţie, sau în caz de menţinere a deciziei suspendate, delegaţii guvernului vor aduce imediat cazul la cunostinta comisiei persoanelor juridice de pe lîngã ministerul justiţiei, care va da o decizie executorie.

În cel mult 3 zile libere de la, comunicarea procesului-verbal de suspendare, organele de direcţie şi administraţie au drept de apel la comisia superioarã a persoanelor juridice, care decide în ultima instanta asupra dispoziţiilor ce urmeazã a se executa în termen de cel mult 15 zile de la primirea cererii.

ART. 20

Delegaţii îşi exercita dreptul lor de supraveghere şi de control asupra tuturor organelor de direcţie, administraţie şi control, a fundaţiei sau asociaţiei, sub orice denumire s-ar gãsi, comitete sau consilii de direcţie şi administraţie, eforii sau epitropii, adunãri generale, colegii, etc.

ART. 21

În toate fundaţiile şi asociaţiile care nu cad sub prevederea art. 16, alin. 1 şi urmãtorii, acţiunea de supraveghere şi control se va exercita de inspectorii ministerului, la însãrcinarea ministerului sau la cererea organelor de direcţie şi administraţie a fundaţiilor sau asociaţiilor.

Cînd scopul persoanei juridice cade în competenta a doua sau mai multe ministere, fiecare din ele au exerciţiul acţiunii de control şi supraveghere.

Persoanele juridice ale cãror scopuri sînt insuficient caracterizate, din punctul de vedere al competentei organelor de control, cad sub supravegherea ministerului de interne.

Inspectorii vor avea sa cerceteze numai dacã fundaţiile şi asociaţiile funcţioneazã potrivit actelor de fundaţie sau actelor lor constitutive, dacã instituţiile create corespund condiţiilor statornicite prin aceste acte şi condiţiilor de ordine publica din Constituţia şi legile tarii.

Inspectorii nu pot face observaţii şi da indicaţii direct organelor de direcţie şi administraţie ale fundaţiilor sau asociaţiilor. Constatãrile lor se consemneazã în rapoarte scrise asupra cãrora au a decide ministrul competent, organele administrative sau judecãtoreşti, prevãzute în legea de fata.

Controlul Statului nu prejudiciazã controlul instituit de statute sau actul constitutiv.

ART. 22

Dacã organele de direcţie sau administraţie nu se conformeazã legilor tarii, actelor de fondare sau de constituire, sau dacã se constata ca averile ce le sînt încredinţate se risipesc, se deturneaza, sau se întrebuinţeazã în alte scopuri decît acele prevãzute prin actele de fondare sau de constituire, ministerul public sau ministerul sub autoritatea şi controlul cãruia funcţioneazã fundaţia sau asociaţia, va trimite pe administratorii rãspunzãtori înaintea Curţii de apel în circumscripţia cãreia cade sediul principal al fundaţiei sau asociaţiei.

Administratorii pot fi condamnaţi la destituire, în afarã de celelalte penalitãţi prevãzute în legile ordinare dupã dreptul comun.

ART. 23

Administratorii asociaţiilor şi fundaţiilor care cu rea credinţa lucreazã la vãtãmarea persoanelor sau lucrãrilor încredinţate direcţiei şi administraţiei lor, se vor pedepsi cu închisoare de la o luna la un an.

ART. 24

Toate organele de direcţie şi administraţie ale fundaţiilor sînt datoare sa înainteze ministerului sub autoritatea şi controlul cãruia funcţioneazã, în termen de 6 luni de la promulgarea acestei legi, copia autentificatã de pe actele de fondare şi un inventar de averea ce poseda, însoţit de bilanţul şi contul de gestiune al anului precedent.

F. Încetarea personalitãţii

ART. 25

Asociaţiile şi fundaţiile îşi pierd personalitatea juridicã, de plin drept sau prin justiţie, în cazurile determinate prin legea de fata.

Persoanele juridice autorizate, potrivit art. 7, îşi pierd dreptul de a funcţiona în România şi prin retragerea autorizaţiei.

Aceasta retragere se face tot prin decret regal, pe temeiul unui jurnal al consiliului de miniştri.

ART. 26

În cazuri urgente cînd s-ar constata ca o persoana juridicã îşi desfãşoarã activitatea impotriva bunelor moravuri, ordinii publice şi siguranţei Statului, consiliul de miniştri, cu avizul comisiei superioare a persoanelor juridice, poate interzice funcţionarea persoanei juridice, pînã la intrarea ei în legalitate, sau chiar poate hotãrî dizolvarea ei. În acest din urma caz, lichidarea persoanei juridice nu se poate face decît de puterea judecãtoreascã în condiţiile art. 29, 54 şi urmãtorii, 82 şi urmãtorul. În afarã de cazurile urgente, dizolvarea nu se poate face decît prin justiţie.

Comisia superioarã a persoanelor juridice apreciazã urgenta la cererea consiliului de miniştri sau la aceea a ministrului de justiţie.

G. Destinaţia bunurilor

ART. 27

Oricare ar fi cauza încetãrii personalitãţii juridice sau retragerii autorizaţiei, patrimoniul persoanei juridice va primi destinaţia indicatã în actul de fondare, în statute sau în actul constitutiv şi la asociaţii, în caz de tãcere, a actelor de constituire sau a statutelor, destinaţia indicatã de hotãrîrea adunãrii generale luatã înainte de dizolvare.

Nici într-un caz însã adunarea generalã nu poate atribui bunurile rãmase decît unei alte persoane juridice de drept privat din ţara cu scop identic sau similar, sau persoanei juridice de drept public, reprezentind în Stat interesele servite de persoana juridicã desfiintata.

În lipsa unei indicaţii statutare, sau a unei hotãrîri a adunãrii generale, sau în fata unei hotãrîri a adunãrii generale, contrarii dispoziţiilor de mai sus, bunurile rãmase vor trece în patrimoniul asociaţiei sau fundaţiei de drept privat, ori public cu scop analog sau similar ce se va hotãrî de comisiunea persoanelor juridice de pe lîngã ministerul justiţiei, luindu-se şi avizul ministrului, sub autoritatea şi controlul cãruia cãdea persoana juridicã desfiintata.

ART. 28

Patrimoniul persoanelor juridice dizolvate pentru vreuna din cauzele arãtate la art. 53 (punctul III) alin. a şi b şi art. 81 (p. II), trece la fondul de asistenta socialã.

II. Lichidarea şi radierea înscrierii

ART. 29

Lichidarea patrimoniului persoanelor juridice de drept privat se face conform art. 55 şi urmãtorii, precum şi 82 şi urmãtorul din aceasta lege.

ART. 30

Radierea persoanei juridice din registrul persoanelor juridice se face înscriindu-se integral în registru actul care a constatat, declarat sau hotãrît dizolvarea.

CAP. 2

Despre asociaţii

A. Condiţii de constituire

ART. 31

Asociaţia este convenţia prin care mai multe persoane pun în comun, în mod permanent, contribuţia lor materialã, cunoştinţele şi activitatea lor, pentru realizarea unui scop care nu urmãreşte, foloase personale sau patrimoniale.

Scopul asociaţiei poate fi sau ideal, sa corespundã intereselor generale ale colectivitãţii sau numai a unei categorii sociale din care asociaţii fac parte, sau, în fine, sa corespundã intereselor personale nepatrimoniale ale asociaţilor.

ART. 32

Asociaţia pentru a putea dobîndi personalitatea juridicã, trebuie sa fie compusa din cel puţin 20 membri şi sa prezinte în statute o organizare din care sa rezulte o vointa colectivã, independenta de vointa asociaţilor ca indivizi, constituirea unui patrimoniu social, distinct şi autonom de patrimoniul individual al fiecãrui asociat.

Patrimoniul social de fondare va trebui sa fie în mãsura de a realiza cel puţin parţial scopul pentru care se constituie asociaţia.

Nici contribuţiile sau dotatiile iniţiale, nici cotizaţiile periodice şi nici subvenţiile Statului roman, judeţelor sau comunelor şi în genere a persoanelor de drept public, nu sînt supuse autorizãrii prevãzutã la art. 10.

Obligaţiunea constituirii iniţiale a patrimoniului social nu priveşte asociaţiile sau sindicatele profesionale.*)

ART. 33

Actul constitutiv şi statutele se vor face în forma autenticã. Asociaţia nu va putea cere recunoaşterea calitãţii de persoana juridicã, decît dupã adoptarea statutelor de cãtre asociaţi şi dupã desemnarea sau alegerea persoanelor care vor avea conform statutelor, rãspunderea direcţiei şi administrãrii asociaţiei.

ART. 34

Statutele vor cuprinde obligatoriu:

1. Denumirea asociaţiei;

2. Obiectul şi scopul;

3. Sediul principal şi, eventual, sucursalele sau filialele;

4. Patrimoniul iniţial, cuantumul şi compunerea lui, precum şi cotizaţiile;

5. Organele de direcţie, administraţie şi de control.

Statutele nu pot deroga la dispoziţiile de ordine publica ale legii de fata.

În lipsa unor dispoziţii statutare suficiente pentru organizarea asociaţiei şi reglementarea raporturilor acesteia cu asociaţia se vor aplica dispoziţiile ce urmeazã.

B. Organizarea

ART. 35

Organele principale ale asociaţiei de stat:

a) O adunare generalã, şi

b) O direcţie, un comitet de direcţie sau un consiliu de administraţie.

ART. 36

Adunarea generalã este organul suprem al asociaţiei, ea se compune din asociaţi, care întrunesc condiţiile prevãzute în statute sau în actul constitutiv.

În lipsa prevederii unor asemenea condiţii, vor face parte din adunarea generalã, toţi asociaţii, fãrã nici o distincţie.

Adunarea generalã va fi convocatã de persoana cãreia i se încredinţeazã de organele în drept ale asociaţiei conducerea suprema.

Convocarea va avea loc obligatoriu în cazurile prevãzute în statute, ori cînd se va hotãrî de comitetul de direcţie sau administraţie şi oricind se va cere în scris şi motivat, direcţiei de cel puţin o cincime din numãrul asociaţilor.

Convocarea va trebui sa cuprindã locul şi data convocãrii, precum şi ordinea de zi.

În afarã de cazurile urgente constatate de comitetul de direcţie, ce trebuie sa fie comunicatã cu cel puţin trei zile libere înainte de data convocãrii.

ART. 37

Cînd cei însãrcinaţi cu convocarea, sau înlocuitorii lor nu mai au calitatea, sînt absenţi sau împiedicaţi de a convoca, precum şi în cazul cînd, deşi avînd calitatea, refuza de a convoca, dacã statutele şi actul consultativ nu prevãd situaţia, prim-preşedintele sau preşedintele tribunalului, în circumscripţia cãreia funcţioneazã asociaţia, va putea autoriza pe asociaţii, care i-au adus la cunostinta cazul, sa facã convocarea, sa delege pe cel mai în virsta dintre ei, sau pe reprezentantul ministrului sub autoritatea şi controlul cãruia se gãseşte asociaţia, sa prezideze adunarea generalã şi sa constate hotãrîrile ei printr-un proces-verbal. În lipsa unui asemenea reprezentant, delegaţia se poate da unuia din reprezentanţii ministerului public.

ART. 38

Adunarea generalã decide:

a) Asupra prestaţiilor şi cotizaţiilor la care vor fi supuşi asociaţii;

b) Asupra admiterii şi excluderii membrilor asociaţiei potrivit statutelor;

c) Asupra formelor de convocare a adunãrii generale;

d) Asupra modului de votare;

e) Asupra cvorumului şi majoritãţii cu care vor lua hotãrîrile;

f) Asupra numirii direcţiei sau altor organe de administraţie şi control;

g) De a determina atribuţiile organelor de sub lit. f;

h) De a controla activitatea şi gestiunea organelor de direcţie, administraţie şi control;

i) De a revoca individual sau colectiv mandatele membrilor organelor de direcţie, administraţie şi control, cînd prin culpa şi actele lor ar periclita interesele asociaţiei.

ART. 39

Toţi asociaţii au drept de vot egal.

În afarã de excepţiile mai jos statornicite, şi în lipsa de alte dispoziţii exprese, nu se va putea lua nici o decizie decît dacã vor fi rãspuns convocãrii cel puţin jumãtate plus unu (majoritatea absolutã) din numãrul asociaţilor.

La a doua convocare se va putea decide cu majoritatea absolutã a celor prezenţi, oricare ar fi numãrul lor.

Deciziile pentru dizolvarea asociaţiei, sau transformarea scopului social, trebuie sa întruneascã cel puţin 2/3 din numãrul total al asociaţilor prezenţi şi absenţi.

ART. 40

În mod accesoriu, asociaţiile vor putea face întreprinderi economice, întrucît acestea sînt în legatura cu scopul principal al asociaţiei.

Asemenea întreprinderi însã nu se pot decide decît de adunarea generalã.

ART. 41

Propunerile sau actele fãcute în scris, fãrã deliberare, vor avea puterea de decizie, dacã vor fi semnate de unanimitatea asociaţilor.

ART. 42

Asociatul interesat personal, prin sotie, prin descendenţii sau ascendenţii direcţi, prin fraţii sau surorile lui, într-o chestiune supusã deciziei adunãrii generale, sau deciziei unuia din organele de direcţie sau administraţie, nu va putea lua parte la vot.

Membrii organelor de direcţie şi administraţie vor fi cel puţin în majoritate absolutã cetãţeni romani.

ART. 43

Direcţia, comitetul sau consiliul de administraţie reprezintã asociaţia în toate actele vieţii sale juridice, conformindu-se statutelor şi deciziilor adunãrii generale. Dupã expirarea mandatului, ea gireazã afacerile pînã la alegerea sau numirea noilor organe.

ART. 44

Organele de direcţie şi administraţie sînt obligate sa întocmeascã anual bugetul asociaţiei, pe care îl supun aprobãrii adunãrii generale şi, eventual, organelor superioare, cãrora sînt subordonate prin legi speciale.

Bugetul se va întocmi pe capitole şi articole, distinct sumele pentru personal, material şi cheltuieli diverse.

La aprobarea şi ordonanţarea cheltuielilor se va tine seama de destinaţia alocaţiilor bugetare.

La persoanele juridice subvenţionate de stat, judeţ şi comune, autoritatea care acorda subvenţia va putea cere, cu prilejul ordonanţãrii totale sau parţiale a subvenţiilor, justificarea îmbunãtãţirii ultimei subvenţii ordonanţate.

ART. 45

Aceste organe sînt de asemenea obligate sa prezinte adunãrii generale bilanţul gestiunii la finele fiecãrui an social.

Cîte un exemplar de pe buget şi bilanţ se va prezenta ministerului sub autoritatea şi controlul cãruia se gãseşte asociaţia.

ART. 46

Cînd organele de direcţie, administraţie şi control, nu pot funcţiona din cauza vacantei, absentei, bolii sau oricãrei alte cauze de împiedicare a vreunuia din membrii sãi, prim-preşedintele şi preşedintele tribunalului, de la sediul asociaţiei, din oficiu, sau la cererea celor interesaţi, pînã la adunarea generalã care se va convoca, conform art. 36 şi 37, pentru a decide organul în drept sa completeze, dind delegaţie provizorie, în condiţiile statutelor, actului constitutiv şi legii, asociaţilor ce personal vor crede ca ar putea rãspunde mai bine acestei chemãri.

C. Despre asociaţi

ART. 47

Calitatea de asociat este personalã şi individualã, ea nu poate trece la succesori.

ART. 48

Asociatul este la drept autorizat a ieşi oricind din asociaţie, cu condiţia sa comunice hotãrîrea sa organelor de direcţie şi administraţie, cel puţin şase luni înainte de finele anului social.

ART. 49

Statutele sau actul vor prevedea cazurile de excludere a asociaţilor, procedura excluderii, şi organele care o pronunţa. Excluderea pronunţatã de un organ de direcţie sau administraţie da, de drept interesat, un drept de apel la adunarea generalã, care decide în ultima instanta.

Cînd statutele nu prevãd cazurile, procedura şi organele de excludere, pe temeiul legii de fata, excluderea nu se poate pronunţa decît de adunarea generalã cu majoritate de 2/3.

ART. 50

Asociaţii, care se retrag sau care sînt excluşi, n-au nici un drept asupra avutului social.

Ei rãmîn obligaţi a achitã cotizaţiile pe tot timpul cît au fost asociaţi.

ART. 51

Drepturile personale cistigate ale unui asociat, sociale sau extra-corporative, obliga asociaţia, întrucît titularul lor n-ar fi renunţat la ele în mod expres prin scris.

ART. 52

În termen de 10 zile de cînd decizia a devenit publica, asociatul absent poate cere desolidarizarea sa de acea decizie, dacã o socoteşte contrarã statutelor, actului constitutiv sau legii.

În acest scop, el va notifica desolidarizarea sa prin agent judecãtoresc organelor de conducere şi administraţie, precum şi ministerului competent.

Deciziile adunãrii generale pot fi atacate de ministerul competent, ministerul public sau pãrţile interesate, înaintea instanţelor judecãtoreşti de dizolvare, pentru motive de ordine publica şi abatere de la scopul societãţii.

D. Dizolvare

ART. 53

Asociaţia îşi pierde personalitatea juridicã în urmãtoarele cazuri:

I. Prin decizia asociaţiei, atunci cînd adunarea generalã, potrivit art. 39, va fi hotãrît dizolvarea;

II. De plin drept:

a) Cînd a expirat termenul pentru care asociaţia a fost constituitã sau cînd scopul social a fost realizat;

b) Cînd scopul asociaţiei nu mai poate fi realizat;

c) Cînd asociaţia din cauza de insolvabilitate, nu-şi poate continua activitatea sa, fiind nevoita sa lichideze;

d) Cînd organele de direcţie şi administraţie nu mai pot fi constituite în conformitate cu statutele;

e) Cînd numãrul asociaţilor va fi scãzut sub limita fixatã de statute sau limita fixatã de lege;

III. Prin judecata:

a) Cînd scopul sau acţiunea asociaţiei a devenit ilicit, contrar bunelor moravuri sau ordinii publice;

b) Cînd scopul se urmãreşte prin mijloace ilicite, contrar bunelor moravuri şi ordinii publice;

c) Cînd asociaţia, fãrã de a fi autorizata dupã cum se arata în art. 39, relativ la transformarea scopului, urmãreşte un alt scop decît acel pentru care s-a constituit şi pe care l-a declarat;

d) Cînd deciziile adunãrii generale sînt luate cu violarea dispoziţiilor statutare, actelor constitutive sau legii.

IV. Prin decizia puterii executive în cazurile art. 25 şi 26.

E. Lichidare

ART. 54

În cazurile de dizolvare prevãzute de art. 53 alin. I, lichidarea patrimoniului asociaţiei se va face de organele de direcţie şi administraţie, sau de persoanele numite de adunarea generalã.

Lichidatorii, în caz de dizolvare judiciarã, se vor numi prin sentinta care hotãrãşte dizolvarea.

În caz de dizolvare de drept, la staruinta ministerului public, sau a oricãrui interesat, lichidatorii se vor numi în camera de consiliu, de tribunalul civil de la sediul asociaţiei.

ART. 55

Lichidatorii sînt obligaţi a îndeplini toate formalitãţile cerute de legea de fata pentru înscrierea şi publicarea lichidãrii asociaţiei.

Publicaţiile de lichidare vor arata:

a) Numele lichidatorilor şi imobilul în care şi-au instalat birourile, dacã localul fostei administraţii nu va putea fi pãstrat;

b) Invitaţia creditorilor la producerea creanţelor lor.

Creditorii cunoscuţi trebuie sa fie invitaţi şi prin notificatii individuale.

Publicarea va fi socotitã îndeplinitã dupã 5 zile libere de la ultima insertiune.

ART. 56

Îndatã dupã intrarea lor în funcţie, lichidatorii sînt obligaţi ca, împreunã cu organele de direcţie şi administraţie ale asociaţiei, sa facã inventarul şi bilanţul averii, din care sa constate exact situaţia activului şi pasivului.

Atît inventarul cît şi bilanţul vor fi contrasemnate de lichidatorii şi reprezentanţii direcţiei şi administraţiei în lichidare.

Lichidatorii vor tine un registru-jurnal pentru toate operaţiile relative la lichidare.

Direcţia şi administraţia va indica şi incredinta lichidatorilor registrele şi actele asociaţiei.

Odatã cu numirea lichidatorilor înceteazã mandatul organelor de direcţie şi administraţie.

ART. 57

Asociaţia nu înceteazã însã a avea fiinta decît la terminarea lichidãrii.

ART. 58

Lichidatorii sînt obligaţi sa continue afacerile în curs, sa încaseze creanţele, sa plãteascã pe creditori şi, dacã numerarul este insuficient, sa transforme şi restul activului în bani, procedînd mai întîi prin licitaţie publica la vînzarea averii mobile.

Lichidatorii pot face operaţiunile noi necesare lichidãrii afacerilor în curs.

ART. 59

Suma cuvenitã creditorului cunoscut care nu produce creanta se va consemna în contul lui.

Dacã plata creanţei nu se poate face imediat, sau dacã creanta e contestatã, lichidarea nu se va declara terminatã înainte ca creditorii sa fie garantaţi.

ART. 60

În orice caz, lichidatorii nu pot încheia operaţiunile şi remite celor în drept contul gestiunii, decît dupã expirarea unui an de la publicarea dizolvãrii asociaţiei.

ART. 61

Lichidatorii care vor contraveni la obligaţiile de mai sus vor fi solidari responsabili fata de creditori pentru daunele ce le vor fi cauzat prin culpa lor.

ART. 62

Atît fata de asociaţie cît şi fata de asociaţi, lichidatorii sînt supuşi regulilor mandatului.

ART. 63

Dupã terminarea lichidãrii, lichidatorii sînt obligaţi sa facã bilanţul, sa-l depunã la grefa tribunalului, la ministerul competent şi totodatã sa-l publice în Monitorul Oficial şi în ziarele mai raspindite. Afarã de aceasta, afişe anuntind terminarea lichidãrii şi depunerea bilanţului se vor lipi în sala tribunalului, la primãrie şi pe usa imobilului administraţiei.

Lichidatorii vor mai depune la grefa tribunalului şi la ministerul competent un memoriu descriind toate operaţiunile de lichidare şi rezultatul lor.

Ei vor depune tribunalului şi registrul lor jurnal.

ART. 64

Dacã în termen de 30 zile libere de la publicarea bilanţului în Monitorul Oficial nu se va ivi nici o contestaţie, bilanţul se va considera definitiv aprobat şi lichidatorii vor trebui, cu autorizarea tribunalului, sa remitã celor în drept bunurile şi sumele rãmase de la lichidare, împreunã cu toate registrele şi actele societãţii şi lichidãrii.

Numai dupã aceasta lichidatorii vor fi consideraţi ca descãrcaţi.

ART. 65

Contestaţiile la bilanţul lichidatorilor, publicat în condiţiile articolului precedent, se pot face de orice interesat la tribunalul sediului lichidãrii.

Toate contestaţiile se judeca în prima şi ultima instanta de tribunal printr-una şi aceeaşi sentinta.

CAP. 3

Despre fundaţii

A. Condiţii de constituire

ART. 66

Fundaţia este actul prin care o persoana fizica sau juridicã constituitã, un patrimoniu distinct şi autonom de patrimoniul sau propriu, şi-l destina, în genere, în mod permanent realizãrii unui scop ideal, de interes obştesc.

ART. 67

Fundaţia între vii se constituie prin act autentic, iar fundaţia testamentarã printr-una din formele prevãzute pentru testamente.

Statutele sau orice alte alcatuiri care vor însoţi actul de fundaţie fãcut în forma autenticã vor avea aceeaşi forma ca însãşi acest act.

ART. 68

Fundaţiile dobîndesc personalitatea juridicã în condiţiile stabilite la art. 3. Cererea de recunoaştere nu va putea fi facuta decît dupã instituirea şi numirea organelor de direcţie şi administraţie.

ART. 69

Moştenitorii şi creditorii fondatori au fata de fundaţie aceleaşi drepturi ca şi fata de orice alta liberalitate.

ART. 70

Nici fondatorul, nici moştenitorii lui nu pot revoca fundaţia dupã înregistrarea cererii de recunoaştere facuta conform art. 84 din prezenta lege.

ART. 71

Dacã fundaţia între vii sau testamentarã este recunoscuta persoana juridicã dupã moartea fondatorului, efectele liberalitãţilor fãcute anterior recunoaşterii se vor produce pentru fundaţiile între vii de la data actului autentic de fundaţie; iar pentru fundaţiile testamentare de la data morţii testatorului.

Acelaşi efect îl vor avea liberalitãţile fãcute în timpul vieţii fondatorului, anterior însã recunoaşterii calitãţii de persoana juridicã.

B. Organizare

ART. 72

Actul de fondare va fi nul de drept şi nu va putea da loc la recunoaşterea calitãţii de persoana juridicã, dacã nu determina scopul, nu constituie patrimoniul sau nu întruneşte condiţiile esenţiale cerute de legea de fata.

Actul de fondare poate determina în cuprinsul lui, sau în alcatuiri separate, organele de direcţie şi administraţie, compunerea lor, recrutarea administratorilor, modul lor de funcţionare, sau a instituţiilor ce urmeazã a se crea.

Lipsa acestor stipulaţii nu anuleazã actul, fundaţia urmînd a se conduce în administraţie potrivit dispoziţiilor legii de fata.

ART. 73

Fiecare fundaţie trebuie sa aibã organe de direcţie, administraţie şi de control, instituite potrivit actului de fundaţie, statutelor sau alcãtuirii fondatorului, sau, în lipsa acestora, potrivit dispoziţiilor de mai jos.

ART. 74

Cînd actul de fundaţie n-a determinat organele de direcţie şi administraţie, ministerul sub autoritatea şi controlul cãruia urmeazã a funcţiona fundaţia, va cere Curţii de apel, în circumscripţia cãreia îşi are sediul fundaţia, sau de la domiciliul fondatorului, numirea administratorilor necesari.

ART. 75

Curtea de apel, la cererea ministerului public, la cererea ministerului competent, sau la staruinta uneia din pãrţile interesate, va face numirea administratorilor şi în cazul cînd direcţia şi administraţia instituitã de fondator nu mai poate fi din orice cauza înlocuitã, completatã şi continuatã.

ART. 76

Cînd fundaţia nu se gãseşte suficient organizatã, Curtea de apel poate decide înlocuirea regulamentului interior de funcţionare a fundaţiei pe bazele dispoziţiilor din legea de fata.

Regulamentul se întocmeşte de organele de direcţie şi administraţie, se aproba de minister şi se publica în Monitorul Oficial.

Administraţia fundaţiei şi numirea personalului se vor face de direcţie.

Cînd fundaţia nu poate fi organizatã asa încît sa corespundã scopului sau, sau dacã patrimoniul ei e insuficient, Curtea de apel, cu avizul comisiunii superioare a persoanelor juridice, va dispune, dacã actul de fundaţie nu se opune, ca patrimoniul ei sa fie trecut la o alta fundaţie de drept privat din ţara sau instituţie de drept public, avînd acelaşi scop sau un scop cît mai asemãnãtor posibil. Se vor respecta pe cît posibil dispoziţiile fondatorului conciliabile cu noua situaţie.

ART. 77

Organele de direcţie şi administraţie ale fundaţiei au drepturile şi obligaţiile arãtate în art. 35 şi urmãtorii din aceasta lege.

C. Modificare

ART. 78

Curtea de apel, luind şi avizul comisiei superioare a persoanelor juridice, va putea decide, la cererea organelor de direcţie şi administraţie, modificarea organizaţiei statornicitã de fondator, dacã aceasta se constata indispensabil pentru conservarea bunurilor şi realizarea scopului fundaţiei.

În asemenea caz, decizia Curţii va hotãrî şi numele unei organizaţii care va servi organelor de direcţie şi administraţie la întocmirea regulamentului de organizare şi funcţionare, care va fi supus şi aprobãrii ministrului ce reprezintã interesele generale de fundaţie.

Atît organele de direcţie şi administraţie cît şi ministerul şi autoritatea judecãtoreascã, vor da întotdeauna, dispoziţiilor nelamurite de actul de fundaţie, interpretarea care poate asigura realizarea scopului.

ART. 79

Dupã aceeaşi procedura, Curtea de apel, luind şi avizul comisiei superioare a persoanelor juridice, va putea modifica scopul fundaţiei, în parte realizabil, atunci cînd se constata ca el nu mai are caracterul lui primitiv şi fundaţia nu mai corespunde nevoilor sale sau pretenţiilor ce fondatorul ar manifesta, în mod normal, dacã i-ar sta în putinta.

ART. 80

Modificarea nu poate atinge specialitatea fundaţiei.

Nici într-un caz însã nu se poate decide schimbarea sau modificarea cînd se constata ca scopul este integral irealizabil.

Tot astfel se va urma cînd se va constata necesitatea modificãrii sau suprimãrii din actul de fundaţie a condiţiilor şi sarcinilor care ar putea compromite realizarea scopului fundaţiei.

În toate aceste cazuri judecata se va face cu citirea fondatorului sau a erezilor lui în linie directa.

D. Dizolvare

ART. 81

Personalitatea fundaţiei înceteazã în urmãtoarele cazuri:

I. De plin drept:

a) Cînd scopul ei se gãseşte îndeplinit;

b) Cînd scopul ei nu mai poate fi realizat, şi

c) Cînd fundaţia a devenit insolvabilã.

II. Prin judecata şi prin decizia puterii executive în cazurile prevãzute de art. 26 şi 53.

E. Lichidare

ART. 82

Lichidarea patrimoniului fundaţiei se va face potrivit regulilor de sub art. 54 - 65.

ART. 83

Cînd dizolvarea va avea loc prin judecata, lichidatorii vor fi numiţi prin aceeaşi sentinta care a hotãrît sau declarat dizolvarea.

În cazul cînd dizolvarea s-a operat fãrã a interveni vreo judecata, precum şi în cazul alin. c de sub art. 81, lichidatorii vor fi numiţi de tribunalul civil de la sediul fundaţiei, în camera de consiliu, la staruinta ministerului public, sau a oricãrui interesat.

CAP. 4

Despre înscrierea persoanelor juridice

ART. 84

Înscrierea persoanelor juridice se va face în registre speciale, ţinute la grefa tribunalului civil de la sediul lor principal.

Vor fi registre deosebite pentru asociaţii şi pentru fundaţii.

Înscrierea persoanelor juridice de sub art. 7 se va face la grefa tribunalului sediului lor din România sau la domiciliul ales.

La fundaţii, dacã indicaţia sediului nu va rezulta din cuprinsul actului de fundaţie, înscrierea se va face la grefa tribunalului domiciliului, sau a ultimului domiciliu al fondatorului.

Dupã constituirea fundaţiei şi a organelor ei de direcţie şi administraţie, înscrierile ulterioare prevãzute sub art. 93 se vor face la grefa tribunalului sediului fundaţiei.

ART. 85

Cererea de înscriere va trebui sa cuprindã:

1. Titlul sau denumirea persoanei juridice;

2. Obiectul şi scopul;

3. Sediul sau principal şi sucursalele ce vor fi;

4. Numele, profesiunea şi domiciliul persoanelor care sub orice titlu sînt însãrcinate cu direcţia sau administraţia;

5. Data actelor de constituire şi a statutelor.

ART. 86

Cererea pentru asociaţii va fi facuta de membrii fondatori, de direcţie, sau de 7 asociaţi.

Cererea pentru fundaţii facuta prin acte între vii se va face numai de fondator, iar dupã moartea sa, şi pentru fundaţiile testamentare, de moştenitori legatari, executorii testamentari, organele de direcţie şi administraţie, şi ministerul care reprezintã interesul general ce fundaţia urmeazã a servi.

ART. 87

Semnatarii cererii sau unul din ei o vor prezenta tribunalului alaturind:

a) O copie legalizatã de pe actul constitutiv al persoanei juridice;

b) O copie de pe statute şi de pe actul de constituire a organelor de direcţie şi administraţie, dacã aceasta a fost numita ulterior;

c) Dacã statutele sau numirea direcţiei au fost votate şi adoptate într-o adunare generalã, se va prezenta duplicat original de pe procesul-verbal al şedinţei.

ART. 88

Dacã tribunalul constata ca formele şi cerinţele articolelor de mai sus sînt îndeplinite şi fundaţia şi asociaţia merita sa aibã capacitatea juridicã, va decide potrivit art. 89 şi va ordonã înscrierea.

ART. 89

Tribunalul cerceteazã în camera de consiliu dacã actele depuse, pentru asociaţii şi pentru fundaţii, îndeplinesc condiţiile şi formele prevãzute în legea de fata.

Concluziile ministerului competent şi al reprezentantului ministerului public sînt obligatorii şi hotãrîrea se va pronunţa în şedinţa publica fata cu aceştia.

Neprezentarea concluziilor ministerului competent se considera în favoarea constituirii persoanei juridice.

Tribunalul va putea cere lãmuriri şi pãrţilor, dacã va crede de cuviinţã.

ART. 90

Hotãrîrea se da fãrã drept de opoziţie, dar cu drept de apel în termen de 10 zile libere de la pronunţare.

Decizia de admitere rãmasã definitiva se va înscrie de grefa în registrul persoanelor juridice. Actele depuse se vor pãstra la dosarele respective.

Apelul se declara la grefa tribunalului.

Pãrţile interesate, ministerul public şi ministerul respectiv vor putea declara apel contra deciziei tribunalului.

Asupra apelului, Curtea, în termen de cel mult 15 zile de la declararea apelului, se va pronunţa, urmînd procedura arãtatã mai sus.

Decizia va fi fãrã opoziţie. Se pot admite memorii scrise.

Recursul se va face în termen de 15 zile de la pronunţare.

ART. 91

Înscrierea va reproduce conţinutul declaraţiilor prevãzute la art. 85, precum şi data şi numãrul încheierii care a admis înscrierea.

Menţiunea despre înscriere se va face pe originalul actelor de constituire sau al statutelor.

ART. 92

Textul acestei înscrieri va fi publicat fãrã intirziere, prin îngrijirea grefierului, la staruinta şi în contul celor interesaţi, în Monitorul Oficial şi ziarele mai raspindite.

În urma înscrierii deciziei definitive, grefa tribunalului este obligatã, sub sancţiunea prezentatã la art. 94, ca o data cu dispoziţia de publicare în Monitor, sa comunice o copie de pe decizie ministerului competent.

Fiecare minister este obligat sa înscrie într-un registru special asociaţiile sau fundaţiile recunoscute subordonate controlului şi supravegherii lor.

ART. 93

Orice modificare în compunerea organelor de direcţie şi administraţie şi în atribuţiile lor, schimbãrile de domiciliu, orice numire şi înlocuire a unui administrator, director sau contabil, orice modificare a statutelor şi în genere a organizãrii sau scopului persoanei juridice, modificarea, dizolvarea, lichidarea, numirile sau inlocuirile lichidatorilor, toate vor trebui sa fie imediat declarate grefei, spre înscriere în registru şi spre publicare.

Se vor emite întotdeauna grefierului şi actele justificative în sprijinul cererii de înscriere, actele vor fi ataşate la dosarele respective.

Declaraţiile de mai sus se vor face de organele de direcţie şi administraţie sau de lichidator, pentru tot ce va fi relativ la lichidare. Cu totii vor trebui sa se îngrijeascã şi de publicarile necesare.

Declaraţiile vor putea fi fãcute şi de orice persoana interesatã.

În caz de schimbare de domiciliu toate înscrierile şi înregistrãrile ulterioare cerute de lege se vor face la grefa tribunalului noului domiciliu.

ART. 94

Orice act supus înscrierii şi neînscris sau nepublicat nu va fi opozabil terţilor. Asemenea act rãmîne însã opozabil terţilor dacã se constata ca ei l-au cunoscut pe alta cale.

Acei supuşi la declaraţie şi publicaţiile de sub art. 86, nu vor fi eliberaţi de obligaţiile lor decît dupã executarea efectivã a lucrãrilor, afarã de cazul cînd se va dovedi ca lucrãrile n-au fost executate din culpa grefierului.

Acei ce nu se vor conformã acestor obligaţii sînt supuşi unei amenzi de 500 - 10.000 lei.

La aceeaşi pedeapsa vor fi condamnaţi şi functionarii care au omis sau intirziat înregistrãrile, înscrierile şi publicarile vorbite mai sus în afarã de pedeapsa destituirii.

CAP. 5

Competenta şi procedura

ART. 95

Curtea de apel, în circumscripţia cãreia funcţioneazã asociaţia sau fundaţia, va avea în competenta sa:

a) numirile de membrii în direcţiile şi administraţiile fundaţiilor din circumscripţia sa, dupã normele şi în cazurile de sub art. 75 şi 76.

Numirile se vor face în camera de consiliu la staruinta organelor de direcţie şi administraţie, ministerului public şi ministerului interesat;

b) revocarea organelor de direcţie şi administraţie a fundaţiilor în cazurile prevãzute de aceasta lege.

Revocãrile se fac dupã discuţie contradictorie, iar judecata se pronunţa de urgenta fãrã opoziţie;

c) modificarea organizãrii scopului, condiţiilor şi sarcinilor fundaţiei în cazurile art. 80.

În toate aceste cazuri, cînd modificarea se declara necesarã, Curtea, prin hotãrîre, va indica şi modificãrile de introdus.

Procedura va fi în camera de consiliu, la staruinta organelor de direcţie şi administraţie, a ministerului public şi ministerului interesat.

Curtea va putea dispune ascultarea organelor de direcţie şi administraţie, sau oricãrei persoane va crede necesar, şi va putea uza de mijloacele de proba şi informare prevãzute de procedura civilã. Dupã concluziile reprezentantului ministerului public, Curtea se pronunţa prin hotãrîre motivatã, în şedinţa publica. Hotãrîrea se da în prezenta reprezentantului ministerului public, fãrã drept de opoziţie.

d) desemnarea asociaţiei sau asezamintului, cãtre care urmeazã a trece patrimoniul persoanei juridice a carei fiinta a încetat, în cazul prevãzut de art. 79 şi urmãtorii.

Procedura va fi şi în acest caz de jurisdicţie gratioasa, lucrarea se va face la staruinta organelor de direcţie şi administraţie, a ministerului public şi a ministerului interesat.

ART. 96

Pentru dizolvarea persoanelor juridice prin judecata, tribunalul competent va fi cel civil de la sediul persoanei.

Acest tribunal este competent şi în cazul cînd persoana juridicã, pierzindu-şi personalitatea de plin drept, nu poate consimţi sa punã capãt activitãţii sale.

Chemarea în judecata se face la staruinta oricãrei persoane interesate.

Procedura va fi de urgenta; termenul de prima înfãţişare va fi de cel mult 15 zile libere de la data primirii citaţiei. Judecata se va face cu precãdere.

Hotãrîrea va fi fãrã drept de opoziţie, cu apel în termen de 20 de zile de la pronunţare.

Curtea se va pronunţa de urgenta şi cu precãdere, fãrã drept de opoziţie.

ART. 97

Litigiile între asociaţie şi asociaţi se judeca tot de tribunalul de la sediul principal al asociaţiei.

Toate celelalte litigii ce eventual s-ar ivi în timpul functionarii sau lichidãrii, se vor judeca potrivit dreptului comun, însã pentru toate instanţele cu termenele prescurtate asa cum se arata în art. 901-905 din actualul cod comercial din vechiul regat, care în privinta acestor termene în materia persoanelor juridice se va aplica pe întreg teritoriul Statului roman.

ART. 98

Ministerul public va pune concluzii ca parte alãturatã în toate chestiunile ce intereseazã o persoana juridicã, în afarã de cazurile în care i se atribuie prin legea de fata rolul de o parte principala. În fata comisiei superioare a persoanelor juridice concluziile sînt puse de procurorul general al Înaltei Curţi de casaţie.

CAP. 6

Comisia superioarã a persoanelor juridice

ART. 99

Pe lîngã ministerul de justiţie va funcţiona o comisie superioarã a persoanelor juridice care va îndeplini atribuţiile prevãzute în art. 19, 26, 27,7 6, 78, 82, 101, 102, 103 din legea de fata şi orice alte atribuţii ce i se vor mai da prin legi şi regulamente.

Secretariatul comisiei va înscrie într-un registru general toate persoanele juridice din ţara cazind sub prevederile legii de fata. În acest scop, fiecare departament este obligat sa comunice comisiei superioare tabelul persoanelor juridice ce cad sub supravegherea şi controlul lor, şi în fiecare an modificãrile ce ar trebui aduse acestor tabele, fie prin înscrierea noilor persoane juridice recunoscute, fie prin radierea acelora cãrora li s-a ridicat aceasta calitate.

ART. 100

Comisia superioarã a persoanelor juridice va funcţiona sub preşedinţia I.P.S.S. Mitropolitul Primat, în lipsa sa, a ministrului de justiţie, şi va fi compusa din membrii urmãtori:

1. Ministrul justiţiei

2. Ministrul departamentului sau miniştrii departamentelor care reprezintã interesele servite de asociaţia sau fundaţia interesatã în chestiunea depusa înaintea comisiei;

3. Prim-preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi justiţie sau, în caz de împiedicare, de cel mai vechi preşedinte de secţie al aceleiaşi Înalte Curţi;

4. Preşedintele Înaltei Curţi de Conturi şi în caz de împiedicare, un consilier delegat de preşedinte;

5. Directorul general sau administratorul instituţiei de Stat, care serveşte interesul similar celui servit de asociaţie sau fundaţie adusã înaintea comisiei;

6. Preşedintele Academiei Romane şi în caz de împiedicare, un membru delegat de preşedinte;

7. Un efor delegat de eforii spitalelor civile;

8. Doi efori, epitropi sau administratori al uneia din cele mai importante persoane juridice din ţara, numiţi de ministrul justiţiei şi prin decret regal;

9. Directorul afacerilor judiciare din ministerul de justiţie care îndeplineşte şi oficiul de secretar al comisiei;

10. Un rector de universitate numit de ministru;

11. Doi din cei mai reputati jurişti din ţara.

Procurorul general al Curţii de Casaţie face parte din comisie numai cu vot consultativ. Mandatul membrilor numiţi de ministrul justiţiei se da o perioada de cinci ani.

ART. 101

Comisia lucreazã cu majoritatea membrilor prezenţi, dupã regulamentul de aplicare al legii.*)

Toate deciziile se dau în scris şi motivat.

Comisia este ţinuta de a chema pe reprezentantul autorizat al persoanei juridice interesate. Neprezentarea persoanei juridice nu da dreptul la o a doua chemare.

Pentru pregãtirea lucrãrilor, comisia poate sa aleagã din sinul sau o delegaţie permanenta compusa din cel mult trei membrii.

Comisia poate forma din sinul sau o delegaţie permanenta compusa din cel mult trei membrii în vederea anchetelor sau culegerea informaţiilor necesare hotãrîrilor sale şi supravegherea executãrii acestor hotãrîri.

Nici într-un caz însã aceasta delegaţie permanenta nu poate da decizii care sînt exclusiv de competenta comisiei plenare.

CAP. 7

Uniunile, federaţiile sau gruparile de persoane juridice

ART. 102

Doua sau mai multe persoane juridice se vor putea constitui în uniuni sau federaţii.

Aceste uniuni sau federaţii nu pot dobîndi personalitatea juridicã decît de la Curtea de apel în circumscripţia cãreia urmeazã ca uniunea sau federaţia sa-şi aibã sediul principal.

Avizul comisiei superioare a persoanelor juridice se va cere obligator în toate cazurile.

Personalitatea juridicã nu se poate recunoaşte decît dacã se constata, din punctul de vedere al realizãrii scopului general urmãrit, necesitatea uniunii sau federalizãrii.

ART. 103

Procedura pentru dobindirea personalitãţii juridice este aceea prevãzutã la art. 3 din aceasta lege.

Reprezentanţii uniunii sau federaţiei sînt obligaţi ca la cererea de recunoaştere şi înscriere sa indice numãrul, numele şi sediul persoanelor juridice care o formeazã şi copii de pe deciziile prin care s-a recunoscut fiecãreia personalitatea juridicã.

ART. 104

Statutele uniunilor, federaţiilor sau grupãrilor de persoane juridice trebuie sa cuprindã regulile dupã care aceste persoane juridice aderente vor fi reprezentate în consiliul de administraţie şi în adunãrile generale ale acestor uniuni, federaţii sau grupãri.

Statutele vor trebui sa cuprindã şi condiţiile sub care se face aderarea.

Cererea lor de înscriere nu va fi admisã în caz de neobservare a acestor dispoziţii.

CAP. 8

Dispoziţii finale

ART. 105

Un regulament va determina în amãnunt modul de aplicare al prezentei legi.

ART. 106

Dispoziţiile de sub art. 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 28, 29, 30, 31, 32, 33, 34, 35, 38, 39, 44, 45, 53, 68, 69, 71, 72, 73, 74, 75, 76, 77, 79, 80, 81, 82, 85, 86, 87, 88, 89, 90, 91, 92, 93, 94, 95, 96, 97, 98, 99, 100, 101, 102, 103 şi 104 sînt de ordine publica.

Legile speciale privitoare la asociaţii sau sindicate profesionale rãmîn în vigoare, întrucît nu contravin dispoziţiilor de ordine publica din legea de fata.

ART. 107

Orice dispoziţii contrare acestei legi sînt şi rãmîn abrogate.