Print Friendly, PDF & Email

Il provvedimento è disponibile nelle seguenti lingue:

Lege privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale

(nr.19 din 17 martie 2000, M.Of. nr. 140/1 apr. 2000)

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

CAPITOLUL I

DISPOZIŢII GENERALE

 

Art. 1. -

Dreptul la asigurări sociale este garantat de stat şi se exercită, în condiţiile prezentei legi, prin sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, denumit în continuare sistemul public.

 

Art. 2. -

Sistemul public se organizează şi funcţionează având ca principii de bază:

a) principiul unicităţii, potrivit căruia statul organizează şi garantează sistemul public bazat pe aceleaşi norme de drept;

b) principiul egalităţii, care asigură tuturor participanţilor la sistemul public, contribuabili şi beneficiari, un tratament nediscriminatoriu în ceea ce priveşte drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege;
c) principiul solidarităţii sociale, conform căruia participanţii la sistemul public îşi asumă reciproc obligaţii şi beneficiază de drepturi pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea riscurilor sociale prevăzute de lege;

d) principiul obligativităţii, potrivit căruia persoanele fizice şi juridice au, conform legii, obligaţia de a participa la sistemul public, drepturile de asigurări sociale exercitându-se corelativ cu îndeplinirea obligaţiilor;

e) principiul contributivităţii, conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuţiilor datorate de persoanele fizice şi juridice, participante la sistemul public, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se pe temeiul contribuţiilor de asigurări sociale plătite;

f) principiul repartiţiei, pe baza căruia fondurile realizate se redistribuie pentru plata obligaţiilor ce revin sistemului public, conform legii;

g) principiul autonomiei, bazat pe administrarea de sine stătătoare a sistemului public, conform legii.

 

Art. 3. -

(1) În baza prezentei legi, în termen de 30 de zile de la data publicării acesteia în Monitorul Oficial al României, Partea I, se înfiinţează Casa Naţională de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale, denumită în continuare, prescurtat, CNPAS.

(2) În subordinea CNPAS se înfiinţează case judeţene de pensii în fiecare municipiu-reşedinţă de judeţ, precum şi Casa de pensii a municipiului Bucureşti, denumite în continuare case teritoriale de pensii.

(3) CNPAS poate înfiinţa case locale de pensii, în funcţie de numărul, complexitatea şi structura asiguraţilor, care funcţionează sub conducerea şi controlul casei judeţene de pensii şi, respectiv, Casei de pensii a municipiului Bucureşti.

 

Art. 4. -

(1) În sistemul public sunt asigurate, în condiţiile prezentei legi, persoanele fizice, denumite în continuare asiguraţi.

(2) Asiguraţii pot fi cetăţeni români, cetăţeni ai altor state sau apatrizi, pe perioada în care au, conform legii, domiciliul sau reşedinţa în România.

(3) Asiguraţii au obligaţia să plătească contribuţii de asigurări sociale şi au dreptul să beneficieze de prestaţii de asigurări sociale, conform prezentei legi.

 

Art. 5. -

(1) În sistemul public sunt asigurate obligatoriu, prin efectul legii:

I. persoanele care desfăşoară activităţi pe bază de contract individual de muncă;

II. persoanele care îşi desfăşoară activitatea în funcţii elective sau care sunt numite în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului, precum şi membrii cooperatori dintr-o organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti, ale căror drepturi şi obligaţii sunt asimilate, în condiţiile prezentei legi, cu ale persoanelor prevăzute la pct. I;

III. persoanele care beneficiază de ajutor de şomaj, ajutor de integrare profesională sau alocaţie de sprijin, ce se suportă din bugetul Fondului pentru plata ajutorului de şomaj, în condiţiile legii, denumite în continuare şomeri;

IV. persoanele care realizează un venit brut pe an calendaristic, echivalent cu cel puţin 3 salarii medii brute pe economie, şi care se află în una dintre situaţiile următoare:

a) asociat unic, asociaţi, comanditari sau acţionari;

b) administratori sau manageri care au încheiat contract de administrare sau de management;

c) membri ai asociaţiei familiale;

d) persoane autorizate să desfăşoare activităţi independente;

e) persoane angajate în instituţii internaţionale, dacă nu sunt asiguraţii acestora;

f) proprietari de bunuri şi/sau arendaşi de suprafeţe agricole şi forestiere;

g) persoane care desfăşoară activităţi agricole în cadrul gospodăriilor individuale sau activităţi private în domeniul forestier;

h) membri ai societăţilor agricole sau ai altor forme de asociere din agricultură;

i) persoane care desfăşoară activităţi în unităţile de cult recunoscute potrivit legii şi care nu au încheiat contract individual de muncă; V. persoanele care realizează prin cumul venituri brute pe an calendaristic, echivalente cu cel puţin 3 salarii medii brute pe economie, şi care se regăsesc în două sau mai multe situaţii prevăzute la pct. IV; VI. persoanele care desfăşoară activităţi exclusiv pe bază de convenţii civile de prestări de servicii şi care realizează un venit brut pe an calendaristic echivalent cu cel puţin 3 salarii medii brute pe economie.

(2) Se pot asigura în sistemul public, pe bază de contract de asigurare, în condiţiile prezentei legi, şi alte persoane care nu se regăsesc în situaţiile prevăzute la alin. (1).

(3) Salariul mediu brut pe economie pentru anul următor se prognozează şi se face public de către CNPAS până la data de 31 decembrie a anului curent.

 

Art. 6. -

(1) Persoanele juridice sau fizice la care îşi desfăşoară activitatea asiguraţii prevăzuţi la art. 5 alin. (1) pct. I, II şi VI, denumite în continuare angajatori, precum şi instituţiile care efectuează plata drepturilor de şomaj pentru şomerii prevăzuţi la art. 5 alin. (1) pct. III sunt obligate să depună în fiecare lună, la termenul stabilit de CNPAS, declaraţia privind evidenţa nominală a asiguraţilor şi a obligaţiilor de plată către bugetul asigurărilor sociale de stat. Declaraţia se depune la casa teritorială de pensii, în raza căreia se află sediul angajatorului.

(2) Persoanele prevăzute la art. 5 alin. (1) pct. IV şi V, care au împlinit vârsta de 18 ani, sunt obligate să depună declaraţia de asigurare la casa teritorială de pensii în raza căreia se află domiciliul asiguratului, în termen de 30 de zile de la încadrarea în situaţiile menţionate.

(3) Se exceptează de la obligativitatea depunerii declaraţiei de asigurare persoanele prevăzute la art. 5 alin. (1) pct. IV şi V, dacă se regăsesc şi în una dintre situaţiile prevăzute la art. 5 alin. (1) pct. I, II şi III.

(4) Persoanele care desfăşoară activităţi pe bază de convenţii civile de prestări de servicii au obligaţia să declare angajatorului, pe propria răspundere, dacă sunt încadrate cu contract individual de muncă la alt angajator.

 

Art. 7. -

(1) În sistemul public prestaţiile de asigurări sociale reprezintă venit de înlocuire pentru pierderea totală sau parţială a veniturilor profesionale, ca urmare a bătrâneţii, invalidităţii, accidentelor, bolii, maternităţii sau decesului, denumite în continuare riscuri asigurate.

(2) Prestaţiile de asigurări sociale se acordă sub formă de: pensii, indemnizaţii, ajutoare, alte tipuri de prestaţii prevăzute de lege, corelative cu obligaţiile privind plata contribuţiei de asigurări sociale.

(3) În sistemul public asiguraţii nu pot beneficia concomitent de două sau mai multe prestaţii de asigurări sociale pentru acelaşi risc asigurat, cu excepţia celor pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi recuperarea capacităţii de muncă.

 

Art. 8. -

(1) Constituie stagiu de cotizare perioadele în care persoanele au plătit contribuţii de asigurări sociale în sistemul public din România, precum şi în alte ţări, în condiţiile stabilite prin acordurile sau convenţiile internaţionale la care România este parte.

(2) Drepturile de asigurări sociale cuvenite în sistemul public din România se pot transfera în ţările în care asiguraţii îşi stabilesc domiciliul sau reşedinţa, în condiţiile reglementate prin acorduri şi convenţii internaţionale la care România este parte.

(3) Prestaţiile de asigurări sociale aferente drepturilor prevăzute la alin. (2) pot fi transferate în alte ţări, în condiţiile reglementate prin acorduri şi convenţii internaţionale la care România este parte, în moneda ţărilor respective sau într-o altă monedă asupra căreia s-a convenit.

 

Art. 9. -

(1) Evidenţa drepturilor şi obligaţiilor de asigurări sociale în sistemul public se realizează pe baza codului personal de asigurări sociale.

(2) Codul personal de asigurări sociale şi modalităţile de atribuire a acestuia se stabilesc de CNPAS.

(3) Fiecărui asigurat în sistemul public i se atribuie un singur cod personal de asigurări sociale.

 

Art. 10. -

În România se pot organiza şi pot funcţiona societăţi private de asigurări sociale, reglementate prin lege specială.

 

CAPITOLUL II
BUGETUL ASIGURĂRILOR SOCIALE DE STAT

 

Art. 11. -

(1) Bugetul asigurărilor sociale de stat cuprinde veniturile şi cheltuielile sistemului public.

(2) Guvernul elaborează anual, pe baza propunerilor CNPAS, proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat, pe care îl supune spre aprobare Parlamentului.

(3) Dacă legea bugetului asigurărilor sociale de stat nu a fost adoptată cu cel puţin 3 zile înainte de expirarea exerciţiului bugetar, se aplică în continuare bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul precedent până la adoptarea noului buget.

 

Art. 12. -

Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat provin din contribuţii de asigurări sociale, dobânzi, majorări pentru plata cu întârziere a contribuţiilor, precum şi din alte venituri, potrivit legii.

 

Art. 13. -

(1) Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat acoperă contravaloarea prestaţiilor de asigurări sociale din sistemul public, cheltuielile privind organizarea şi funcţionarea sistemului public, finanţarea unor investiţii proprii, alte cheltuieli prevăzute de lege.

(2) Din veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat se prelevă anual până la 3% pentru constituirea unui fond de rezervă.

(3) Fondul de rezervă cumulat nu poate depăşi nivelul cheltuielilor prevăzute pentru anul bugetar respectiv.

(4) Fondul de rezervă se utilizează pentru acoperirea prestaţiilor de asigurări sociale în situaţii temeinic motivate sau a altor cheltuieli ale sistemului public, aprobate prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat.

 

Art. 14. -

(1) Excedentele anuale ale bugetului asigurărilor sociale de stat pot fi utilizate în anul următor, potrivit destinaţiilor aprobate prin lege, după restituirea transferurilor primite de la bugetul de stat.

(2) Fondul de rezervă se reportează în anul următor şi se completează potrivit prevederilor art. 13 alin. (2) şi (3).

(3) Eventualul deficit curent al bugetului asigurărilor sociale de stat se acoperă din disponibilităţile bugetului de asigurări sociale de stat din anii precedenţi şi, în continuare, din fondul de rezervă.

 

Art. 15. -

Disponibilităţile băneşti ale asigurărilor sociale de stat sunt purtătoare de dobânzi; nivelul dobânzilor se stabileşte prin convenţii încheiate de CNPAS cu trezoreria statului sau cu băncile.

 

Art. 16. -

În mod excepţional, în situaţii motivate, pentru acoperirea deficitului bugetului asigurărilor sociale de stat, după epuizarea fondului de rezervă, veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat se completează cu sume care se alocă de la bugetul de stat.

 

Art. 17. -

(1) În sistemul public, pe teritoriul României, contribuţiile şi prestaţiile de asigurări sociale se plătesc în lei.

(2) Contribuţiile şi prestaţiile de asigurări sociale, stabilite în moneda altor ţări, se plătesc pe teritoriul României în lei, la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Naţională a României din ziua plăţii.

 

CAPITOLUL III
CONTRIBUŢIA DE ASIGURĂRI SOCIALE

 

Art. 18. -

(1) În sistemul public sunt contribuabili, după caz:

a) asiguraţii care datorează contribuţii individuale de asigurări sociale;

b) angajatorii;

c) persoanele juridice la care îşi desfăşoară activitatea asiguraţii prevăzuţi la art. 5 alin. (1) pct. II şi VI, asimilate în condiţiile prezentei legi angajatorului;

d) Agenţia Naţională de Ocupare şi Formare Profesională care administrează bugetul Fondului pentru plata ajutorului de şomaj;

e) persoanele prevăzute la art. 5 alin. (2), care încheie contract de asigurare.

(2) Cotele de contribuţii de asigurări sociale sunt diferenţiate în funcţie de condiţiile de muncă normale, deosebite sau speciale.

(3) Cotele de contribuţii de asigurări sociale se aprobă anual prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat.

 

Art. 19. -

(1) În sensul prezentei legi, locurile de muncă în condiţii deosebite reprezintă acele locuri care, în mod permanent sau în anumite perioade, pot afecta esenţial capacitatea de muncă a asiguraţilor datorită gradului mare de expunere la risc.

(2) Criteriile şi metodologia de încadrare a locurilor de muncă în condiţii deosebite se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, pe baza propunerii comune a Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale şi a Ministerului Sănătăţii.

(3) Hotărârea Guvernului prevăzută la alin. (2) se va adopta în termen de 3 luni de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(4) Locurile de muncă în condiţii deosebite se stabilesc prin contractul colectiv de muncă sau, în cazul în care nu se încheie contracte colective de muncă, prin decizia organului de conducere legal constituit, cu respectarea criteriilor şi metodologiei de încadrare prevăzute la alin. (2).

(5) Avizul inspectoratului teritorial de muncă este obligatoriu pentru încadrarea locurilor de muncă în condiţii deosebite.

 

Art. 20. -

În sensul prezentei legi, locurile de muncă în condiţii speciale sunt cele din:

a) unităţile miniere, pentru personalul care îşi desfăşoară activitatea în subteran cel puţin 50% din timpul normal de muncă în luna respectivă;

b) activităţile de cercetare, explorare, exploatare sau prelucrare a materiilor prime nucleare, zonele I şi II de expunere la radiaţii;

c) aviaţia civilă, pentru personalul navigant prevăzut în anexa nr. 1;

d) activitatea artistică desfăşurată în profesiile prevăzute în anexa nr. 2.

 

Art. 21. -

(1) Contribuţia de asigurări sociale se datorează din momentul încadrării în una dintre situaţiile prevăzute la art. 5 alin. (1) sau de la data încheierii contractului de asigurare.

(2) Contribuţia individuală de asigurări sociale, datorată de asiguraţii prevăzuţi la art. 5 alin. (1) pct. I, II şi VI, reprezintă o treime din cota de contribuţie de asigurări sociale, stabilită anual pentru condiţii normale de muncă.

(3) Contribuţia de asigurări sociale, datorată de angajatori, reprezintă diferenţa faţă de contribuţia individuală de asigurări sociale, prevăzută la alin. (2), până la nivelul cotelor de contribuţie de asigurări sociale stabilite prin legea anuală a bugetului de stat, în funcţie de condiţiile de muncă.

(4) Asiguraţii prevăzuţi la art. 5 alin. (1) pct. IV şi V şi alin. (2) datorează integral cota de contribuţie de asigurări sociale corespunzătoare condiţiilor de muncă în care îşi desfăşoară activitatea.

(5) Contribuţia de asigurări sociale pentru şomeri se suportă integral din bugetul Fondului pentru plata ajutorului de şomaj, la nivelul cotei stabilite pentru condiţii normale de muncă.

(6) Contribuţia de asigurări sociale datorată de contribuabilii prevăzuţi la art. 18 alin. (1) nu se impozitează.

 

Art. 22. -

(1) Calculul şi plata contribuţiei de asigurări sociale, datorată de asiguraţii prevăzuţi la art. 5 alin. (1) pct. I, II şi VI şi de angajatorii acestora, se fac lunar de către angajatori.

(2) Calculul şi plata contribuţiei de asigurări sociale pentru şomeri se fac lunar de către instituţia care administrează bugetul Fondului pentru plata ajutorului de şomaj.

(3) Plata contribuţiei de asigurări sociale, datorată de asiguraţii prevăzuţi la art. 5 alin. (1) pct. IV şi V şi alin. (2), se face lunar de către aceştia, pe baza calculului efectuat şi comunicat de casele teritoriale de pensii la care sunt asiguraţi.

(4) Plata contribuţiei de asigurări sociale, în cazul asiguraţilor aflaţi în situaţiile prevăzute la art. 5 alin. (1) pct. IV lit. f), g), h) şi alin. (2), se poate face şi la intervale mai mari de o lună, fără a depăşi 6 luni, cu respectarea termenelor prevăzute în declaraţia sau în contractul de asigurare.

 

Art. 23. -

(1) Baza lunară de calcul a contribuţiei individuale de asigurări sociale în cazul asiguraţilor o constituie:

a) salariile individuale brute, realizate lunar, inclusiv sporurile şi adaosurile, reglementate prin lege sau prin contractul colectiv de muncă, şi/sau veniturile asiguraţilor prevăzuţi la art. 5 alin. (1) pct. I, II şi VI;

b) venitul lunar asigurat, prevăzut în declaraţia sau contractul de asigurare, care nu poate fi mai mic de o pătrime din salariul mediu brut lunar pe economie. (2) Baza lunară de calcul a contribuţiei individuale de asigurări sociale pentru personalul român trimis în misiune permanentă în străinătate de către persoanele juridice din România este salariul brut lunar în lei, corespunzător funcţiei în care persoana respectivă este încadrată în ţară, inclusiv sporurile şi celelalte adaosuri care se acordă potrivit legii. (3) Baza de calcul prevăzută la alin. (1) şi (2) nu poate depăşi plafonul a de 3 ori salariul mediu brut lunar pe economie. (4) Salariul mediu brut lunar pe economie este cel prevăzut la art. 5 alin. (3).

 

Art. 24. -

(1) Baza lunară de calcul, la care angajatorul datorează contribuţia de asigurări sociale, o constituie fondul total de salarii brute lunare realizate de asiguraţii prevăzuţi la art. 5 alin. (1) pct. I şi II, precum şi veniturile brute lunare realizate de asiguraţii prevăzuţi la art. 5 alin. (1) pct. VI.

(2) Baza lunară de calcul, la care persoana juridică din România datorează contribuţia de asigurări sociale pentru personalul român trimis în misiune permanentă în străinătate, o constituie fondul total de salarii rezultat din însumarea salariilor brute individuale la care s-a calculat contribuţia de asigurări sociale, conform prevederilor art. 23 alin. (2).

(3) Baza de calcul prevăzută la alin. (1) şi (2) nu poate fi mai mare decât produsul dintre numărul mediu al asiguraţilor din luna pentru care se calculează contribuţia şi valoarea corespunzătoare a 3 salarii medii brute lunare pe economie.

(4) Prevederile alin. (3) se aplică şi în cazul bugetului Fondului pentru plata ajutorului de şomaj.

 

Art. 25. -

Baza lunară de calcul a contribuţiei de asigurări sociale pentru şomeri o constituie cuantumul ajutorului de şomaj, ajutorului de integrare profesională sau al alocaţiei de sprijin, după caz.

 

Art. 26. -

(1) Contribuţia de asigurări sociale nu se datorează asupra sumelor reprezentând:

a) prestaţii de asigurări sociale care se suportă din fondurile asigurărilor sociale sau din fondurile angajatorului şi care se plătesc direct de acesta, potrivit prezentei legi;

b) drepturile plătite potrivit dispoziţiilor legale, în cazul desfacerii contractelor individuale de muncă sau al încetării calităţii de membru cooperator;

c) diurnele de deplasare, detaşare şi indemnizaţiile de transfer, drepturile de autor;

d) sumele obţinute în baza unei convenţii civile de prestări de servicii sau executări de lucrări de către persoane care au încheiate contracte individuale de muncă;

e) sumele reprezentând participarea salariaţilor la profit;

f) premii şi alte drepturi exceptate prin legi speciale.

(2) Sumele exceptate de la plata contribuţiei de asigurări sociale nu se iau în considerare la stabilirea cuantumului prestaţiilor de asigurări sociale.

 

Art. 27. -

(1) Sumele reprezentând prestaţii de asigurări sociale, care se plătesc de angajator asiguraţilor, potrivit prevederilor prezentei legi, în contul asigurărilor sociale, se reţin de acesta din contribuţiile de asigurări sociale datorate pentru luna respectivă.

(2) Sumele reprezentând prestaţii de asigurări sociale plătite de angajator asiguraţilor, potrivit prevederilor prezentei legi, care depăşesc suma contribuţiilor datorate de acesta în luna respectivă, se recuperează din contul asigurărilor sociale de la casa teritorială de pensii în raza căreia se află sediul acestuia.

 

Art. 28. -

(1) Contribuţia individuală de asigurări sociale, datorată de asiguraţii prevăzuţi la art. 5 alin. (1) pct. I, II şi VI, se reţine integral din salariul sau, după caz, din venitul brut lunar al asiguratului şi se virează lunar de angajator la casa teritorială de pensii în raza căreia se află sediul acestuia.

(2) Angajatorul calculează şi virează lunar contribuţia de asigurări sociale pe care o datorează bugetului asigurărilor sociale de stat, împreună cu contribuţiile individuale reţinute de la asiguraţi.

(3) În cazul în care contribuţia lunară de asigurări sociale achitată de contribuabili este mai mare decât contribuţia datorată, suma plătită în plus se regularizează ulterior, conform procedurilor stabilite de CNPAS.

 

Art. 29. -

Termenele de plată a contribuţiei de asigurări sociale sunt:

a) data stabilită pentru plata drepturilor salariale pe luna în curs, în cazul angajatorilor care efectuează plata drepturilor salariale lunar, dar nu mai târziu de data de 20 a lunii următoare celei pentru care se datorează plata;

b) data stabilită pentru plata chenzinei a 2-a, în cazul angajatorilor ce efectuează plata drepturilor salariale chenzinal, dar nu mai târziu de data de 20 a lunii următoare celei pentru care se datorează plata;
c) până la sfârşitul lunii, pentru luna în curs, în cazul asiguraţilor prevăzuţi la art. 5 alin. (1) pct. IV lit. a), b), c), d) şi e);

d) cel mai târziu până la datele fixate prin declaraţia sau prin contractul de asigurare, în cazul asiguraţilor prevăzuţi la art. 5 alin. (1) pct. IV lit. f), g), h), i) şi alin. (2);
e) până la data de 20 a lunii următoare celei pentru care se efectuează plata drepturilor ce se suportă din bugetul Fondului pentru plata ajutorului de şomaj, în cazul asiguraţilor prevăzuţi la art. 5 alin. (1) pct. III;

f) data prevăzută în convenţia civilă de prestări de servicii pentru plata sumelor celor angajaţi exclusiv pe bază de convenţie civilă de prestări de servicii, dar nu mai târziu de data de 20 a lunii următoare celei pentru care se datorează plata.

 

Art. 30. -

(1) Angajatorii, indiferent de forma de proprietate, vor depune în bancă, o dată cu documentaţia pentru plata salariilor şi a altor venituri ale asiguraţilor, şi documentele pentru plata contribuţiilor datorate bugetului asigurărilor sociale de stat, plăţile efectuându-se simultan, sub control bancar.

(2) În cazul neachitării la termen, potrivit legii, a contribuţiilor datorate bugetului asigurărilor sociale de stat, casele teritoriale de pensii vor proceda la aplicarea măsurilor de executare silită pentru încasarea sumelor cuvenite, conform dispoziţiilor legale privind executarea creanţelor bugetare.

 

Art. 31. -

(1) Neplata contribuţiei de asigurări sociale la termenele prevăzute la art. 29 generează plata unor majorări calculate pentru fiecare zi de întârziere, până la data achitării sumei datorate inclusiv.

(2) Cota majorărilor de întârziere, prevăzută la alin. (1), se stabileşte potrivit reglementărilor privind executarea creanţelor bugetare.

(3) Sumele reprezentând majorările de întârziere se fac venit la bugetul asigurărilor sociale de stat.

(4) Calculul majorărilor de întârziere, evidenţierea în contabilitate şi urmărirea plăţii acestora se fac de către angajator sau, după caz, de instituţia care efectuează plata ajutorului de şomaj.

(5) Calculul majorărilor de întârziere pentru asiguraţii cu declaraţie sau contract de asigurare se efectuează, după caz, de aceştia sau de casele teritoriale de pensii.

 

Art. 32. -

În cazul lichidării administrative sau al falimentului angajatorului, sumele datorate de acesta bugetului asigurărilor sociale de stat vor fi recuperate conform procedurii prevăzute de lege.

 

Art. 33. -

Neplata contribuţiei de asigurări sociale de către asiguraţii cu declaraţie sau contract de asigurare la termenele stabilite atrage neacordarea drepturilor la prestaţii până la achitarea contribuţiilor datorate şi a majorărilor de întârziere aferente.

 

Art. 34. -

Asiguraţii care fac dovada că nu se mai regăsesc în situaţiile pentru care asigurarea este obligatorie, potrivit art. 5 alin. (1) pct. IV şi V, trebuie să depună la casele teritoriale de pensii, în termen de 30 de zile de la modificarea situaţiei, formularul-tip de retragere a declaraţiei de asigurare.

 

Art. 35. -

(1) Contractul de asigurare poate fi reziliat la iniţiativa oricăreia dintre părţi, conform clauzelor prevăzute în contract.

(2) În cazul rezilierii contractului de asigurare, contribuţiile de asigurări sociale achitate nu se restituie, iar stagiul de cotizare realizat se valorifică la stabilirea dreptului de pensie.

(3) Calitatea de asigurat se redobândeşte după încheierea unui nou contract de asigurare.

(4) După redobândirea calităţii de asigurat dreptul la prestaţii de asigurări sociale, altele decât pensiile, se reia după realizarea unui nou stagiu de cotizare, prevăzut de lege, pentru aceste prestaţii.

 

Art. 36. -

(1) Colectarea şi evidenţa contribuţiilor de asigurări sociale se asigură prin casele teritoriale de pensii, pe baza codului personal de asigurări sociale.

(2) Păstrarea şi evidenţa datelor privind contribuţiile de asigurări sociale, pe fiecare asigurat, se realizează de casele teritoriale de pensii şi de CNPAS.

(3) De la data intrării în vigoare a prezentei legi contribuţiile de asigurări sociale, colectate prin casele teritoriale de pensii, vor fi alocate lunii pentru care s-a efectuat plata.

(4) Debitele către bugetul asigurărilor sociale de stat, corespunzătoare perioadelor anterioare intrării în vigoare a prezentei legi, vor fi urmărite distinct, potrivit reglementărilor privind executarea creanţelor bugetare.

 

Art. 37. -

(1) În sistemul public stagiul de cotizare se constituie din însumarea lunilor în care s-a plătit contribuţia la bugetul asigurărilor sociale de stat, atât de asigurat, cât şi de angajator sau, după caz, numai de asigurat, în situaţiile prevăzute la art. 5 alin. (1) pct. IV, V, VI şi alin. (2).

(2) În luna în care asiguratului i s-a reţinut contribuţia de asigurări sociale, iar angajatorul nu şi-a achitat contribuţia datorată în calitatea sa de contribuabil, stagiul de cotizare ce se ia în calcul reprezintă o treime din luna respectivă.

 

Art. 38. -

(1) În sistemul public se asimilează stagiului de cotizare şi perioadele necontributive, denumite în continuare perioade asimilate, în care asiguratul:

a) a beneficiat sau beneficiază de drepturi de asigurări sociale, cu excepţia celor prevăzute la art. 40 lit. a), b), c) şi e);

b) a urmat cursurile de zi ale învăţământului superior, organizat potrivit legii, pe durata normală a studiilor respective, cu condiţia absolvirii acestora;

c) a satisfăcut serviciul militar ca militar în termen sau militar cu termen redus, pe durata legal stabilită, a fost concentrat, mobilizat sau în prizonierat.

(2) Asiguraţii care au absolvit mai multe instituţii de învăţământ superior, conform prevederilor alin. (1) lit. b), beneficiază de asimilarea, ca stagiu de cotizare, a unei singure perioade de studii, la alegere.

(3) Persoanele prevăzute la alin. (1) lit. b) beneficiază de perioade asimilate, dacă în aceste perioade nu se regăsesc în situaţiile prevăzute la art. 5.

(4) Perioadele asimilate, prevăzute la alin. (1), se valorifică numai pentru obţinerea pensiei pentru limită de vârstă, de invaliditate şi de urmaş.

 

Art. 39. -

(1) Stagiul de cotizare se certifică asiguraţilor anual, din oficiu, de către CNPAS, prin casele teritoriale de pensii.

(2) Stagiul de cotizare se certifică şi la cererea asiguraţilor, contra cost, oricând în timpul anului. Tariful serviciului respectiv se stabileşte anual de CNPAS.

 

CAPITOLUL IV
PENSII

 

Art. 40. -

În sistemul public se acordă următoarele categorii de pensii:

a) pensia pentru limită de vârstă;

b) pensia anticipată;

c) pensia anticipată parţială;

d) pensia de invaliditate;

e) pensia de urmaş.

 

SECŢIUNEA 1
PENSIA PENTRU LIMITĂ DE VÂRSTĂ

 

Art. 41. -

(1) Pensia pentru limită de vârstă se acordă asiguraţilor care îndeplinesc, cumulativ, la data pensionării, condiţiile privind vârsta standard de pensionare şi stagiul minim de cotizare realizat în sistemul public.

(2) Vârsta standard de pensionare este de 60 de ani pentru femei şi 65 de ani pentru bărbaţi. Atingerea vârstei standard de pensionare se va realiza în termen de 13 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi, prin creşterea vârstelor de pensionare, pornindu-se de la 57 de ani pentru femei şi de la 62 de ani pentru bărbaţi, conform eşalonării prevăzute în anexa nr. 3.

(3) Stagiul minim de cotizare atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi este de 15 ani. Creşterea stagiului minim de cotizare de la 10 ani la 15 ani se va realiza în termen de 13 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi, conform eşalonării prevăzute în anexa nr. 3.

(4) Stagiul complet de cotizare este de 30 de ani pentru femei şi de 35 de ani pentru bărbaţi. Atingerea stagiului complet de cotizare se va realiza în termen de 13 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi, prin creşterea acestuia, pornindu-se de la 25 de ani pentru femei şi de la 30 de ani pentru bărbaţi, conform eşalonării prevăzute în anexa nr. 3.

(5) Asiguraţii care îndeplinesc condiţiile prevăzute la alin. (1)-(4) pot continua activitatea numai cu acordul angajatorului.

 

Art. 42. -

(1) Asiguraţii care şi-au desfăşurat activitatea, total sau parţial, în condiţii deosebite de muncă au dreptul la pensie pentru limită de vârstă, cu reducerea vârstelor standard de pensionare conform tabelului nr. 1.

 

TABELUL Nr. 1

 ------------------------------------------------------------------------------

           Stagiul de cotizare                 Reducerea varstelor

          in conditii deosebite               standard de pensionare

        de munca (ani impliniti)                 (ani impliniti)

 ------------------------------------------------------------------------------

                 6                                    1,0

                 8                                    1,5

                10                                    2,0

                12                                    2,5

                14                                    3,0

                16                                    3,5

                18                                    4,0

                20                                    4,5

                22                                    5,0

                24                                    5,5

                26                                    6,0

                28                                    6,5

                30                                    7,0

                32                                    7,5

                35                                    8,0

 ------------------------------------------------------------------------------

(2) Vârstele de pensionare reduse, conform prevederilor alin. (1), nu pot fi mai mici de 50 de ani pentru femei şi de 55 de ani pentru bărbaţi.

 

Art. 43. -

(1) Asiguraţii care şi-au desfăşurat activitatea în locurile de muncă prevăzute la art. 20 lit. a) şi care au realizat un stagiu de cotizare de cel puţin 20 de ani în aceste condiţii beneficiază de pensie pentru limită de vârstă începând cu vârsta de 45 de ani.

(2) Asiguraţii care au realizat în condiţii speciale de muncă un stagiu de cotizare de cel puţin 25 de ani, cu excepţia celor prevăzuţi la alin. (1), beneficiază de pensie pentru limită de vârstă, cu reducerea vârstelor standard de pensionare cu 15 ani.

(3) Asiguraţii care şi-au desfăşurat activitatea în locurile de muncă prevăzute la art. 20 lit. b) şi care au realizat un stagiu de cotizare de cel puţin 15 ani în zona I de expunere la radiaţii sau de 17 ani în zona II de expunere la radiaţii beneficiază de pensie pentru limită de vârstă, indiferent de vârstă.

 

Art. 44. -

Asiguraţii care au realizat în condiţii speciale de muncă un stagiu de cotizare mai mic de 25 de ani beneficiază de pensie pentru limită de vârstă, cu reducerea proporţională a vârstelor standard de pensionare, în condiţiile realizării stagiilor totale de cotizare necesare, conform prevederilor anexelor nr. 4 şi 5.

 

Art. 45. -

Personalul navigant din aviaţia civilă beneficiază de prevederile art. 43 alin. (2) şi ale art. 44, în condiţiile realizării unui număr minim de ore de zbor, salturi, respectiv starturi, aprobat prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale, a Ministerului Sănătăţii şi a Ministerului Transporturilor, în urma consultării cu CNPAS. Hotărârea Guvernului va fi adoptată până la intrarea în vigoare a prezentei legi.

 

Art. 46. -

Asiguraţii care au realizat stagii de cotizare atât în condiţii deosebite, cât şi în condiţii speciale de muncă beneficiază, cumulativ, de reducerea vârstelor standard de pensionare, corespunzătoare fiecărei situaţii, fără ca această reducere să depăşească 12 ani.

 

Art. 47. -

(1) Persoanele asigurate care au realizat un stagiu de cotizare în condiţii de handicap preexistent calităţii de asigurat, în funcţie de gradul handicapului, beneficiază de reducerea stagiilor de cotizare şi a vârstelor standard de pensionare prevăzute în anexa nr. 3, astfel:

a) cu 15 ani, reducerea vârstei standard de pensionare, dacă au realizat cel puţin o treime din stagiul complet de cotizare, pentru cei cu handicap grav;

b) cu 10 ani, reducerea vârstei standard de pensionare, dacă au realizat cel puţin două treimi din stagiul complet de cotizare, pentru cei cu handicap accentuat;

c) cu 10 ani, reducerea vârstei standard de pensionare, dacă au realizat stagiul complet de cotizare, pentru cei cu handicap mediu.

(2) Asiguraţii nevăzători beneficiază de pensie pentru limită de vârstă, indiferent de vârstă, dacă au realizat ca nevăzător cel puţin o treime din stagiul complet de cotizare prevăzut de lege.

 

Art. 48. -

Beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare cu 6 luni pentru fiecare an de privare de libertate, de deportare în străinătate după data de 23 august 1944 şi/sau de prizonierat asiguraţii cu stagiul complet de cotizare, cărora li s-au stabilit drepturi privind vechimea în muncă în condiţiile prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. a), b) şi c) şi alin. (2) din Decretul-lege nr.118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, cu modificările ulterioare.

 

SECŢIUNEA A 2-A

PENSIA ANTICIPATĂ

 

Art. 49. -

(1) Asiguraţii care au depăşit stagiul complet de cotizare cu cel puţin 10 ani pot solicita pensia anticipată cu cel mult 5 ani înaintea vârstelor standard de pensionare.

(2) Cuantumul pensiei anticipate se stabileşte în aceleaşi condiţii cu cel al pensiei pentru limită de vârstă.

(3) La stabilirea stagiului de cotizare pentru acordarea pensiei anticipate nu se au în vedere perioadele asimilate, prevăzute de prezenta lege.

 

SECŢIUNEA A 3-A

PENSIA ANTICIPATĂ PARŢIALĂ

 

Art. 50. -

(1) Asiguraţii care au realizat stagiile complete de cotizare, precum şi cei care au depăşit stagiul complet de cotizare cu până la 10 ani pot solicita pensie anticipată parţială cu reducerea vârstelor standard de pensionare cu cel mult 5 ani.

(2) Cuantumul pensiei anticipate parţiale se stabileşte din cuantumul pensiei pentru limită de vârstă, prin diminuarea acestuia în raport cu stagiul de cotizare realizat şi cu numărul de luni cu care s-a redus vârsta standard de pensionare, conform tabelului nr. 2.

 

TABELUL Nr. 2

 ------------------------------------------------------------------------------

          Stagiul de cotizare               Procentul de

         realizat peste stagiul           diminuare pentru

          standard complet de               fiecare luna

          cotizare prevazut in              de anticipare

             anexa nr. 3                         (%)

          (coloanele 3 si 6)

 ------------------------------------------------------------------------------

             pana la 1 an                        0,50

               peste 1 an                        0,45

               peste 2 ani                       0,40

               peste 3 ani                       0,35

               peste 4 ani                       0,30

               peste 5 ani                       0,25

               peste 6 ani                       0,20

               peste 7 ani                       0,15

               peste 8 ani                       0,10

               intre 9 si 10 ani                 0,05

 ------------------------------------------------------------------------------

 

Art. 51. -

Asiguraţii care au desfăşurat activităţi în condiţii deosebite sau în condiţii speciale de muncă, dar care nu se pot pensiona cu reducerea vârstei de pensionare pe această bază, pot beneficia de prevederile art. 50. În aceste cazuri reducerea vârstei standard de pensionare nu poate fi mai mare de 5 ani.

 

Art. 52. -

La împlinirea vârstelor standard de pensionare, prevăzute de prezenta lege, pensia anticipată parţială devine pensie pentru limită de vârstă, prin eliminarea diminuării prevăzute la art. 50 alin. (2) şi adăugarea eventualelor stagii de cotizare realizate în perioada de anticipare.

 

SECŢIUNEA A 4-A

PENSIA DE INVALIDITATE

 

Art. 53. -

(1) Au dreptul la pensie de invaliditate asiguraţii care şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă, din cauza:

a) accidentelor de muncă, conform legii;

b) bolilor profesionale şi tuberculozei;

c) bolilor obişnuite şi accidentelor care nu au legătură cu munca.

(2) Beneficiază de pensie de invaliditate, în condiţiile prevăzute la alin. (1), şi asiguraţii care satisfac obligaţii militare prevăzute la art. 38 alin. (1) lit. c).

(3) Au dreptul la pensie de invaliditate, în condiţiile prevăzute la alin. (1) lit. a), şi elevii, ucenicii şi studenţii care şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă datorită accidentelor sau bolilor profesionale survenite în timpul şi din cauza practicii profesionale.

(4) Persoanele care şi-au pierdut total sau parţial capacitatea de muncă şi marii mutilaţi, ca urmare a participării la lupta pentru victoria Revoluţiei din decembrie 1989 ori în legătură cu evenimentele revoluţionare din decembrie 1989, care erau cuprinşi într-un sistem de asigurări sociale anterior datei ivirii invalidităţii din această cauză, au dreptul şi la pensie de invaliditate, indiferent de vechimea în muncă, pe timpul cât durează invaliditatea, stabilită în aceleaşi condiţii în care se acordă pensia de invaliditate persoanelor care au suferit accidente de muncă.

 

Art. 54. -

În raport cu cerinţele locului de muncă şi cu gradul de reducere a capacităţii de muncă, invaliditatea este:
a) de gradul I, caracterizată prin pierderea totală a capacităţii de muncă, a capacităţii de autoservire, de autoconducţie sau de orientare spaţială, invalidul necesitând îngrijire sau supraveghere permanentă din partea altei persoane;

b) de gradul II, caracterizată prin pierderea totală a capacităţii de muncă, cu posibilitatea invalidului de a se autoservi, de a se autoconduce şi de a se orienta spaţial, fără ajutorul altei persoane;

c) de gradul III, caracterizată prin pierderea a cel puţin jumătate din capacitatea de muncă, invalidul putând să presteze o activitate profesională.

 

Art. 55. -

Criteriile şi normele pe baza cărora se face încadrarea în gradele I, II şi III de invaliditate se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale împreună cu Ministerul Sănătăţii, la propunerea CNPAS, care va fi adoptată până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

 

Art. 56. -

(1) Încadrarea sau neîncadrarea într-un grad de invaliditate se face prin decizie, emisă de medicul specializat în expertiză medicală şi recuperarea capacităţii de muncă, denumit în continuare medic expert al asigurărilor sociale.

(2) Împotriva deciziei emise în condiţiile alin. (1) se poate face contestaţie la casa teritorială de pensii, în termen de 30 de zile de la comunicare.

(3) La soluţionarea contestaţiei casa teritorială de pensii poate consulta Institutul Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperarea Capacităţii de Muncă.

(4) Termenul de rezolvare a contestaţiei este de 30 de zile de la data înregistrării acesteia.

(5) Decizia casei teritoriale de pensii, dată în soluţionarea contestaţiei prevăzute la alin. (2), poate fi contestată la instanţa judecătorească competentă, în termen de 30 de zile de la comunicarea acesteia.

(6) Decizia de încadrare sau de neîncadrare într-un grad de invaliditate, necontestată în termen, este definitivă.

 

Art. 57. -

(1) Asiguraţii care şi-au pierdut capacitatea de muncă datorită unei boli obişnuite sau unor accidente care nu au legătură cu munca beneficiază de pensie de invaliditate, dacă îndeplinesc stagiul de cotizare necesar în raport cu vârsta, conform tabelului nr. 3.

 

TABELUL Nr. 3

 ------------------------------------------------------------------------------

           Varsta asiguratului           Stagiul de cotizare

            in momentul ivirii                 necesar

               invaliditatii                           (ani)

 ------------------------------------------------------------------------------

                sub 25 ani                        5

                 25-31 ani                        8

                 31-37 ani                       11

                 37-43 ani                       14

                 43-49 ani                       18

                 49-55 ani                       22

               este 55 ani                       25

 ------------------------------------------------------------------------------

(2) Beneficiază de pensie de invaliditate şi asiguraţii care, până la data ivirii invalidităţii, au realizat cel puţin jumătate din stagiul de cotizare necesar, prevăzut în tabelul nr. 3.

(3) Asiguraţii prevăzuţi la art. 47 beneficiază de pensie de invaliditate, dacă au realizat cel puţin jumătate din stagiul de cotizare necesar, prevăzut în tabelul nr. 3, în raport cu vârsta avută la data expertizării.

(4) Au dreptul la pensie de invaliditate şi persoanele care la data ivirii invalidităţii nu mai au calitatea de asigurat, dar îndeplinesc condiţiile prevăzute la alin. (1), (2) sau (3).

 

Art. 58. -

În cazul în care invaliditatea s-a ivit ca urmare a unui accident de muncă, a unei boli profesionale, a tuberculozei, precum şi în situaţia în care invaliditatea s-a ivit în timpul şi din cauza îndeplinirii obligaţiilor militare prevăzute la art. 38 alin. (1) lit. c), asiguratul poate beneficia de pensie de invaliditate, indiferent de stagiul de cotizare.

 

Art. 59. -

(1) La stabilirea pensiei de invaliditate asiguraţilor li se acordă un stagiu potenţial, determinat ca diferenţă între stagiul complet de cotizare şi stagiul de cotizare realizat efectiv până în momentul încadrării într-un grad de invaliditate.

(2) În cazul asiguraţilor care au realizat cel puţin jumătate din stagiul de cotizare necesar, prevăzut în tabelul nr. 3, stagiul potenţial se determină ca diferenţă între stagiul complet de cotizare şi stagiul de cotizare necesar.

(3) Stagiul potenţial rezultat conform alin. (1) şi (2) nu poate fi mai mare decât stagiul de cotizare pe care asiguratul ar fi putut să îl realizeze de la vârsta ivirii invalidităţii până la împlinirea vârstei la care, în condiţiile prezentei legi, poate solicita o pensie pentru limită de vârstă.

 

Art. 60. -

 (1) Asiguraţilor care au realizat un stagiu de cotizare în condiţii de handicap preexistent calităţii de asigurat li se acordă un stagiu potenţial, determinat ca diferenţă între stagiile de cotizare cerute la art. 47 şi stagiile de cotizare realizate efectiv.

(2) În cazul persoanelor prevăzute la art. 53 alin. (3), stagiul potenţial luat în calcul la stabilirea pensiei de invaliditate îl constituie stagiul complet de cotizare, conform prezentei legi.

 

Art. 61. -

(1) Pensionarii încadraţi în gradul I de invaliditate au dreptul, în afara pensiei, la o indemnizaţie pentru însoţitor, în cuantum fix.

(2) Cuantumul indemnizaţiei pentru însoţitor se stabileşte anual prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat şi nu poate fi mai mic decât salariul de bază minim brut pe ţară.

(3) În timpul execuţiei bugetare cuantumul indemnizaţiei pentru însoţitor se reactualizează prin hotărâre a Guvernului.

 

Art. 62. -

(1) Pensionarii de invaliditate sunt supuşi revizuirii medicale, în funcţie de afecţiune, la intervale de 6-12 luni, până la împlinirea vârstelor standard de pensionare, la termenele stabilite de casele teritoriale de pensii.

(2) După fiecare revizuire medicul expert al asigurărilor sociale din cadrul casei teritoriale de pensii emite o nouă decizie prin care se stabileşte, după caz:

a) menţinerea în acelaşi grad de invaliditate;

b) încadrarea în alt grad de invaliditate;

c) încetarea calităţii de pensionar de invaliditate, ca urmare a redobândirii capacităţii de muncă.

(3) Dreptul la pensie de invaliditate se modifică sau încetează începând cu luna următoare celei în care s-a emis decizia de revizuire medicală.

(4) Neprezentarea, din motive imputabile pensionarului, la revizuirea medicală atrage suspendarea plăţii pensiei începând cu luna următoare celei în care era prevăzută revizuirea medicală.

(5) Revizuirea medicală se poate efectua şi la cererea pensionarilor, dacă starea sănătăţii lor s-a îmbunătăţit sau, după caz, s-a agravat.

(6) Decizia emisă după revizuirea medicală se supune aceleiaşi proceduri de contestare şi soluţionare, conform art. 56 alin. (2)-(6).

(7) Nu sunt supuşi revizuirii medicale periodice pensionarii de invaliditate care:
a) prezintă invalidităţi care afectează ireversibil capacitatea de muncă;

b) au împlinit vârstele prevăzute de prezenta lege pentru obţinerea pensiei pentru limită de vârstă;

c) au vârsta mai mică cu până la 5 ani faţă de vârsta standard de pensionare şi au realizat stagiile complete de cotizare, conform prezentei legi.

 

Art. 63. -

(1) Pensionarii de invaliditate, cu excepţia celor prevăzuţi la art. 62 alin. (7), sunt obligaţi să urmeze programele recuperatorii întocmite de medicul expert al asigurărilor sociale care a emis decizia de încadrare în grad de invaliditate, în vederea reintegrării socioprofesionale în aceeaşi muncă sau în alta.

(2) Neîndeplinirea, din motive imputabile pensionarului, a obligaţiei prevăzute la alin. (1) atrage suspendarea plăţii pensiei începând cu luna următoare constatării.

(3) Suspendarea plăţii pensiei încetează cu luna următoare reluării sau, după caz, începerii programelor recuperatorii.

 

Art. 64. -

(1) La împlinirea vârstei standard prevăzute de prezenta lege pentru obţinerea pensiei pentru limită de vârstă beneficiarul pensiei de invaliditate poate opta pentru cea mai avantajoasă dintre pensii.

(2) Indemnizaţia pentru însoţitor prevăzută la art. 61 se menţine indiferent de pensia pentru care se optează.

 

SECŢIUNEA A 5-A
PENSIA DE URMAŞ

 

Art. 65. -

Au dreptul la pensie de urmaş copiii şi soţul supravieţuitor, dacă persoana decedată era pensionar sau îndeplinea condiţiile pentru obţinerea unei pensii.

 

Art. 66. -

Copiii au dreptul la pensie de urmaş:

a) până la vârsta de 16 ani;

b) dacă îşi continuă studiile într-o formă de învăţământ organizată potrivit legii, până la terminarea cestora, fără a depăşi vârsta de 26 de ani;

c) pe toată durata invalidităţii de orice grad, dacă aceasta s-a ivit în perioada în care se aflau în una dintre situaţiile prevăzute la lit. a) sau b).

 

Art. 67. -

(1) Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş pe tot timpul vieţii, la împlinirea vârstei standard de pensionare, dacă durata căsătoriei a fost de cel puţin 15 ani.

(2) În cazul în care durata căsătoriei este mai mică de 15 ani, dar de cel puţin 10 ani, cuantumul pensiei de urmaş cuvenit soţului supravieţuitor se diminuează cu 0,5% pentru fiecare lună, respectiv 6,0% pentru fiecare an de căsătorie în minus.

 

Art. 68. -

(1) Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş, indiferent de vârstă, pe perioada în care este invalid de gradul I sau II, dacă durata căsătoriei a fost de cel puţin 1 an.

(2) Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş, indiferent de vârstă şi de durata căsătoriei, dacă decesul soţului susţinător s-a produs ca urmare a unui accident de muncă, a unei boli profesionale sau tuberculozei şi dacă nu realizează venituri lunare dintr-o activitate profesională pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici de o pătrime din salariul mediu brut pe economie.

 

Art. 69. -

Soţul supravieţuitor care nu îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 67 şi art. 68 alin. (1) beneficiază de pensie de urmaş pe o perioadă de 6 luni de la data decesului, dacă în această perioadă nu realizează venituri lunare dintr-o activitate profesională pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici de o pătrime din salariul mediu brut pe economie.

 

Art. 70. -

Soţul supravieţuitor care are în îngrijire la data decesului susţinătorului unul sau mai mulţi copii în vârstă de până la 7 ani beneficiază de pensie de urmaş până la data împlinirii de către ultimul copil a vârstei de 7 ani, în perioadele în care nu realizează venituri lunare dintr-o activitate profesională pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici de o pătrime din salariul mediu brut pe economie.

 

Art. 71. -

(1) Pensia de urmaş se calculează, după caz, din:

a) pensia pentru limită de vârstă aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul, în condiţiile legii, susţinătorul decedat;

b) pensia de invaliditate gradul I, în cazul în care decesul susţinătorului a survenit înaintea îndeplinirii condiţiilor pentru obţinerea pensiei pentru limită de vârstă şi era în plată cu pensie de invaliditate de orice grad, pensie anticipată, pensie anticipată parţială sau ar fi avut dreptul, în condiţiile legii, la una dintre aceste categorii de pensie.

(2) Cuantumul pensiei de urmaş se stabileşte procentual din pensia susţinătorului, prevăzută la alin. (1), în funcţie de numărul urmaşilor îndreptăţiţi, astfel:

a) pentru un singur urmaş - 50%;

b) pentru 2 urmaşi - 75%;

c) pentru 3 sau mai mulţi urmaşi - 100%.

 

Art. 72. -

Cuantumul pensiei de urmaş, în cazul orfanilor de ambii părinţi, reprezintă însumarea drepturilor de urmaş, calculate după fiecare părinte.

 

Art. 73. -

În cazul modificării numărului de urmaşi, pensia se recalculează în conformitate cu dispoziţiile art. 71 alin. (2).

 

Art. 74. -

Soţul supravieţuitor care are dreptul la o pensie proprie şi îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege pentru obţinerea pensiei de urmaş după soţul decedat poate opta pentru cea mai avantajoasă pensie.

Art. 75. - Beneficiarii pensiei de urmaş prevăzuţi la art. 66 lit. c) şi la art. 68 alin. (1) sunt expertizaţi, supuşi revizuirii medicale şi au obligaţia de a urma programele recuperatorii conform aceloraşi reglementări prevăzute pentru pensia de invaliditate.

 

SECŢIUNEA A 6-A
CALCULUL PENSIILOR

 

Art. 76. -

În sistemul public cuantumul pensiei la data înscrierii la pensie se determină prin înmulţirea punctajului mediu anual realizat de asigurat în perioada de cotizare cu valoarea unui punct de pensie din luna ieşirii la pensie.

 

Art. 77. -

Punctajul mediu anual, realizat de asigurat în perioada de cotizare, se determină prin împărţirea numărului de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale realizate de asigurat în perioada de cotizare la numărul de ani corespunzători stagiului complet de cotizare.

 

Art. 78. -

(1) Punctajul anual al asiguratului se determină prin împărţirea la 12 a punctajului rezultat în anul respectiv din însumarea numărului de puncte realizat în fiecare lună. Numărul de puncte realizat în fiecare lună se calculează prin raportarea salariului brut lunar individual, inclusiv sporurile şi adaosurile, sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuţiei individuale de asigurări sociale, la salariul mediu brut lunar din luna respectivă, comunicat de Comisia Naţională pentru Statistică.

(2) Pentru perioadele în care Comisia Naţională pentru Statistică a comunicat numai salariul mediu brut lunar pe economie la nivel anual punctajul anual al asiguratului se determină ca raport între media lunară din anul respectiv a salariilor brute individuale, inclusiv sporurile şi adaosurile, sau, după caz, a venitului asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuţiei individuale de asigurări sociale, şi salariul mediu brut lunar pe economie din anul respectiv, comunicat de Comisia Naţională pentru Statistică.

(3) Pentru lunile pentru care Comisia Naţională pentru Statistică nu a comunicat încă salariul mediu brut lunar pe economie se utilizează (pentru întreaga lună) ultimul salariu mediu brut lunar pe economie comunicat.

(4) Punctajul asiguratului, stabilit conform alin. (1) şi (2), nu poate fi mai mare de 3 puncte într-un an calendaristic.

(5) Pentru perioadele asimilate, la determinarea punctajului anual al asiguratului se utilizează:

a) cuantumul pensiei de invaliditate sau al altor drepturi de asigurări sociale obţinute în perioadele respective, în cazurile prevăzute la art. 38 alin. (1) lit. a);

b) 25% din salariul mediu brut lunar pe economie din perioadele respective, pentru cazurile prevăzute la art. 38 alin. (1) lit. b) şi c) şi la art. 53 alin. (3).

(6) Pentru stagiul potenţial, acordat asiguraţilor în drept să obţină o pensie de invaliditate, punctajul anual al asiguratului este de:

a) 0,75 puncte pentru gradul I de invaliditate, respectiv pentru cei cu handicap grav;
b) 0,60 puncte pentru gradul II de invaliditate, respectiv pentru cei cu handicap accentuat;
c) 0,40 puncte pentru gradul III de invaliditate, respectiv pentru cei cu handicap mediu.

(7) Stagiul de cotizare realizat şi stagiul potenţial acordat pentru perioadele în care asiguratul a beneficiat de pensie de invaliditate gradul III se iau în considerare, prin cumulare, la stabilirea altor categorii de pensie.

(8) Asiguraţii care, după îndeplinirea condiţiilor de pensionare pentru limită de vârstă reglementate de prezenta lege, contribuie o anumită perioadă la sistemul public, regăsindu-se în una dintre situaţiile prevăzute la art. 5, beneficiază de majorarea punctajului realizat cu 0,3% pentru fiecare lună, respectiv cu 3,6% pentru fiecare an suplimentar.

 

Art. 79. -

CNPAS comunică asiguratului, prin casele teritoriale de pensii, punctajul anual şi punctajul cumulat pentru perioada de cotizare, în condiţiile art. 39.

 

Art. 80. -

(1) Valoarea unui punct de pensie reprezintă cel puţin 45% din salariul mediu brut lunar pe economie, prognozat pentru anul respectiv, şi se aprobă prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat.

(2) În situaţia în care într-o anumită perioadă se constată abateri mai mari de 10% între salariul mediu brut lunar pe economie realizat faţă de cel prognozat, CNPAS, de comun acord cu Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale şi cu Ministerul Finanţelor, va recalcula valoarea punctului de pensie pe baza unei noi prognoze a salariului mediu brut lunar pe economie.

 

SECŢIUNEA A 7-A
REACTUALIZAREA PENSIILOR

 

Art. 81. -

După aprobarea legii bugetului asigurărilor sociale de stat pensiile aflate în plată se reactualizează în funcţie de valoarea stabilită a punctului de pensie.

 

SECŢIUNEA A 8-A
STABILIREA ŞI PLATA PENSIILOR

 

Art. 82. -

 (1) Pensia se acordă la cererea persoanei îndreptăţite, a mandatarului desemnat de aceasta cu procură specială, a tutorelui sau a curatorului acesteia.

(2) Cererea de pensionare, împreună cu actele care dovedesc îndeplinirea condiţiilor prevăzute de prezenta lege se depun la casa teritorială de pensii în raza căreia se află domiciliul asiguratului.

 

Art. 83. -

Drepturile de pensie pentru limită de vârstă şi de pensie anticipată se cuvin de la data îndeplinirii condiţiilor de pensionare prevăzute de prezenta lege şi se acordă:

a) de la data încetării calităţii de asigurat, dacă cererea a fost depusă în termen de 30 de zile de la această dată;

b) de la data depunerii cererii, în cazul persoanelor care nu mai sunt asigurate în momentul solicitării, precum şi în situaţia nerespectării termenului prevăzut la lit. a).

 

Art. 84. -

(1) Persoanele care au împlinit vârsta standard de pensionare nu mai pot solicita înscrierea la pensia de invaliditate.

(2) Drepturile de pensie de invaliditate se acordă:

a) de la data încetării plăţii indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă, dacă cererea a fost depusă în termen de 60 de zile de la data emiterii deciziei medicale de încadrare în grad de invaliditate;
b) de la data emiterii deciziei medicale de încadrare în grad de invaliditate, în cazul persoanelor care nu mai sunt asigurate la data expertizării, dacă cererea a fost depusă în termenul prevăzut la lit. a);
c) de la data depunerii cererii, în situaţiile în care s-a depăşit termenul prevăzut la lit. a).

 

Art. 85. -

(1) Drepturile de pensie de urmaş, în cazul persoanelor care îndeplinesc condiţiile prevăzute de prezenta lege la data decesului susţinătorului asigurat, se acordă la cerere:
a) începând cu luna următoare decesului, în cazul în care susţinătorul decedat era pensionar, dacă cererea a fost depusă în termen de 90 de zile de la data decesului;
b) de la data decesului susţinătorului, în cazul în care susţinătorul decedat nu era pensionar la data decesului, dacă cererea a fost depusă în termen de 90 de zile de la această dată;
c) de la data depunerii cererii, în situaţiile în care s-au depăşit termenele prevăzute la lit. a) şi b).

(2) În cazul în care urmaşul îndeplineşte condiţiile prevăzute de prezenta lege ulterior datei decesului susţinătorului asigurat, drepturile de pensie de urmaş se acordă de la data îndeplinirii condiţiilor, dacă cererea a fost depusă în termen de 90 de zile de la data îndeplinirii condiţiilor.

(3) În situaţia în care s-a depăşit termenul prevăzut la alin. (2), drepturile de pensie de urmaş se acordă de la data depunerii cererii.

 

Art. 86. -

(1) Admiterea sau respingerea cererii de pensionare se face prin decizie emisă de casa teritorială de pensii în termen de 30 de zile de la data depunerii cererii.

(2) Decizia casei teritoriale de pensii va cuprinde temeiurile de fapt şi de drept pe baza cărora se admite sau se respinge cererea de pensionare.

(3) Decizia de pensionare se comunică în scris persoanei care a solicitat pensionarea, în termen de 5 zile de la data emiterii.

 

Art. 87. -

Decizia de pensionare poate fi contestată la instanţa judecătorească competentă, în a cărei rază teritorială se află domiciliul asiguratului, în termen de 30 de zile de la comunicare.

 

Art. 88. -

Decizia de pensionare necontestată în termen este definitivă.

 

Art. 89. -

În situaţia în care se constată erori în stabilirea şi în plata drepturilor de pensie, se vor opera revizuirile şi modificările legale, atrăgând, după caz, răspunderea celor vinovaţi.

 

Art. 90. -

(1) Plata pensiei se face lunar.

(2) Pensia se plăteşte personal titularului, mandatarului desemnat de acesta prin procură specială sau reprezentantului legal al acestuia.

(3) Modalităţile de plată a pensiilor se stabilesc prin regulament al CNPAS, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Art. 91. -

(1) Plata pensiei încetează începând cu luna următoare celei în care:

a) beneficiarul a decedat;

b) beneficiarul nu mai îndeplineşte condiţiile legale în temeiul cărora i-a fost acordată pensia;
c) urmaşul a fost condamnat printr-o hotărâre rămasă definitivă pentru infracţiunea de omor sau tentativă de omor comisă asupra susţinătorului.

(2) Instanţele judecătoreşti au obligaţia ca, în termen de 10 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii pronunţate în cazurile prevăzute la alin. (1) lit. c), să comunice această situaţie, în scris, CNPAS.

 

Art. 92. -

(1) Plata pensiei se suspendă începând cu luna următoare celei în care:

a) pensionarul îşi stabileşte domiciliul pe teritoriul unui stat cu care România a încheiat convenţie de asigurări sociale, dacă în cadrul acesteia se prevede că pensia se plăteşte de către celălalt stat;

b) beneficiarul unei pensii anticipate sau al unei pensii anticipate parţiale se regăseşte în una dintre situaţiile prevăzute la art. 5;

c) beneficiarul unei pensii de invaliditate nu se prezintă la revizuirea medicală periodică;

d) beneficiarul unei pensii de urmaş realizează dintr-o activitate profesională venituri brute lunare mai mari decât jumătate din salariul mediu brut pe economie;

e) copilul urmaş nu mai îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 66 lit. b) şi c);

f) soţul supravieţuitor, beneficiarul unei pensii de urmaş, se recăsătoreşte.

(2) Plata indemnizaţiei de însoţitor se suspendă pe perioada în care pensionarul de invaliditate gradul I, cu excepţia nevăzătorilor, este internat în instituţii de asistenţă socială sau în unităţi medicale specializate, în care se asigură supraveghere şi îngrijire permanentă.

 

Art. 93. -

(1) Reluarea în plată a pensiilor suspendate se face la cerere, începând cu luna următoare celei în care a încetat cauza suspendării, dacă cererea a fost depusă în termen de 30 de zile de la data încetării cauzei suspendării.

(2) În situaţia în care cererea de reluare în plată a fost depusă după expirarea termenului de 30 de zile, plata se face începând cu luna următoare celei în care a fost depusă cererea.

(3) Reluarea în plată a pensiei de urmaş suspendate ca urmare a neîndeplinirii condiţiilor prevăzute la art. 66 lit. b) şi c) se face de la data începerii anului şcolar sau de la data emiterii deciziei medicale de încadrare într-un grad de invaliditate.

 

Art. 94. -

(1) Pot cumula pensia cu veniturile realizate dintr-o activitate profesională, indiferent de nivelul veniturilor respective:

a) copiii urmaşi orfani de ambii părinţi, pe perioada şcolarizării, până la vârstele prevăzute la art. 66 lit. a) şi b);

b) nevăzătorii;

c) pensionarii pentru limită de vârstă.

(2) Beneficiarii pensiei de urmaş pot cumula pensia cu veniturile realizate dintr-o activitate profesională, dacă veniturile brute lunare realizate nu depăşesc jumătate din salariul mediu brut lunar pe economie.

 

Art. 95. -

(1) Beneficiarii pensiei pentru limită de vârstă pot solicita recalcularea pensiei după fiecare stagiu de cotizare de minimum 12 luni, realizat în condiţiile prezentei legi.

(2) Cererea de recalculare a pensiei urmează aceleaşi reguli procedurale privind soluţionarea şi contestarea, prevăzute pentru cererea de pensionare.

(3) Pensia recalculată se acordă începând cu luna următoare celei în care s-a depus cererea de recalculare.

 

Art. 96. -

Beneficiarul dreptului de pensie este obligat să comunice casei teritoriale de pensii orice modificare privind condiţiile de acordare şi de plată a pensiei, în termen de 15 zile de la apariţia acesteia.

 

Art. 97. -

(1) Sumele rămase neîncasate de către pensionarul decedat, reprezentând pensia pe luna în care a avut loc decesul, şi, după caz, drepturile de pensie cuvenite şi neachitate până la deces se plătesc soţului supravieţuitor, copiilor, părinţilor sau, în lipsa acestora, celorlalţi moştenitori, în condiţiile dreptului comun.

(2) Sumele prevăzute la alin. (1) pot fi solicitate în cadrul termenului general de prescripţie.

 

CAPITOLUL V
ALTE DREPTURI DE ASIGURĂRI SOCIALE

 

Art. 98. -

(1) Asiguraţii sistemului public au dreptul, în afară de pensie, la:

a) indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă, cauzată de boli obişnuite sau de accidente în afara muncii, boli profesionale şi accidente de muncă;

b) prestaţii pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi recuperarea capacităţii de muncă;

c) indemnizaţie pentru maternitate;

d) indemnizaţie pentru creşterea copilului sau îngrijirea copilului bolnav;

e) ajutor de deces.

(2) Beneficiază de drepturile prevăzute la alin. (1) asiguraţii care au un stagiu de cotizare de cel puţin 6 luni, realizat în ultimele 12 luni anterioare producerii riscului.

(3) Asiguraţii cu contract individual de muncă pe durată determinată, precum şi cei prevăzuţi la art. 5 alin. (1) pct. IV şi VI beneficiază de drepturile prevăzute la alin. (1), dacă îndeplinesc condiţia de stagiu de cotizare prevăzută la alin. (2) sau de cel puţin 12 luni cotizate în ultimele 24 de luni anterioare producerii riscului.

(4) Asiguraţii beneficiază de indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă, fără condiţii de stagiu de cotizare, în cazul accidentelor de muncă, bolilor profesionale, urgenţelor medico-chirurgicale, tuberculozei şi bolilor infectocontagioase din grupa A. Lista cuprinzând urgenţele medico-chirurgicale, precum şi bolile infectocontagioase din grupa A va fi stabilită prin hotărâre a Guvernului, adoptată în termen de 3 luni de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Art. 99. -

(1) Baza de calcul a indemnizaţiilor de asigurări sociale se determină ca medie a veniturilor lunare din ultimele 6 luni, pe baza cărora s-a stabilit contribuţia individuală de asigurări sociale în lunile respective, conform prevederilor art. 23.

(2) În situaţia în care stagiul de cotizare este mai mic de 6 luni, pentru asiguraţii prevăzuţi la art. 98 alin. (4) baza de calcul a indemnizaţiilor de asigurări sociale o constituie media veniturilor lunare la care s-a calculat contribuţia de asigurări sociale din lunile respective sau, după caz, venitul lunar din prima lună de activitate pentru care s-a stabilit să se plătească contribuţia de asigurări sociale.

(3) Pentru calculul indemnizaţiilor de asigurări sociale se utilizează numărul de zile lucrătoare din luna în care se acordă concediul medical sau, după caz, se solicită alte drepturi de asigurări sociale.

(4) La stabilirea numărului de zile lucrătoare din luna în care se acordă dreptul de asigurări sociale se au în vedere prevederile legale cu privire la zilele de sărbători legale în care nu se lucrează.

 

SECŢIUNEA 1
INDEMNIZAŢIA PENTRU INCAPACITATE TEMPORARĂ DE MUNCĂ

 

Art. 100. -

(1) În sistemul public asiguraţii beneficiază de concediu medical şi de indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă, dacă dovedesc incapacitatea temporară de muncă printr-un certificat medical, eliberat conform reglementărilor în vigoare.

(2) În cazul bolilor profesionale sau accidentelor de muncă certificatul medical se vizează în mod obligatoriu, prin grija angajatorului, de către Inspectoratul de Sănătate Publică, respectiv de inspectoratul teritorial de muncă în raza căruia se află sediul angajatorului sau domiciliul asiguratului.

(3) Şomerii aflaţi la cursuri de calificare, recalificare, perfecţionare sau, după caz, la alte forme de pregătire profesională, organizate potrivit legii, care, datorită accidentelor survenite în timpul şi din cauza practicii profesionale, suportă o incapacitate temporară de muncă mai mare de 3 zile, beneficiază de aceleaşi prevederi ca şi ceilalţi asiguraţi privind accidentul de muncă.

 

Art. 101. -

(1) Indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă se suportă astfel: A. de către angajator, în funcţie de numărul de angajaţi avut la data ivirii incapacităţii temporare de muncă, astfel:

a) până la 20 de angajaţi, din a 4-a până în a 10-a zi de incapacitate temporară de muncă;

b) între 21-100 de angajaţi, din a 4-a până în a 15-a zi de incapacitate temporară de muncă;

c) peste 100 de angajaţi, din a 4-a până în a 20-a zi de incapacitate temporară de muncă; B. de bugetul asigurărilor sociale de stat, începând cu:

a) a 4-a zi de incapacitate temporară de muncă, în cazul persoanelor prevăzute la art. 5 alin. (1) pct. III, IV şi alin. (2);

b) ziua următoare celor suportate de angajator, conform lit. A, şi până la data încetării incapacităţii temporare de muncă sau pensionării.

(2) Indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă nu se acordă asiguraţilor prevăzuţi la art. 5 pentru primele 3 zile de incapacitate temporară de muncă.

 

Art. 102. -

Indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă, cauzată de boli profesionale sau accidente de muncă, se suportă din prima zi de incapacitate temporară de muncă şi până la data încetării acesteia sau pensionării, astfel:

a) de către angajator, pentru asiguraţii prevăzuţi la art. 5 alin. (1) pct. I, II şi VI;

b) de către angajatorul prestator al cursurilor de calificare, recalificare, perfecţionare sau al altor forme de pregătire profesională pentru şomeri, organizate potrivit legii, pentru situaţiile prevăzute la art. 100 alin. (3);

c) de bugetul asigurărilor sociale de stat, pentru asiguraţii prevăzuţi la art. 5 alin. (1) pct. IV, V şi alin. (2);

d) de bugetul asigurărilor sociale de stat, în cazul asiguraţilor prevăzuţi la art. 5 alin. (1) pct. I şi II, precum şi al celor prevăzuţi la alin. (1) pct. III, aflaţi la cursuri de calificare, recalificare, perfecţionare sau la alte forme de pregătire profesională, organizate potrivit legii, dacă bolile profesionale sau accidentele de muncă s-au produs din vina acestora.

 

Art. 103. -

(1) Durata de acordare a indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă este de cel mult 180 de zile în interval de un an, socotit din prima zi de îmbolnăvire.

(2) Începând cu a 90-a zi concediul medical se poate prelungi până la 180 de zile, cu avizul medicului expert al asigurărilor sociale.

(3) Durata de acordare a indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă este mai mare în cazul unor boli speciale şi se diferenţiază astfel:

a) un an, în intervalul ultimilor 2 ani, pentru tuberculoză pulmonară şi unele boli cardiovasculare, stabilite de CNPAS cu acordul Ministerului Sănătăţii şi al Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale;

b) un an, cu drept de prelungire până la un an şi jumătate de către medicul expert al asigurărilor sociale, în intervalul ultimilor 2 ani, pentru tuberculoză meningeală, peritoneală şi urogenitală, inclusiv a glandelor suprarenale, precum şi pentru SIDA şi cancer de orice tip, în funcţie de stadiul bolii;

c) un an şi jumătate, în intervalul ultimilor 2 ani, pentru tuberculoză pulmonară operată şi osteoarticulară;

d) 6 luni, cu posibilitatea de prelungire până la maximum un an, în intervalul ultimilor 2 ani, pentru alte forme de tuberculoză extrapulmonară, cu avizul medicului expert al asigurărilor sociale.

 

Art. 104. -

(1) Durata de acordare a indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă, în cazul asiguraţilor cu contract individual de muncă pe durată determinată, precum şi al celor prevăzuţi la art. 5 alin. (1) pct. IV şi VI, este de cel mult 90 de zile în cursul unui an calendaristic.

(2) În cazul în care incapacitatea temporară de muncă a asiguraţilor menţionaţi la alin. (1) este cauzată de un accident de muncă, boală profesională, urgenţe medicochirurgicale, tuberculoză sau boală infectocontagioasă din grupa A, stabilite în condiţiile prevăzute la art. 98 alin. (4), indemnizaţia corespunzătoare se acordă pe toată durata incapacităţii temporare de muncă.

 

Art. 105. -

(1) Medicul curant propune pensionarea de invaliditate, dacă bolnavul nu a fost recuperat la expirarea duratelor de acordare a indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă, prevăzute de prezenta lege.

(2) În situaţii temeinic motivate de posibilitatea recuperării medicul curant propune prelungirea concediului medical peste 180 de zile, în scopul evitării pensionării de invaliditate şi menţinerii asiguratului în activitate.

(3) Medicul expert al asigurărilor sociale decide, după caz, prelungirea concediului medical pentru continuarea programului recuperator, trecerea temporară în altă muncă, reducerea programului de lucru, reluarea activităţii în aceeaşi profesie sau într-o altă profesie ori pensionarea de invaliditate.

(4) Prelungirea concediului medical peste 180 de zile se face pentru cel mult 90 de zile, conform procedurilor stabilite de CNPAS, în raport cu evoluţia cazului şi cu rezultatele acţiunilor de recuperare.

 

Art. 106. -

În cazul în care s-a emis avizul de pensionare de către medicul expert al asigurărilor sociale, plata indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă se acordă până la sfârşitul lunii următoare celei în care s-a dat avizul, fără a se depăşi durata maximă de acordare a concediului medical, prevăzută de lege.

 

Art. 107. -

(1) Asiguraţii a căror incapacitate temporară de muncă a survenit în timpul concediului de odihnă sau al concediului fără plată beneficiază de indemnizaţii pentru incapacitate temporară de muncă, conform prevederilor art. 101, concediile fiind întrerupte, urmând ca zilele neefectuate să fie reprogramate.

(2) Beneficiază de indemnizaţii pentru incapacitate temporară de muncă, în aceleaşi condiţii ca şi ceilalţi asiguraţi, pensionarii care, potrivit prezentei legi, realizează venituri dintr-o activitate profesională pentru care se calculează şi se plăteşte contribuţia de asigurări sociale.

 

Art. 108. -

(1) Cuantumul indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă se determină prin aplicarea unui procent de 75% la baza de calcul stabilită conform art. 99.

(2) Cuantumul indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de boală profesională, accident de muncă sau asimilat acestuia, tuberculoză, SIDA, cancer de orice tip şi boală infectocontagioasă din grupa A, stabilită în condiţiile prevăzute la art. 98 alin. (4), este de 100% din baza de calcul stabilită conform art. 99.

 

SECŢIUNEA A 2-A
PRESTAŢII PENTRU PREVENIREA ÎMBOLNĂVIRILOR ŞI RECUPERAREA CAPACITĂŢII DE MUNCĂ

 

Art. 109. -

(1) În scopul prevenirii îmbolnăvirilor şi recuperării capacităţii de muncă, în sistemul public asiguraţii pot beneficia de:

a) indemnizaţie pentru trecerea temporară în altă muncă;

b) indemnizaţie pentru reducerea timpului de muncă;

c) indemnizaţie pentru carantină;

d) ajutoare pentru procurarea de proteze, orteze şi de alte produse ortopedice, care nu sunt suportate, potrivit legii, de la asigurările sociale de sănătate;

e) tratament balnear care nu este suportat, potrivit legii, de la asigurările sociale de sănătate;

f) reabilitare profesională.

(2) Asiguraţii aflaţi în incapacitate temporară de muncă pe o perioadă mai mare de 90 de zile, precum şi pensionarii de invaliditate pot beneficia de tratament balnear şi reabilitare profesională, în conformitate cu prevederile programului individual de recuperare.

 

Art. 110. -

(1) Asiguraţii prevăzuţi la art. 5 alin. (1) pct. I şi II, care, datorită unei boli profesionale sau unui accident de muncă, nu mai pot lucra în condiţiile de la locul de muncă anterior producerii riscului, pot trece temporar în altă muncă.

(2) Indemnizaţia pentru trecerea temporară în altă muncă se acordă, dacă la noul loc de muncă asiguratul realizează un venit salarial brut lunar inferior mediei veniturilor lunare din ultimele 6 luni anterioare riscului, care au constituit baza de calcul al contribuţiei de asigurări sociale în lunile respective.

 

Art. 111. -

Indemnizaţia pentru reducerea timpului de muncă cu o pătrime din durata normală se acordă asiguraţilor cu contract individual de muncă care, din motive de sănătate, nu mai pot realiza durata normală de muncă.

 

Art. 112. -

(1) Indemnizaţiile prevăzute la art. 110 şi 111 se acordă, la propunerea medicului curant, cu avizul medicului expert al asigurărilor sociale pentru cel mult 90 de zile într-un an calendaristic, în una sau mai multe etape.

(2) Cuantumul lunar al indemnizaţiilor prevăzute la art. 110 şi 111 este egal cu diferenţa dintre baza de calcul stabilită conform art. 99 şi venitul salarial brut realizat de asigurat la noul loc de muncă sau prin reducerea timpului normal de muncă, fără a depăşi 25% din baza de calcul.

 

Art. 113. -

(1) Indemnizaţia pentru carantină se acordă asiguraţilor cărora li se interzice continuarea activităţii din cauza unei boli contagioase, pe durata stabilită prin certificatul eliberat de inspectoratul de sănătate publică.

(2) Cuantumul lunar al indemnizaţiei pentru carantină reprezintă 75% din baza de calcul stabilită conform art. 99.

 

Art. 114. -

Indemnizaţiile prevăzute la art. 109 alin. (1) lit. a), b) şi c) se suportă integral din bugetul asigurărilor sociale de stat.

 

Art. 115. -

(1) Asiguraţii şi pensionarii sistemului public pot beneficia de ajutoare şi indemnizaţii de la bugetul asigurărilor sociale de stat pentru procurare de proteze, orteze şi de alte produse ortopedice, care nu sunt suportate, potrivit legii, de la asigurările sociale de sănătate.

(2) Modalităţile de stabilire şi de acordare a ajutoarelor şi indemnizaţiilor pentru procurarea de proteze, orteze şi de alte produse ortopedice se stabilesc prin lege.

 

Art. 116. -

(1) Pentru asiguraţii prevăzuţi la art. 109 alin. (2) medicul expert al asigurărilor sociale întocmeşte programul individual de recuperare, în funcţie de natura, stadiul şi prognosticul bolii, structurat pe etape.

(2) Programul individual de recuperare este obligatoriu şi se realizează de către organele competente.

(3) Dreptul la prestaţii de asigurări sociale se suspendă în cazul în care asiguraţii nu urmează sau nu respectă programul individual de recuperare.

(4) După fiecare etapă prevăzută în programul individual de recuperare asiguraţii sunt supuşi reexaminării medicale. În funcţie de rezultatele acesteia medicul expert al asigurărilor sociale, după caz, actualizează programul individual de recuperare, recomandă reluarea activităţii profesionale sau propune pensionarea de invaliditate.

(5) Asiguraţii care şi-au redobândit capacitatea de muncă total sau parţial se pot reîncadra în muncă potrivit recomandărilor medicului expert al asigurărilor sociale, cu sprijinul caselor teritoriale de pensii şi al agenţiilor pentru ocupare şi formare profesională judeţene şi a municipiului Bucureşti.

 

Art. 117. -

(1) Programul individual de recuperare poate include tratament balnear care nu este suportat, potrivit legii, de la asigurările sociale de sănătate, în funcţie de tipul bolii.

(2) Durata tratamentului balnear este de 15-21 de zile şi se stabileşte de medicul expert al asigurărilor sociale în funcţie de tipul afecţiunii şi de natura tratamentului.

(3) Pentru asiguraţii prevăzuţi la art. 109 alin. (2) contravaloarea biletelor pentru tratament balnear se suportă integral din bugetul asigurărilor sociale de stat.

(4) Pot beneficia de tratament balnear şi alte categorii de asiguraţi, în limitele fondului alocat pentru tratament balnear, cu suportarea de către beneficiar a unei părţi din costul biletului de tratament balnear.

(5) Criteriile pe baza cărora se acordă bilete pentru tratament balnear, precum şi nivelul cotei de participare individuală a asiguraţilor se aprobă anual de CNPAS.

 

SECŢIUNEA A 3-A

INDEMNIZAŢIA DE MATERNITATE

 

Art. 118. -

(1) Asiguratele au dreptul, pe o perioadă de 126 de zile calendaristice, la concediu pentru sarcină şi lăuzie, perioadă în care beneficiază de indemnizaţie de maternitate.

(2) De aceleaşi drepturi beneficiază şi femeile care au încetat plata contribuţiei de asigurări sociale, în condiţiile prezentei legi, dar care nasc în termen de 9 luni de la data pierderii calităţii de asigurat.

 

Art. 119. -

(1) Concediul pentru sarcină se acordă pe o perioadă de 63 de zile înainte de naştere, iar concediul pentru lăuzie pe o perioadă de 63 de zile după naştere.

(2) Concediile pentru sarcină şi lăuzie se compensează între ele, în funcţie de recomandarea medicului şi de opţiunea persoanei beneficiare.

(3) Persoanele cu handicap asigurate beneficiază, la cerere, de concediu pentru sarcină, începând cu luna a 6-a de sarcină.

(4) În cazul în care copilul se naşte mort sau moare în perioada concediului de lăuzie, indemnizaţia de maternitate se acordă pe toată durata acestuia.

 

Art. 120. -

(1) Cuantumul lunar al indemnizaţiei de maternitate este de 85% din baza de calcul stabilită conform art. 99.

(2) Indemnizaţia de maternitate se suportă integral din bugetul asigurărilor sociale de stat.

 

SECŢIUNEA A 4-A
INDEMNIZAŢIA PENTRU CREŞTEREA COPILULUI SAU ÎNGRIJIREA COPILULUI BOLNAV

 

Art. 121. -

(1) Asiguraţii au dreptul la:

a) indemnizaţie pentru creşterea copilului până la împlinirea vârstei de 2 ani şi, în cazul copilului cu handicap, până la împlinirea vârstei de 3 ani;

b) indemnizaţie pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 7 ani, iar în cazul copilului cu handicap, pentru afecţiunile intercurente, până la împlinirea vârstei de 18 ani.

(2) Indemnizaţiile prevăzute la alin. (1) se suportă integral din bugetul asigurărilor sociale de stat.

 

Art. 122. -

(1) Beneficiază, la cerere, de indemnizaţia pentru creşterea copilului sau pentru îngrijirea copilului bolnav, opţional, unul dintre părinţi, dacă solicitantul îndeplineşte condiţiile de stagiu de cotizare prevăzute la art. 98 alin. (2) sau (3).

(2) De aceleaşi drepturi beneficiază şi asiguratul care, în condiţiile legii, a adoptat, a fost numit tutore, căruia i s-au încredinţat copii spre creştere şi educare sau în plasament familial.

 

Art. 123. -

(1) Indemnizaţia pentru creşterea copilului până la împlinirea vârstei de 2 ani se acordă, la cerere, pe baza livretului de familie.

(2) Indemnizaţia pentru creşterea copilului cu handicap până la împlinirea vârstei de 3 ani se acordă, la cerere, pe baza livretului de familie şi a certificatului de persoană cu handicap, emise în condiţiile legii.

(3) Indemnizaţia pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 7 ani sau a copilului cu handicap cu afecţiuni intercurente până la împlinirea vârstei de 18 ani se acordă pe baza certificatului de concediu medical eliberat de medicul de familie şi a certificatului pentru persoanele cu handicap emis, în condiţiile legii, după caz.

 

Art. 124. -

Durata de acordare a indemnizaţiei prevăzute la art. 121 alin. (1) lit. b) este de 14 zile calendaristice pe an pentru un copil, cu excepţia situaţiilor în care copilul contractează boli contagioase, este imobilizat în aparat gipsat sau este supus unor intervenţii chirurgicale; durata concediului medical în aceste cazuri va fi stabilită de medicul de familie.

 

Art. 125. -

Cuantumul lunar al indemnizaţiei prevăzute la art. 121 alin. (1) lit. a) şi b) este de 85% din baza de calcul stabilită conform art. 99.

 

SECŢIUNEA A 5-A
AJUTORUL DE DECES

 

Art. 126. -

(1) În cazul decesului asiguratului sau al pensionarului beneficiază de ajutor de deces o singură persoană care poate fi, după caz, soţul supravieţuitor, copilul, părintele, tutorele, curatorul, moştenitorul, în condiţiile dreptului comun, sau, în lipsa acesteia, persoana care dovedeşte că a suportat cheltuielile ocazionate de deces.

(2) Cuantumul ajutorului de deces se stabileşte anual prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat şi nu poate fi mai mic decât valoarea salariului mediu brut pe economie prognozat şi făcut public de către CNPAS, conform prevederilor art. 5 alin. (3).

 

Art. 127. -

(1) Asiguratul sau pensionarul beneficiază de ajutor de deces în cazul decesului unui membru de familie aflat în întreţinerea sa şi care nu are un drept propriu de asigurări sociale.

(2) Se consideră membru de familie, în sensul prezentei legi:

a) soţul;

b) copiii proprii, copiii adoptaţi, copiii aflaţi în plasament familial sau cei încredinţaţi spre creştere şi educare familiei, în vârstă de până la 18 ani sau, dacă îşi continuă studiile, până la terminarea acestora, fără a depăşi vârsta de 26 de ani;

c) părinţii şi bunicii oricăruia dintre soţi.

(3) Ajutorul de deces cuvenit pentru un membru de familie reprezintă jumătate din cuantumul prevăzut la art. 126 alin. (2).

 

Art. 128. -

Ajutorul de deces se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat şi se acordă, la cerere, pe baza certificatului de deces.

 

SECŢIUNEA a 6-a

Alte dispoziţii privind drepturile de asigurări sociale

 

Art. 129. -

În cazul falimentului angajatorului indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă, care a început să curgă anterior acestei situaţii şi care, potrivit prezentei legi, se suportă de către angajator, se achită asiguraţilor din bugetul asigurărilor sociale de stat, sumele urmând să fie recuperate conform procedurii prevăzute de prezenta lege.

 

Art. 130. -

Pentru persoana asigurată care se regăseşte în două sau mai multe situaţii prevăzute la art. 5 şi care desfăşoară activitate în mai multe unităţi, în fiecare fiind asigurată conform prezentei legi, indemnizaţiile de asigurări sociale se calculează şi se plătesc, după caz, de fiecare angajator sau de casele teritoriale de pensii, în condiţiile legii.

 

Art. 131. -

Durata concediilor medicale pentru tuberculoză, sarcină, lăuzie şi îngrijirea copilului bolnav nu diminuează numărul zilelor de concediu medical acordate unui asigurat pentru celelalte afecţiuni.

 

Art. 132. -

(1) Concediile medicale acordate cu întrerupere între ele se iau în considerare separat, durata lor necumulându-se, iar plata se suportă conform art. 101 şi 102.

(2) În situaţia în care, în aceeaşi lună, un asigurat are două sau mai multe concedii medicale pentru afecţiuni diferite, fără întrerupere între ele, indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă se calculează şi se suportă separat, iar plata se face conform art. 101 şi 102.

 

Art. 133. -

(1) Calculul şi plata indemnizaţiilor de asigurări sociale se fac pe baza certificatului medical emis în condiţiile legii, care constituie ordin de plată.

(2) Calculul şi plata indemnizaţiei de asigurări sociale se fac lunar de către:

a) angajator, cel mai târziu o dată cu lichidarea drepturilor salariale pe luna respectivă, pentru asiguraţii prevăzuţi la art. 5 alin. (1) pct. I, II şi VI;

b) instituţia care administrează bugetul Fondului pentru plata ajutorului de şomaj, în termen de 3 zile de la data depunerii certificatului medical, pentru şomeri;

c) casa teritorială de pensii, în termen de 3 zile de la data depunerii certificatului medical, pentru asiguraţii prevăzuţi la art. 5 alin. (1) pct. IV şi alin. (2).

 

Art. 134. -

CNPAS, pe baza normelor metodologice emise, efectuează, prin intermediul caselor teritoriale de pensii, controlul asupra corectitudinii acordării concediilor medicale, respectării programelor recuperatorii şi oportunităţii stabilirii acestora.

 

Art. 135. -

Ajutorul de deces se achită în termen de 24 de ore de la solicitare de către:

a) angajator, în cazul decesului asiguratului prevăzut la art. 5 alin. (1) pct. I, II sau VI, respectiv al unui membru de familie al acestuia;

b) instituţia care gestionează bugetul Fondului pentru plata ajutorului de şomaj, în cazul decesului şomerului, respectiv al unui membru de familie al acestuia;

c) casa teritorială de pensii, în cazul decesului pensionarului sau asiguratului prevăzut la art. 5 alin. (1) pct. IV sau alin. (2), respectiv al unui membru de familie al acestuia.

 

Art. 136. -

(1) Indemnizaţiile de asigurări sociale se achită beneficiarului, reprezentantului legal sau mandatarului desemnat prin procură specială de către acesta.

(2) Indemnizaţiile de asigurări sociale cuvenite pentru luna în curs şi neachitate asiguratului decedat se plătesc soţului supravieţuitor, copiilor, părinţilor sau, în lipsa acestora, persoanei care dovedeşte că l-a îngrijit până la data decesului.

 

Art. 137. -

(1) Indemnizaţiile şi ajutoarele de asigurări sociale pot fi solicitate, pe baza actelor justificative, în termenul de prescripţie de 3 ani, calculat de la data la care beneficiarul era în drept să le solicite.

(2) Cuantumul indemnizaţiilor şi ajutoarelor de asigurări sociale solicitate potrivit alin. (1) se achită la nivelul cuvenit pentru perioada prevăzută în certificatul medical neonorat sau, după caz, la data decesului, înscrisă în certificatul de deces.

 

Art. 138. -

(1) Plata indemnizaţiilor de asigurări sociale încetează începând cu ziua următoare celei în care:

a) beneficiarul a decedat;

b) beneficiarul nu mai îndeplineşte condiţiile legale pentru acordarea indemnizaţiilor;
c) beneficiarul şi-a stabilit domiciliul pe teritoriul altui stat cu care România nu are încheiată convenţie de asigurări sociale;

d) beneficiarul şi-a stabilit domiciliul pe teritoriul unui stat cu care România a încheiat convenţie de asigurări sociale, dacă în cadrul acesteia se prevede că indemnizaţiile se plătesc de către celălalt stat.

(2) Plata indemnizaţiilor de asigurări sociale se suspendă pe perioada în care beneficiarul indemnizaţiei prevăzute la art. 121 este decăzut din drepturile părinteşti, respectiv din dreptul de a fi tutore, sau copilul este abandonat ori internat într-o instituţie de ocrotire.

(3) Reluarea în plată a indemnizaţiei de asigurări sociale suspendate potrivit alin. (2) se face la cerere, începând cu ziua următoare celei în care a încetat cauza suspendării.

 

CAPITOLUL VI
CASA NAŢIONALĂ DE PENSII ŞI ALTE DREPTURI DE ASIGURĂRI SOCIALE

 

Art. 139. -

(1) CNPAS este instituţie publică autonomă de interes naţional, cu personalitate juridică, care administrează şi gestionează sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale.

(2) Sediul CNPAS este în municipiul Bucureşti.

(3) Casa de pensii a municipiului Bucureşti şi casele judeţene de pensii sunt servicii publice, învestite cu personalitate juridică.

 

SECŢIUNEA 1
Organizarea CNPAS

 

Art. 140. -

(1) Conducerea CNPAS este formată din preşedinte şi consiliul de administraţie, compus din 19 persoane, dintre care un preşedinte şi 18 membri.

(2) Preşedintele CNPAS este numit de primul-ministru pe o perioadă de 5 ani şi îndeplineşte şi funcţia de preşedinte al consiliului de administraţie.

(3) Preşedintele CNPAS este ordonator principal de credite pentru bugetul asigurărilor sociale de stat şi poate delega această atribuţie în condiţiile legii.

(4) Membrii consiliului de administraţie sunt reprezentanţi ai Guvernului, patronatului şi asiguraţilor, după cum urmează:

a) 6 reprezentanţi ai Guvernului;

b) 6 reprezentanţi ai patronatului;

c) 6 reprezentanţi ai asiguraţilor, dintre care: - 3 reprezentanţi ai confederaţiilor sindicale reprezentative; - 3 reprezentanţi ai organizaţiilor naţionale ale pensionarilor.

(5) Membrii consiliului de administraţie sunt numiţi prin decizie a primului-ministru, la propunerea Guvernului, a organizaţiilor patronale, confederaţiilor sindicale reprezentative şi a organizaţiilor naţionale ale pensionarilor, după caz.

(6) Membrii consiliului de administraţie sunt numiţi pe o perioadă de 4 ani.

(7) Consiliul de administraţie funcţionează în mod legal în prezenţa a cel puţin 13 dintre membrii săi.

(8) Membrii consiliului de administraţie pot fi revocaţi de primul-ministru, la propunerea celor care i-au desemnat.

 

Art. 141. -

(1) CNPAS îşi elaborează statutul propriu care se aprobă prin hotărâre a Guvernului şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(2) Statutul va cuprinde în mod obligatoriu atribuţiile consiliului de administraţie, ale preşedintelui CNPAS, precum şi modul de organizare şi funcţionare a CNPAS şi a caselor teritoriale de pensii.

 

Art. 142. -

Cheltuielile privind organizarea şi funcţionarea sistemului public se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat, în limita unui procent de 3% aplicat cheltuielilor anuale totale prevăzute prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat.

 

Art. 143. -

Salarizarea preşedintelui şi a personalului angajat al CNPAS, al caselor teritoriale de pensii, precum şi indemnizaţiile membrilor consiliului de administraţie se stabilesc prin lege, care va fi elaborată în termen de 90 de zile de la data înfiinţării CNPAS.

 

SECŢIUNEA A 2-A
ATRIBUŢIILE CNPAS

 

Art. 144. -

În aplicarea prevederilor prezentei legi CNPAS îndeplineşte următoarele atribuţii:

a) îndrumă şi controlează modul de aplicare a dispoziţiilor legale de către casele teritoriale de pensii, precum şi de către persoanele juridice şi fizice cărora le revin drepturi şi obligaţii care decurg din prezenta lege;

b) furnizează datele necesare pentru fundamentarea şi elaborarea bugetului asigurărilor sociale de stat;
c) prezintă Guvernului şi partenerilor sociali rapoarte cu privire la modul de administrare a bugetului asigurărilor sociale de stat;

d) publică bianual raportul său de activitate;

e) colectează şi virează contribuţiile de asigurări sociale şi alte tipuri de contribuţii, potrivit dispoziţiilor legale în vigoare;

f) urmăreşte încasarea veniturilor bugetului asigurărilor sociale de stat;

g) ia măsuri, în condiţiile legii, pentru dezvoltarea şi administrarea eficientă a patrimoniului sistemului public, precum şi pentru asigurarea integrităţii acestuia;

h) ia măsuri, în condiţiile legii, pentru protecţia fondurilor de asigurări sociale;

i) asigură evidenţa la nivel naţional a tuturor contribuabililor la sistemul public;

j) asigură evidenţa drepturilor şi obligaţiilor de asigurări sociale la nivel naţional, pe baza codului personal de asigurări sociale;

k) certifică anual stagiul de cotizare şi punctajul pentru fiecare asigurat;

l) îndrumă şi controlează activitatea de expertiză medicală şi recuperare a capacităţii de muncă;

m) aplică prevederile convenţiilor internaţionale de asigurări sociale la care România este parte;

n) dezvoltă relaţii cu organisme similare în domeniul asigurărilor sociale din alte ţări, în baza convenţiilor încheiate de statul român;

o) organizează selecţia, pregătirea şi perfecţionarea profesională a personalului din domeniul asigurărilor sociale;

p) asigură introducerea, extinderea, întreţinerea şi protecţia sistemelor automate de calcul şi de evidenţă;
r) asigură reprezentarea în faţa instanţelor judecătoreşti în litigiile în care este implicată ca urmare a aplicării dispoziţiilor prezentei legi;

s) îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin dispoziţii legale.

 

CAPITOLUL VII
RĂSPUNDEREA JURIDICĂ

 

Art. 145. -

Încălcarea prevederilor prezentei legi atrage răspunderea materială, civilă, contravenţională sau penală, după caz.

 

SECŢIUNEA 1
INFRACŢIUNI

 

Art. 146. -

Fapta persoanei care dispune utilizarea în alte scopuri şi nevirarea la bugetul asigurărilor sociale de stat a contribuţiei de asigurări sociale, reţinută de la asigurat, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă.

 

Art. 147. -

Completarea formularelor tip privind contribuţia de asigurări sociale de către funcţionar cu date nereale, având ca efect denaturarea evidenţelor privind asiguraţii, stagiul de cotizare sau contribuţia de asigurări sociale ori efectuarea de cheltuieli nejustificate din bugetul asigurărilor sociale de stat constituie infracţiune de fals intelectual şi se pedepseşte potrivit prevederilor Codului penal.

 

SECŢIUNEA A 2-A
CONTRAVENŢII

 

Art. 148. -

Constituie contravenţie următoarele fapte, dacă nu sunt săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să constituie infracţiuni:

a) nedepunerea la termen a declaraţiei prevăzute la art. 6 alin. (1);

b) nedepunerea la termen a declaraţiei de asigurare prevăzute la art. 6 alin. (2);

c) nerespectarea cotelor de contribuţie de asigurări sociale stabilite conform art. 18 alin. (3) şi art. 21;

d) nerespectarea metodologiei de încadrare în condiţii deosebite de muncă, conform art. 19 alin. (2)-(5);

e) nerespectarea prevederilor art. 23, 24 şi 25 privind baza de calcul a contribuţiei de asigurări sociale;

f) nerespectarea prevederilor art. 31 privind majorările de întârziere la plata contribuţiei de asigurări sociale;

g) nerespectarea prevederilor art. 96 privind obligaţia anunţării modificărilor survenite pentru acordarea pensiei;

h) neachitarea de către angajator a indemnizaţiilor de asigurări sociale care se suportă din fonduri proprii, conform prevederilor art. 101 şi 102;

i) calculul şi plata eronată ale indemnizaţiilor şi ajutoarelor de asigurări sociale de către instituţia care efectuează plata conform prevederilor art. 133 şi 135;

j) nerespectarea prevederilor art. 189;

k) nevirarea, în condiţiile legii, la bugetul asigurărilor sociale de stat a contribuţiei de asigurări sociale;

l) refuzul de a pune la dispoziţie organelor de control ale CNPAS şi ale caselor teritoriale de pensii documentele justificative şi actele de evidenţă necesare în vederea stabilirii obligaţiilor de asigurări sociale.

 

Art. 149. -

Contravenţiile prevăzute la art. 148 se sancţionează după cum urmează:
a) cele prevăzute la lit. b), c), f), g) şi i), cu amendă de la 3.000.000 lei la 6.000.000 lei;

b) cele prevăzute la lit. a), d), e), h), j), k) şi l), cu amendă de la 6.000.000 lei la 9.000.000 lei.

 

Art. 150. -

Nivelul amenzilor, prevăzut la art. 149, va fi actualizat prin hotărâre a Guvernului.

 

Art. 151. -

Constatarea contravenţiilor şi aplicarea amenzilor se fac de organele de control ale CNPAS şi ale caselor teritoriale de pensii.

 

Art. 152. -

Amenzile contravenţionale, aplicate conform prezentei legi, constituie venituri la bugetul asigurărilor sociale de stat.

 

Art. 153. -

(1) Dispoziţiile prezentei legi, referitoare la stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor, se completează cu prevederile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor, cu modificările ulterioare.

(2) Dispoziţiile prezentei legi, referitoare la obligaţiile faţă de bugetul asigurărilor sociale de stat, se completează cu prevederile Legii nr. 87/1994 pentru combaterea evaziunii fiscale.

 

CAPITOLUL VIII
JURISDICŢIA ASIGURĂRILOR SOCIALE

 

Art. 154. -

(1) Jurisdicţia asigurărilor sociale se realizează prin tribunale şi curţi de apel.

(2) La data intrării în vigoare a prezentei legi se organizează secţii de asigurări sociale sau, după caz, complete specializate pentru asigurări sociale la nivelul tribunalelor şi curţilor de apel, cu respectarea condiţiilor prevăzute de Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, cu modificările ulterioare.

(3) Pentru aplicarea dispoziţiilor alin. (1) şi (2) numărul maxim de posturi de judecători şi personal de specialitate auxiliar se suplimentează prin hotărâre a Guvernului.

 

Art. 155. -

Tribunalele soluţionează în primă instanţă litigiile privind:

a) modul de calcul şi de depunere a contribuţiei de asigurări sociale;

b) modul de stabilire a majorărilor de întârziere;

c) înregistrarea, evidenţa şi certificarea contribuţiei de asigurări sociale;

d) deciziile de pensionare;

e) refuzul nejustificat de rezolvare a unei cereri privind drepturile de asigurări sociale;

f) modul de stabilire şi de plată a pensiilor, a indemnizaţiilor şi a altor drepturi de asigurări sociale;

g) plângerile împotriva proceselor-verbale de contravenţii încheiate conform prezentei legi;

h) contestaţiile împotriva măsurilor de executare silită, dispuse în baza prezentei legi;

i) alte drepturi şi obligaţii de asigurări sociale născute în temeiul prezentei legi.

 

Art. 156. -

Cererile îndreptate împotriva CNPAS sau împotriva caselor teritoriale de pensii se adresează instanţei în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau sediul reclamantul. Celelalte cereri se adresează instanţei în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau sediul pârâtul.

 

Art. 157. -

(1) Împotriva hotărârilor tribunalelor se poate face recurs la curtea de apel competentă.

(2) Hotărârile curţilor de apel, precum şi hotărârile tribunalelor, neatacate cu recurs în termen, sunt definitive şi irevocabile.

 

Art. 158. -

Prevederile prezentei legi, referitoare la jurisdicţia asigurărilor sociale, se completează cu dispoziţiile Codului de procedură civilă şi ale Legii nr. 92/1992, republicată, cu modificările ulterioare.

 

Art. 159. -

Cererile în faţa oricăror organe sau instanţe, precum şi toate actele procedurale în legătură cu litigiile, având ca obiect drepturi sau obligaţii de asigurări sociale, sunt scutite de orice fel de taxă de timbru.

 

CAPITOLUL IX
DISPOZIŢII TRANZITORII

 

Art. 160. -

(1) Vechimea în muncă recunoscută pentru stabilirea pensiilor până la intrarea în vigoare a prezentei legi constituie stagiu de cotizare.

(2) Constituie stagiu de cotizare şi perioadele în care, anterior intrării în vigoare a prezentei legi, o persoană:
a) s-a aflat în una dintre situaţiile prevăzute la art. 38;

b) a beneficiat de prevederile Decretului-lege nr.118/1990, republicat, cu modificările ulterioare.

(3) Constituie stagiu de cotizare şi timpul util la pensie realizat de agricultori, în condiţiile reglementate de Legea nr. 80/1992 privind pensiile şi alte drepturi de asigurări sociale ale agricultorilor, republicată, cu modificările ulterioare, precum şi cel realizat anterior apariţiei Legii nr. 80/1992.

(4) Persoanele cărora până la data intrării în vigoare a prezentei legi nu li s-a calculat timpul util în baza Legii nr. 80/1992, republicată, cu modificările ulterioare, vor putea solicita caselor teritoriale de pensii, în termen de un an de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României, stabilirea timpului util.

(5) Dovada vechimii în muncă, a timpului util la pensie pentru agricultori şi a duratei de asigurare, realizată până la intrarea în vigoare a prezentei legi, se face cu carnetul de muncă, carnetul de asigurări sociale sau cu alte acte prevăzute de lege, pe baza cărora se poate stabili că s-a achitat contribuţia de asigurări sociale.

(6) Certificarea stagiului de cotizare, realizat anterior intrării în vigoare a prezentei legi, se realizează de către CNPAS prin casele teritoriale de pensii, pe măsura preluării datelor din actele doveditoare prevăzute la alin. (5).

 

Art. 161. -

(1) În cazul în care în carnetul de muncă, în carnetul de asigurări sociale sau în oricare alt act prevăzut de lege au fost înregistrate salarii pe oră sau salarii pe zi, salariile lunare se vor calcula prin înmulţirea salariilor orare sau, după caz, zilnice cu numărul mediu de ore pe lună, respectiv cu numărul mediu de zile lucrătoare pe lună din perioadele respective, astfel:
a) 25,5 zile (204 ore) pe lună, pentru perioadele anterioare datei de 1 ianuarie 1978;

b) 24,5 zile (196 de ore) pe lună, pentru perioada 1 ianuarie 1978 - 1 martie 1990;

c) 23,6 zile (189 de ore) pe lună, pentru perioada 1 martie 1990 - 30 septembrie 1990;

d) 21,25 zile (170 de ore) pe lună, pentru perioada 1 octombrie 1990 - 1 ianuarie 1997;

e) 21,16 zile (169,33 de ore) pe lună, pentru anul 1997;

f) 21,25 zile (170 de ore) pe lună, pentru anul 1998;

g) 21,50 zile (172 de ore) pe lună, pentru anul 1999;

h) pentru anul 2000 şi în continuare numărul mediu de zile şi, respectiv, de ore lucrătoare pe luni se vor calcula conform prevederilor Legii nr. 75/1996 pentru stabilirea zilelor de sărbătoare legală în care nu se lucrează.

(2) În condiţiile în care, pentru o anumită perioadă, în carnetul de muncă nu sunt înregistrate drepturile salariale, asiguratul poate prezenta acte doveditoare de certificare. În caz contrar drepturile salariale luate în calcul se consideră egale cu salariul minim brut pe economie, în vigoare în perioada respectivă.

 

Art. 162. -

(1) Pentru persoanele asigurate în alte sisteme de asigurări sociale, integrate în sistemul asigurărilor sociale de stat până la data intrării în vigoare a prezentei legi, la determinarea punctajului se ia în calcul, după caz, salariul minim pe economie, venitul asigurat stipulat în contractul de asigurare la care s-a achitat contribuţia de asigurări sociale sau salariul, inclusiv celelalte drepturi, înregistrate în carnetul de muncă.

(2) La determinarea punctajului anual pentru fiecare an util realizat în cadrul fostelor unităţi agricole cooperatiste, precum şi pentru fiecare an de contribuţie, realizat de ţăranii cu gospodărie individuală din zonele necooperativizate, până la data intrării în vigoare a Legii nr. 80/1992, republicată, cu modificările ulterioare, se utilizează salariul minim pe economie brut sau net, după caz, din perioadele respective.

(3) Pentru perioadele de contribuţie realizate conform Legii nr. 80/1992, republicată, cu modificările ulterioare, şi până la intrarea în vigoare a prezentei legi, la determinarea punctajului anual se ia în calcul venitul asigurat la care s-a plătit contribuţia de asigurări sociale.

 

Art. 163. -

(1) Pentru perioadele asimilate, care au constituit vechime în muncă utilă la pensie considerată în condiţiile legii până la intrarea în vigoare a prezentei legi, la determinarea punctajului anual al asiguratului se utilizează, după caz, salariul minim pe economie brut sau net, respectiv salariul de bază minim brut pe ţară din perioadele respective.

(2) Sunt exceptate de la prevederile alin. (1) perioadele recunoscute în condiţiile Decretului-lege nr.118/1990, republicat, cu modificările ulterioare, pentru care la determinarea punctajului anual al asiguratului se utilizează echivalentul a 1,5 salarii minime pe economie brute sau nete, după caz, din perioadele respective.

 

Art. 164. -

(1) La determinarea punctajelor anuale până la intrarea în vigoare a prezentei legi se utilizează salariile brute sau nete, după caz, în conformitate cu modul de înregistrare a acestora în carnetul de muncă, astfel:

a) salariile brute, până la data de 1 iulie 1977;

b) salariile nete, de la data de 1 iulie 1977 până la data de 1 ianuarie 1991;

c) salariile brute, de la data de 1 ianuarie 1991.

(2) Salariile anuale medii şi minime pe economie, brute sau nete, după caz, până la intrarea în vigoare a prezentei legi, sunt prezentate în anexele nr. 6 şi 7.

 

Art. 165. -

(1) Asiguraţii care au contribuit la Fondul pentru pensia suplimentară cu 2%, 3%, respectiv 5%, beneficiază de o creştere a punctajului, determinat prin aplicarea următoarelor procente la punctajele anuale realizate în aceste perioade, astfel:

a) 16% pentru perioada 1 ianuarie 1967-1 ianuarie 1973;

b) 13% pentru perioada 1 ianuarie 1973-1 ianuarie 1978;

c) 14% pentru perioada 1 ianuarie 1978-1 iulie 1986;

d) 21% pentru perioada 1 iulie 1986-1 noiembrie 1990;

e) 15% pentru perioada 1 noiembrie 1990-1 aprilie 1991;

f) 14% pentru perioada 1 aprilie 1991-1 aprilie 1992;

g) 13% pentru perioada 1 aprilie 1992-1 ianuarie 1999;

h) 22% pentru perioada 1 ianuarie 1999-1 februarie 1999;

i) 17% pentru perioada de după 1 februarie 1999.

(2) Asiguraţii care au contribuit cu 4% la Fondul pentru pensia suplimentară beneficiază de o creştere a punctajului, determinat prin aplicarea următoarelor procente la punctajele anuale realizate în aceste perioade, astfel:

a) 26% pentru perioada 1 iulie 1977-1 ianuarie 1978;

b) 28% pentru perioada 1 ianuarie 1978-1 iulie 1986.

 

Art. 166. -

Punctajul anual realizat până la intrarea în vigoare a prezentei legi nu este supus plafonării prevăzute la art. 78.

 

Art. 167. -

De la data intrării în vigoare a prezentei legi şi până la data în care stagiile complete de cotizare cerute sunt de 30 de ani pentru femei şi 35 de ani pentru bărbaţi:

a) persoanele care au desfăşurat activităţi încadrate prin prezenta lege în condiţii deosebite de muncă beneficiază de reducerea vârstelor standard de pensionare, cu respectarea condiţiilor prevăzute la art. 42, în raport cu vârstele standard de pensionare prevăzute în anexa nr. 3;

b) persoanele care au desfăşurat activităţi încadrate prin prezenta lege în condiţii speciale de muncă beneficiază de reducerea vârstelor standard de pensionare în condiţiile prevăzute în anexele nr. 4 şi 5.

 

Art. 168. -

(1) Guvernul va lua măsuri de recorelare a tuturor categoriilor de pensii, având în vedere schimbările produse în baza de calcul a acestora începând cu anul 1991, ca urmare a trecerii la salarii individuale brute, a luării în considerare a sporurilor cu caracter permanent, precum şi a majorării salariilor în sectorul bugetar sau negocierii acestora la societăţi comerciale şi regii autonome.

(2) Metodologia de recorelare a pensiilor în condiţiile prevăzute la alin. (1) va fi stabilită prin hotărâre a Guvernului, în termen de 30 de zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Art. 169. -

(1) Pensia poate fi recalculată prin adăugarea stagiilor de cotizare nevalorificate la stabilirea acesteia.

(2) Cererea de recalculare a pensiei urmează aceleaşi reguli procedurale privind soluţionarea şi contestarea, prevăzute pentru cererea de pensionare.

(3) Pensia recalculată se acordă începând cu luna următoare celei în care s-a depus cererea de recalculare.

 

Art. 170. -

(1) Pentru perioadele anterioare intrării în vigoare a prezentei legi, în care o persoană a fost asigurată simultan la două sau mai multe sisteme de asigurări sociale care au fost integrate în sistemul asigurărilor sociale de stat, la stabilirea punctajului perioadele respective se iau în calcul o singură dată.

(2) Pentru perioadele anterioare intrării în vigoare a prezentei legi, în care o persoană a fost asigurată simultan la sistemul de asigurări sociale şi pensii pentru agricultori şi la sistemul de asigurări sociale de stat, la stabilirea punctajului se cumulează veniturile asigurate din perioadele respective.

 

Art. 171. -

În cazul modificării numărului de urmaşi după intrarea în vigoare a prezentei legi, pentru o pensie stabilită pe baza legislaţiei anterioare, pensia pentru soţul supravieţuitor se recalculează potrivit prezentei legi, cu îndeplinirea condiţiilor existente la data deciziei iniţiale.

 

Art. 172. -

(1) Litigiile care se referă la drepturile ce fac obiectul prezentei legi, aflate pe rolul instanţelor la data intrării în vigoare a acesteia, se vor judeca potrivit legii în baza căreia a fost stabilit dreptul.

(2) Până la înfiinţarea secţiilor de asigurări sociale şi a completelor specializate pentru asigurări sociale la nivelul tribunalelor şi al curţilor de apel, cererile privind raporturile de asigurări sociale, născute în temeiul prezentei legi, se depun la instanţele competente să le soluţioneze conform legislaţiei anterioare.

 

Art. 173. -

(1) În termen de 30 de zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României primul-ministru va numi preşedintele CNPAS.

(2) În termen de 30 de zile de la numirea preşedintelui CNPAS se constituie consiliul de administraţie şi se aprobă statutul CNPAS.

 

Art. 174. -

(1) În termen de 30 de zile de la data adoptării statutului CNPAS preia activităţile corespunzătoare funcţionării şi organizării sistemului public de la Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, direcţiile generale de muncă şi protecţie socială judeţene şi a municipiului Bucureşti, precum şi de la Institutul Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperarea Capacităţii de Muncă şi Oficiul Central de Plata Pensiilor.

(2) În termenul prevăzut la alin. (1) CNPAS preia:

a) în administrare - dotările, clădirile, spaţiile şi terenurile proprietate publică a statului, utilizate sau aflate în administrarea structurilor prevăzute la alin. (1), conform listei aprobate prin hotărâre a Guvernului;

b) în proprietate - casele de odihnă şi tratament balnear ale ţărănimii, patrimoniul fostei Uniuni Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie şi al uniunilor sale judeţene, patrimoniul fostei Case de Asigurări Sociale şi Pensii din Cooperaţia Meşteşugărească şi al unităţilor sale teritoriale, precum şi elementele de patrimoniu care se află sau care se va dovedi ulterior că s-au aflat în proprietatea sistemelor de asigurări sociale integrate în sistemul asigurărilor sociale de stat.

(3) Organizarea caselor de odihnă şi tratament balnear ale ţărănimii, prevăzute la alin. (2) lit. b), se face prin hotărâre a Guvernului.

(4) CNPAS are obligaţia să revendice bunurile imobile care au aparţinut asigurărilor sociale şi care au fost trecute în proprietatea statului sau a altor persoane juridice.

(5) Sumele provenite din exploatarea bunurilor prevăzute la alin. (2) lit. b), care depăşesc cheltuielile, constituie venituri la bugetul asigurărilor sociale de stat.

 

Art. 175. -

(1) De la data constituirii consiliului de administraţie şi până la intrarea în vigoare a prezentei legi CNPAS organizează casele teritoriale de pensii.

(2) În termen de 30 de zile de la data adoptării statutului CNPAS preia de la Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, pe bază de protocol şi bilanţ contabil, bugetul asigurărilor sociale de stat, precum şi indicatorii aferenţi cheltuielilor de personal, în raport cu numărul personalului preluat.

(3) Personalul care va fi preluat de CNPAS şi de casele sale teritoriale de pensii va fi transferat în interesul serviciului de la Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale şi unităţile sale subordonate.

 

Art. 176. -

Până la data intrării în vigoare a prezentei legi Guvernul, autorităţile publice locale, cu sprijinul prefecturilor, vor pune la dispoziţie CNPAS localurile necesare în vederea funcţionării caselor teritoriale de pensii organizate potrivit prezentei legi.

 

Art. 177. -

(1) Până la data intrării în vigoare a legii salarizării prevăzute la art. 143 salarizarea preşedintelui, a membrilor consiliului de administraţie, precum şi a personalului angajat al CNPAS şi al caselor teritoriale de pensii se stabileşte după cum urmează:

a) salariul preşedintelui - la nivelul indemnizaţiei prevăzute de lege pentru funcţia de ministru;

b) indemnizaţia de şedinţă pentru membrii consiliului de administraţie, cu excepţia preşedintelui - la nivelul a 10% din salariul preşedintelui; totalul sumelor cuvenite unui membru al consiliului de administraţie, ca urmare a participării la şedinţe, nu poate depăşi într-o lună 20% din salariul preşedintelui;

c) salariile personalului angajat al CNPAS şi al caselor teritoriale de pensii se asigură între limitele prevăzute în anexele la Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar şi a indemnizaţiilor pentru persoane care ocupă funcţii de demnitate publică, cu modificările ulterioare.

(2) Personalul prevăzut la art. 175 alin. (3) îşi va păstra salariul de bază şi celelalte drepturi salariale avute anterior, dacă va ocupa aceleaşi funcţii, grade sau trepte profesionale.

(3) Cheltuielile privind salarizarea preşedintelui, membrilor consiliului de administraţie, precum şi a personalului angajat al CNPAS şi al caselor teritoriale de pensii se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat.

 

Art. 178. -

Până la intrarea în vigoare a prezentei legi CNPAS stabileşte codul personal de asigurări sociale şi modalităţile de atribuire a acestuia, care vor fi publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Art. 179. -

Modelul declaraţiei privind evidenţa nominală a asiguraţilor şi a obligaţiilor de plată către bugetul asigurărilor sociale de stat, al declaraţiei de asigurare, al contractului de asigurare, precum şi modelele celorlalte documente necesare în vederea evidenţei drepturilor şi obligaţiilor de asigurări sociale se stabilesc de CNPAS şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

 

Art. 180. -

(1) La data intrării în vigoare a prezentei legi pensiile de asigurări sociale de stat şi pensiile suplimentare, stabilite pe baza legislaţiei anterioare, devin pensii în înţelesul prezentei legi.

(2) CNPAS va lua măsurile necesare astfel încât până la intrarea în vigoare a prezentei legi să fie determinat punctajul mediu anual realizat de fiecare pensionar, conform prevederilor art. 77, 78 şi 165, pentru perioada de cotizare definită la art. 160.

(3) Pentru pensiile de asigurări sociale ale agricultorilor, stabilite după intrarea în vigoare a Legii nr. 80/1992, republicată, cu modificările ulterioare, punctajul stabilit va fi determinat conform metodologiei prevăzute la art. 162 alin. (2) şi (3).

(4) Pentru pensiile de asigurări sociale ale agricultorilor, stabilite anterior intrării în vigoare a Legii nr. 80/1992, republicată, cu modificările ulterioare, punctajul stabilit în baza prevederilor art. 162 alin. (2) şi (3) se va calcula după determinarea timpului util, conform metodologiei prevăzute de Legea nr. 80/1992, republicată, cu modificările ulterioare.

(5) Pe baza punctajului determinat conform alin. (2)-(4) şi a valorii punctului de pensie din anul aplicării prezentei legi se stabileşte cuantumul pensiilor pentru primul an de aplicare a legii.

(6) În cazul în care prin aplicarea prevederilor alin. (5) rezultă un cuantum al pensiei mai mic decât pensia cuvenită potrivit legislaţiei anterioare, se păstrează cuantumul avantajos.

(7) Prevederile alin. (6) se aplică pe toată perioada în care pensia calculată pe baza punctajului determinat conform alin. (2)-(4) şi a valorii punctului de pensie este mai mică decât pensia cuvenită potrivit legislaţiei anterioare.

 

Art. 181. -

Pentru persoanele asigurate atât în sistemul asigurărilor sociale de stat, cât şi în alte sisteme de asigurări sociale, neintegrate în acest sistem până la data intrării în vigoare a prezentei legi, la determinarea punctajului în vederea stabilirii pensiei se ia în calcul salariul brut sau net lunar individual, inclusiv sporurile şi adaosurile la salariu, sau, după caz, venitul asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuţiei de asigurări sociale din perioada în care această contribuţie a fost achitată sistemului asigurărilor sociale de stat. Pensia astfel rezultată va fi achitată de CNPAS.

 

Art. 182. -

Până la data intrării în vigoare a prezentei legi CNPAS comunică conturile în care se virează sumele reprezentând contribuţia de asigurări sociale.

 

Art. 183. -

(1) La data intrării în vigoare a prezentei legi contribuţia de asigurări sociale, suportată de asiguraţii prevăzuţi la art. 5 alin. (1) pct. I, II şi VI, nu va diminua venitul net al acestora.

(2) Aplicarea prevederilor alin. (1) pentru asiguraţii prevăzuţi la art. 5 alin. (1) pct. I, II şi VI se realizează prin majorarea drepturilor salariale şi a veniturilor asigurate corespunzător cotei de contribuţie de asigurări sociale suportate de aceştia conform prezentei legi.

(3) Pentru asiguraţii care realizează venituri salariale lunare mai mari decât plafonul stabilit la 3 salarii medii brute pe economie majorarea prevăzută la alin. (2) se aplică la acest plafon.

(4) Aplicarea prevederilor referitoare la baza de calcul a contribuţiei de asigurări sociale, respectiv la majorarea drepturilor salariale şi a veniturilor asigurate, astfel încât contribuţia de asigurări sociale suportată de asiguraţi să nu conducă la diminuarea venitului net al acestora, se va face pe baza normelor metodologice aprobate de Guvern.

 

Art. 184. -

Reluarea în plată a pensiilor stabilite conform legislaţiei anterioare, suspendate în momentul intrării în vigoare a prezentei legi, se face în cuantumul determinat conform art. 180, cu respectarea condiţiilor legale existente la data stabilirii iniţiale a pensiei.

 

Art. 185. -

Cererile înregistrate şi nesoluţionate până la intrarea în vigoare a prezentei legi se vor soluţiona conform normelor legale existente la data deschiderii drepturilor de asigurări sociale şi pensii.

 

Art. 186. -

Cheltuielile privind organizarea şi funcţionarea sistemului public, prevăzute la art. 142, vor fi stabilite în valori de 5% pentru primul an de funcţionare a CNPAS, 4,5% pentru cel de-al doilea an şi, respectiv, 4% pentru cel de-al treilea an.

 

CAPITOLUL X
DISPOZIŢII FINALE

 

Art. 187. -

(1) Sumele încasate necuvenit cu titlu de prestaţii de asigurări sociale se recuperează de la beneficiari în termenul de prescripţie de 3 ani.

(2) În cazul prestaţiilor de asigurări sociale, altele decât pensiile, recuperarea sumelor prevăzute la alin. (1) se efectuează de către angajator sau, după caz, de instituţia care efectuează plata drepturilor de asigurări sociale.

(3) Casele teritoriale de pensii recuperează sumele plătite necuvenit de la plătitorii prevăzuţi la alin. (2).

(4) Sumele plătite necuvenit prin intermediul caselor teritoriale de pensii se recuperează de la beneficiari în baza deciziei casei respective, care constituie titlu executoriu.

 

Art. 188. -

(1) Sumele încasate necuvenit, cu titlu de prestaţii de asigurări sociale, ca urmare a unei infracţiuni săvârşite de beneficiar, se recuperează de la acesta, de la data primei plăţi a sumelor necuvenite, plus dobânzile aferente, până la recuperarea integrală a prejudiciului.

(2) Sumele stabilite în conformitate cu alin. (1), rămase nerecuperate de la asiguraţii decedaţi, se recuperează de la moştenitori, în condiţiile dreptului comun.

(3) Debitele provenite din drepturi de asigurări sociale se recuperează prin executorii proprii ai CNPAS şi constituie venituri ale bugetului asigurărilor sociale de stat.

 

Art. 189. -

Angajatorii, persoane fizice şi juridice, sunt obligaţi să pună la dispoziţie CNPAS şi caselor teritoriale de pensii datele şi documentele necesare pentru atribuirea codului personal şi întocmirea evidenţelor privind stagiul de cotizare, conform unei metodologii elaborate de CNPAS şi publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Art. 190. -

În aplicarea prezentei legi CNPAS poate emite norme care vor fi publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Art. 191. -

Baza de date privind asiguraţii sistemului public este proprietatea CNPAS şi are caracter confidenţial.

 

Art. 192. -

Stabilirea şi plata unor drepturi finanţate din bugetul de stat se efectuează în continuare prin CNPAS şi prin casele teritoriale de pensii.

 

Art. 193. -

(1) La efectuarea oricăror operaţiuni care nu sunt legate de stabilirea şi de plata pensiilor şi a altor drepturi de asigurări sociale de către CNPAS şi casele teritoriale de pensii se percepe un comision de 3% aplicat la suma totală ce face obiectul operaţiunii.

(2) Sumele rezultate ca urmare a aplicării prevederilor alin. (1) constituie venituri la bugetul asigurărilor sociale de stat.

 

Art. 194. -

(1) Între sistemul public şi celelalte sisteme proprii de asigurări sociale, neintegrate până la data intrării în vigoare a prezentei legi, inclusiv sistemul pensiilor militare, se recunosc reciproc stagiile de cotizare, respectiv vechimea în muncă sau vechimea în serviciu, în vederea deschiderii drepturilor la pensie pentru limită de vârstă, de invaliditate şi de urmaş.

(2) În situaţia prevăzută la alin. (1) pensia în sistemul public se stabileşte numai pentru stagiul de cotizare realizat în acest sistem.

(3) Perioadele asimilate stagiului de cotizare, prevăzute la art. 38 alin. (1) lit. b) şi c), care constituie şi vechime în muncă sau în serviciu în sistemul pensiilor militare şi în celelalte sisteme proprii de asigurări sociale neintegrate, se iau în calcul, opţional, în unul dintre sisteme.

 

Art. 195. -

La stabilire pensiile şi alte drepturi de asigurări sociale se rotunjesc din 1.000 în 1.000 lei în favoarea beneficiarului.

 

Art. 196. -

Prezenta lege intră în vigoare în termen de un an de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu excepţia prevederilor art. 3, 140, 141, 143, 168, 173, 174, 175, 176, 177, 178, 179, ale art. 180 alin. (2)-(4), ale art. 182 şi 186, care intră în vigoare la data publicării acesteia în Monitorul Oficial al României.

 

Art. 197. -

Anexele nr. 1 - 7 fac parte integrantă din prezenta lege.

 

Art. 198. -

La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă:

prevederile referitoare la stabilirea vechimii în muncă pentru drepturi de asigurări sociale din Decretul nr.112/1965 privind acordarea unor drepturi personalului muncitor trimis să lucreze în ţări cu climă greu de suportat, publicat în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 10 din 22 martie 1965, cu modificările ulterioare;

H.C.M. nr.880/1965 privind acordarea de ajutoare materiale în cadrul asigurărilor sociale de stat, publicată în Colecţia de hotărâri şi dispoziţii a Consiliului de Miniştri nr. 33 din 21 august 1965, cu modificările ulterioare;

Decretul nr.389/1972 cu privire la contribuţia pentru asigurările sociale de stat, publicat în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 112 din 18 octombrie 1972, cu modificările ulterioare;

art. 10 şi prevederile referitoare la fişa de pensie din Decretul nr.92/1976 privind carnetul de muncă, publicat în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 37 din 26 aprilie 1976;

Decretul nr.217/1977 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a comisiilor de pensii şi asigurări sociale şi a comisiilor de expertiză medicală şi recuperare a capacităţii de muncă, publicat în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 70 din 16 iulie 1977;

Decretul nr.216/1977 privind criteriile şi normele de încadrare în gradele de invaliditate, publicat în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 70 din 16 iulie 1977;

Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat şi asistenţa socială, publicată în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 82 din 6 august 1977, cu modificările ulterioare;

Decretul nr.232/1986 pentru modificarea unor dispoziţii legale cu privire la pensia suplimentară, cu excepţia articolului II, publicat în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 40 din 30 iunie 1986;

Decretul-lege nr.70/1990 privind modificarea şi completarea unor reglementări referitoare la pensii, asigurări sociale şi ocrotiri sociale, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.24 din 9 februarie 1990, cu modificările ulterioare;

Decretul-lege nr.51/1990 privind vechimea în muncă a soţiei salariate care îşi urmează soţul trimis în misiune permanentă în străinătate, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.20 din 6 februarie 1990;

Ordinul nr. 50/1990 pentru precizarea locurilor de muncă, a activităţilor şi categoriilor profesionale cu condiţii deosebite, care se încadrează în grupele I şi II de muncă în vederea pensionării, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.38 din 20 martie 1990;

Ordinul nr. 100/1990 privind completarea Ordinului 50/1990;

Ordinul nr. 125/1990 pentru precizarea locurilor de muncă, activităţilor şi categoriilor profesionale cu condiţii deosebite, care se încadrează în grupele I şi II de muncă în vederea pensionării, pentru perioada lucrată după 1 martie 1990;

art. 10 şi 11 din Decretul-lege nr.98/1990 privind acordarea unor drepturi personalului din transporturile pe calea ferată, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.37 din 20 martie 1990;

Decretul-lege nr.114/1990 privind încadrarea unor categorii de salariaţi în grupele I şi II de muncă, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.48 din 2 aprilie 1990;

Legea nr. 73/1991 privind stabilirea unor drepturi de asigurări sociale, precum şi de modificare şi completare a unor reglementări din legislaţia de asigurări sociale şi pensii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.251 din 16 decembrie 1991;

Legea nr. 49/1992 pentru modificarea şi completarea unor reglementări din legislaţia de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.107 din 26 mai 1992;

Hotărârea Guvernului nr.723/1992 privind preluarea în plată, prin Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, a ajutoarelor acordate emigranţilor politici greci prin societatea de Cruce Roşie din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.313 din 4 decembrie 1992;

Legea nr. 80/1992 privind pensiile şi alte drepturi de asigurări sociale ale agricultorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.37 din 9 februarie 1994, cu modificările ulterioare;

Hotărârea Guvernului nr.89/1993 privind integrarea sistemului asigurărilor sociale şi pensiilor scriitorilor în sistemul asigurărilor sociale de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.50 din 5 martie 1993;

Hotărârea Guvernului nr.326/1993 privind integrarea sistemului asigurărilor sociale şi pensiilor compozitorilor şi muzicologilor în sistemul asigurărilor sociale de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.170 din 21 iulie 1993;

Legea nr. 34/1993 privind integrarea sistemului de asigurări sociale al cooperaţiei meşteşugăreşti în sistemul asigurărilor sociale de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.128 din 15 iunie 1993;

Legea nr. 52/1993 privind integrarea sistemului de asigurări sociale al personalului Bisericii Ortodoxe Române în sistemul asigurărilor sociale de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.157 din 12 iulie 1993;

Legea nr. 2/1995 privind pensionarea anticipată, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.5 din 13 ianuarie 1995;

Legea nr. 117/1995 privind integrarea sistemului asigurărilor sociale pentru cultele armeano-gregorian, creştin de rit vechi şi musulman în sistemul asigurărilor sociale de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.284 din 8 decembrie 1995;

Legea nr. 127/1995 privind integrarea sistemului de asigurări sociale şi pensii ale membrilor Uniunii Artiştilor Plastici din România în sistemul asigurărilor sociale de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.298 din 28 decembrie 1995;

Legea nr. 42/1996 privind integrarea sistemului de asigurări sociale şi pensii ale cineaştilor în sistemul asigurărilor sociale de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.109 din 29 mai 1996;

Hotărârea Guvernului nr.565/1996 privind aplicarea măsurilor de protecţie socială a pensiilor de asigurări sociale de stat şi militare, stabilite şi recalculate după data de 1 august 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.170 din 30 iulie 1996, cu modificările ulterioare;

Legea nr. 49/1997 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat şi asistenţa socială, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.58 din 8 aprilie 1997;

Legea nr. 120/1997 privind concediul plătit pentru îngrijirea copiilor în vârstă de până la 2 ani, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.149 din 11 iulie 1997;

Legea nr. 86/1997 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat şi asistenţa socială, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.107 din 30 mai 1997;

Legea nr. 203/1997 privind integrarea sistemului asigurărilor sociale al Cultului Mozaic din România în sistemul asigurărilor sociale de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.350 din 10 decembrie 1997;

Legea nr. 167/1998 privind integrarea sistemului de asigurări sociale al personalului Bisericii Române Unite cu Roma Greco-catolică în sistemul asigurărilor sociale de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.374 din 1 octombrie 1998;

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.31/1998 privind unificarea fondurilor componente ale bugetului asigurărilor sociale de stat, precum şi a celor pentru plata pensiilor cuvenite asiguraţilor din unităţile cu atribuţii în domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.419 din 5 noiembrie 1998 (aprobată prin Legea nr. 128/1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.344 din 20 iulie 1999);

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.2/1999 privind modificarea şi completarea Decretului nr.389/1972 cu privire la contribuţia pentru asigurările sociale de stat, modificat şi completat prin Legea nr. 49/1992 pentru modificarea şi completarea unor reglementări din legislaţia de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.49 din 1 februarie 1999;

orice alte dispoziţii contrare prezentei legi.

 

Această lege a fost adoptată de Senat în şedinţa din 24 februarie 2000, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) şi ale art. 145 din Constituţia României.

 

PREŞEDINTELE SENATULUI

MIRCEA IONESCU-QUINTUS

 

Această lege a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din 7 martie 2000, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) şi ale art. 145 din Constituţia României.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

ION DIACONESCU

 

Bucureşti, 17 martie 2000.

Nr. 19.

Trascina file per caricare