Print Friendly, PDF & Email

Il provvedimento è disponibile nelle seguenti lingue:

Hotărâre privind aprobarea modificării introduse în Statutul Bisericii Ortodoxe din Moldova (Mitropolia Moldovei) nr. 1008 din 26 septembrie 2001, Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 116-118 din 27 septembrie 2001.

STATUT

din 17 februarie 1949 pentru organizarea si functionarea Bisericii Ortodoxe Romane

 

EMITENT: MAREA ADUNARE NATIONALA

PUBLICAT: BULETINUL OFICIAL din 23 februarie 1949


DISPOZIŢIUNI GENERALE

 

ART. 1

Biserica Ortodoxa Romana cuprinde pe toţi credinciosii de religie creştinã ortodoxa din Republica Populara Romana.

ART. 2

Biserica Ortodoxa Romana este autocefala şi unitarã în organizarea sa.
Ea îşi pãstreazã unitatea dogmatica, canonica şi a cultului cu Biserica ecumenica a Rasaritului.


ART. 3

Biserica Ortodoxa Romana are conducere sinodala ierarhica, potrivit invataturii şi canoanelor Bisericii ecumenice a Rasaritului şi Traditiei sale şi se administreazã în mod autonom prin organe proprii reprezentative, alese din cler şi popor, prin votul credinciosilor şi constituite în conformitate cu dispoziţiunile prezentului Statut.


ART. 4

Controlul Statului, prevãzut de Constituţia Republicii Populare Romane şi de legea pentru regimul general al Cultelor, se exercita prin Ministerul Cultelor.

 

PARTEA I

Organizarea

 

ART. 5

Biserica Ortodoxa Romana, organizatã ca Patriarhie, cu titulatura "Patriarhia Romana", sub raportul oranduirii canonice şi administrative, cuprinde:


I. Mitropolia Ungro-Vlahiei, cu eparhiile:

1. Arhiepiscopia Bucurestilor, cu resedinta în Bucureşti.

2. Episcopia Buzaului, cu resedinta în Buzau.

3. Episcopia Dunãrii de Jos, cu resedinta în Galaţi.


II. Mitropolia Moldovei şi Sucevei, cu eparhiile:

4. Arhiepiscopia Iasilor, cu resedinta în Iaşi.

5. Episcopia Romanului şi Husilor, cu resedinta în Roman.


III. Mitropolia Ardealului, cu eparhiile:

6. Arhiepiscopia Alba-Iuliei şi Sibiului, cu resedinta în Sibiu.

7. Episcopia Vadului, Feleacului şi Clujului, cu resedinta în Cluj.

8. Episcopia Oradiei, cu resedinta în Oradia.


IV. Mitropolia Olteniei, cu eparhiile:

9. Arhiepiscopia Craiovei, cu resedinta în Craiova.

10. Episcopia Ramnicului şi Argesului, cu resedinta în Ramnicu Valcea.


V. Mitropolia Banatului, cu eparhiile:

11. Arhiepiscopia Timisoarei şi Caransebesului, cu resedinta în Timişoara.

12. Episcopia Aradului, Ienopolei şi Halmagiului, cu resedinta în Arad.


ART. 6

Asistenta religioasã, organizarea bisericeasca, cum şi trimiterea de conducatori pentru Romanii ortodocsi de peste hotare, se reglementeazã de Patriarhia Romana, cu aprobarea Guvernului.


ART. 7

Titlul mitropolitilor, arhiepiscopilor şi episcopilor este cel al eparhiei pe care o pastoresc.
Schimbarea titulaturii mitropoliilor, arhiepiscopiilor şi episcopiilor, intinderilor teritoriale, precum şi înfiinţarea de noi eparhii, ca şi desfiinţarea de eparhii, se va face prin hotãrîrea Adunãrii Naţionale Bisericesti, confirmatã prin decret al Prezidiului Marii Adunãri Naţionale a Republicii Populare Romane, dat la propunerea Ministerului Cultelor.


CAP. 1
Organizarea Centrala

 

ART. 8

Biserica Ortodoxa Romana are ca organe centrale deliberative:

a) Sfantul Sinod, şi

b) Adunarea Nationala Bisericeasca;

iar ca organe centrale executive:

a) Consiliul Naţional Bisericesc;

b) Administraţia Patriarhala.

Hotãrîrile organelor centrale sunt obligatorii pentru intreaga Biserica Ortodoxa Romana.


SECŢIA I

 

A. Sfantul Sinod


ART. 9

Sfantul Sinod este cea mai inalta autoritate a Bisericii Ortodoxe Romane pentru toate chestiunile spirituale şi canonice, precum şi pentru cele bisericesti de orice latura date în competenta sa.

ART. 10

Atribuţiunile Sfantului Sinod sunt:

a) A pãstra unitatea dogmatica, canonica şi a cultului cu Biserica ecumenica a Rasaritului şi cu celelalte Biserici ortodoxe;

b) A pãstra unitatea dogmatica, canonica şi a cultului în Biserica Ortodoxa Romana;

c) A trata orice chestiune dogmatica, canonica şi a cultului şi a o rezolva în conformitate cu învãţãtura Bisericii ecumenice a Rasaritului;

d) A-şi da avizul asupra proiectelor de legi referitoare la Biserica Ortodoxa Romana;
e) A examina dacã alegerile de Patriarh, Mitropoliti, Arhiepiscopi şi Episcopi s-au sãvârşit cu respectarea normelor legale în vigoare şi dacã cei aleşi îndeplinesc condiţiunile canonice;

f) A emite gramata pentru intronizarea Patriarhului;

g) A alege, când ar fi cazul, pe episcopii Romanilor ortodocsi de peste hotare;

h) A hotãrî asupra cererilor de retragere a membrilor sãi;

i) A acorda concedii mai mari de trei luni membrilor sãi;

j) A judeca cu competenta exclusiva şi în conformitate cu dispoziţiile sfintelor canoane, pe membrii sãi pentru abaterile bisericesti de orice natura;

k) A judeca recursurile clericilor în materie de caterisire;

l) A indruma şi supraveghea ca activitatea organelor executive din eparhii, mitropolii şi de la Patriarhie sa se desfãşoare potrivit normelor legale;

m) A iniţia, autoriza şi supraveghea tipãrirea de cãrţi de ritual şi de icoane religioase pentru trebuinţele cultului;

n) A executa toate atribuţiunile legale cu privire la învãţãmântul pentru pregãtirea personalului cultului de toate gradele;

o) A stabili programele şi normele activitãţii de catehizare;

p) A lua mãsuri pentru promovarea vieţii religioase şi a moralitãţii clerului;

r) A iniţia, autoriza şi supraveghea traducerea, editarea şi rãspândirea Sfintei Scripturi, atât pentru uzul clerului, cat şi al credinciosilor;

s) A iniţia, autoriza şi supraveghea rãspândirea a tot felul de cãrţi şi obiecte cu caracter religios, pentru întãrirea moralitãţii şi religiozitatii credinciosilor;

t) A supraveghea şi controla, din punct de vedere dogmatic, moral şi artistic, operele de literatura şi arta bisericeasca ortodoxa;

u) A hotãrî conform canoanelor asupra chestiunilor de orice natura care intra în competenta sa, precum şi asupra celor care nu sunt date prin legi, statute sau regulamente în competenta vreunui alt organ bisericesc;

v) A interpreta cu caracter obligatoriu pentru toate organele bisericesti, dispoziţiunile statutare sau regulamentare proprii.

 

ART. 11

Sfantul Sinod se compune din Patriarh, ca preşedinte şi toţi mitropolitii, episcopii şi Vicarii Patriarhiei în funcţiune, ca membri.

În lipsa Patriarhului, preşedinte al Sfantului Sinod este Mitropolitul Moldovei şi Sucevei, iar în lipsa acestuia, Mitropolitul Ardealului, urmând apoi al Olteniei, al Banatului, sau cel mai vechi episcop în hirotonie.


ART. 12

Sfantul Sinod se întruneşte în sesiune ordinarã o data pe an, iar în sesiune extraordinarã ori de câte ori va fi nevoie.

Convocarea, cu arãtarea ordinei de zi, se va face de Preşedintele Sfantului Sinod, cu 14 zile înainte şi va fi adusã la cunostinta Ministerului Cultelor.

ART. 13

Deschiderea şi închiderea sesiunilor Sfantului Sinod se va face prin decizie data de Ministerul Cultelor.


ART. 14

Sfantul Sinod este valabil constituit cu prezenta a cel puţin 12 membri.

El ia hotãrîri valabile cu votul majoritãţii membrilor prezenţi.

Ministrul cultelor poate asista şi lua parte la dezbateri.

ART. 15

Sfantul Sinod poate chema la consfatuire pe reprezentanţii clerului, ai mãnãstirilor şi ai învãţãmântului teologic.


B. Sinodul Permanent


ART. 16

În timpul dintre sesiunile Sfantului Sinod, funcţioneazã Sinodul Permanent.

Sinodul Permanent exercita atribuţiunile Sfantului Sinod, cu excepţia celor prevãzute în art. 10, punctele: a, e, f, g, j, k, u şi v.

În ce priveşte însã atribuţiunile de sub punctele b, c, l, ele nu pot fi exercitate decât în probleme care nu suferã întârzieri, iar hotãrârile luate vor fi supuse ratificãrii Sfantului Sinod.

Aproba concedii pana la trei luni membrilor Sfantului Sinod.

Sinodul Permanent exercita orice alte atributiuni ce i se vor da de Sfantul Sinod sau prin legi şi regulamente.


ART. 17

Sinodul Permanent se compune din Patriarh, ca preşedinte, mitropolitii şi arhiepiscopii în funcţiune ca membri.

În lipsa Patriarhului, şedinţele Sinodului vor fi prezidate de cãtre unul din mitropoliti, în ordinea prevãzutã în art. 11, alin. 2.

ART. 18

Sinodul Permanent se întruneşte la convocarea Preşedintelui sau, ori de câte ori va fi nevoie.
El ia hotãrâri valabile, cu votul majoritãţii membrilor sãi.

Dispoziţiunile art. 15 se aplica şi cu privire la Sinodul Permanent.


SECŢIA II

A. Adunarea Nationala Bisericeasca


ART. 19

Adunarea Nationala Bisericeasca este organul reprezentativ central al Bisericii Ortodoxe Romane, pentru toate chestiunile economico-administrative, precum şi pentru cele care nu intra în competenta Sfantului Sinod.

ART. 20

Atribuţiunile Adunãrii Naţionale Bisericesti sunt:

a) A susţine interesele şi drepturile Bisericii Ortodoxe Romane;

b) A reglementa şi conduce treburile patrimoniale, culturale, fundationale şi epitropesti ale întregii Biserici;
c) A susţine aşezãmintele culturale, filantropice şi economice ale Bisericii;

d) A stabili mijloacele de ajutorare a organelor şi aşezãmintelor bisericesti şi de cultura religioasã, precum şi pentru Institutul Biblic;

e) A hotãrî asupra schimbãrii titulaturii Mitropoliilor, Arhiepiscopiilor şi Episcopiilor, a întinderii lor teritoriale şi a infiintarilor de noi eparhii;

f) A alege pe membrii Consiliului Naţional Bisericesc;

g) A examina raportul general anual, întocmit de Consiliul Naţional Bisericesc şi a hotãrî mãsurile ce trebuiesc luate pentru o buna chivernisire a treburilor bisericesti;

h) A hotãrî asupra administrãrii bunurilor bisericesti, a fundaţiilor şi institutiunilor centrale ale Bisericii, în conformitate cu dispoziţiunile legale în vigoare;

i) A vota bugetul general al Patriarhiei, a verifica şi aproba contul de gestiune dimpreuna cu bugetele şi conturile de gestiune anexe ale Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane, Fondului de asigurare, Fondului de credit şi ajutor al Bisericii Ortodoxe Romane etc.;

j) A indruma, verifica şi controla administraţia şi gestiunea bunurilor pãrţilor componente ale Bisericii;
k) A exercita orice atributiuni care îi sunt date prin legi şi regulamente.


ART. 21

Adunarea Nationala Bisericeasca se compune din câte trei reprezentanţi ai fiecãrei eparhii, un cleric şi doi mireni, delegaţi din adunãrile eparhiale respective, pe termen de patru ani.
Membrii Sfantului Sinod fac parte de drept din Adunarea Nation
ala Bisericeasca.
Preşedintele Adunãrii Naţionale Bisericesti este Patriarhul, iar în lipsa unul dintre Mitropolitii sau Episcopii în funcţiune, în ordinea prevãzutã de art. 11 alin. 2 din prezentul Statut.

ART. 22

Adunarea Nationala Bisericeasca se întruneşte la convocarea Preşedintelui, în sesiune ordinarã, o data pe an, iar în sesiuni extraordinare ori de câte ori va fi nevoie.


ART. 23

Deschiderea şi închiderea sesiunilor Adunãrii Naţionale Bisericesti se face prin decretul Prezidiului Marii Adunãri Naţionale a R.P.R.


ART. 24

Adunarea Nationala Bisericeasca este valabil constituitã cu prezenta majoritãţii membrilor sãi şi ia hotãrîri valabile cu votul majoritãţii membrilor prezenţi.

Dispoziţiunile alin. 3 al art. 14 se aplica şi cu privire la Adunarea Nationala Bisericeasca.

B. Consiliul Naţional Bisericesc


ART. 25

Consiliul Naţional Bisericesc este organul suprem administrativ pentru afacerile întregii Biserici şi totdeodatã organul executiv al Sfantului Sinod şi al Adunãrii Naţionale Bisericesti. El se compune din noua membri, trei clerici şi şase mireni, aleşi de Adunarea Nationala Bisericeasca pe termen de patru ani şi din consilierii administrativi, ca membri permanenţi şi care nu pot ocupa alta funcţiune.


ART. 26

Consiliul Naţional Bisericesc exercita atribuţiunile Adunãrii Naţionale Bisericesti, cu excepţia celor prevãzute în art. 20, lit. e, f, g, întocmeşte darea de seama anuala asupra mersurilor treburilor bisericesti şi exercita orice alte atributiuni ce i se vor da de Adunarea Nationala Bisericeasca prin regulamente, cum şi cele de la art. 34.

Preşedintele Consiliului Naţional Bisericesc este Patriarhul, iar în lipsa locţiitorul sau. Membrii Sfantului Sinod pot participa cu vot deliberativ la şedinţele Consiliului Naţional Bisericesc.


ART. 27

Consiliul Naţional Bisericesc se întruneşte la Convocarea Preşedintelui, ori de câte ori va fi nevoie.
El este valabil constituit cu majoritatea membrilor aleşi şi ia hotãrîri valabile cu votul majoritãţii membrilor prezenţi.


SECŢIA III

Organe executive centrale


A. Patriarhul


ART. 28

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane este şi Arhiepiscopul Bucurestilor şi Mitropolitul Ungro-Vlahiei.
Patriarhul este întâiul statator între ierarhii Bisericii Ortodoxe Romane.


ART. 29

Patriarhul se bucura de toate drepturile stabilite în sfintele canoane, în statutul de fata şi în regulamentele bisericesti.

Titulatura sa este: "Înalt Prea Sfintitul Arhiepiscop al Bucurestilor, Mitropolit al Ungro-Vlahiei şi Prea Fericitul Patriarh al Bisericii Ortodoxe Romane".

Pomenirea numelui sau la serviciile religioase se face în conformitate cu sfintele canoane şi cu practica Bisericii noastre.

El poarta ca semn distinctiv doua engolpioane şi o cruce, culion şi camilafca alba cu cruce.


ART. 30

Patriarhul are urmãtoarele atributiuni:

a) Convoacã şi prezideazã organele deliberative centrale ale Bisericii Ortodoxe Romane;

b) Aduce la îndeplinire hotãrîrile organelor deliberative centrale ale Bisericii Ortodoxe Romane;
c) Reprezintã Patriarhia Romana în justiţie, în fata autoriţilor şi fata de terţi, personal sau prin împuterniciţi legali;

d) Întreţine raporturi cu celelalte Biserici crestine ortodoxe în chestiunile bisericesti;

e) Da pastorale pentru intreaga Biserica Ortodoxa Romana cu încuviinţarea Sinodului Permanent sau a Sinodului Plenar;

f) Trimite sfaturi fratesti ierarhilor din Ţara şi împacã neînţelegerile personale dintre aceştia;

g) Se îngrijeşte de îndeplinirea la timp a formelor pentru completarea eparhiilor vacante;

h) Viziteaza colegial când va gãsi de bine pe ierarhii Bisericii;

i) Prezideazã colegiul electoral pentru alegerea Mitropolitilor;

j) Hirotoneste, împreunã cu alţi ierarhi, potrivit sfintelor canoane, pe Mitropoliti;

k) Emite gramate pentru instalarea Mitropolitilor;

l) Acorda concedii Mitropolitilor pana la 30 zile;

m) Numeşte loctiitori de Mitropoliti în cazul vacantelor mitropolitane;

n) Primeşte plângerile aduse impotriva chiriarhilor şi cu autorizaţia Sinodului Permanent dispune cercetarea lor, iar rezultatul celor constatate îl aduce la cunostinta Sfantului Sinod;

o) În conformitate cu dispoziţiunile canon. 11 al Sinodului VII ecumenic, exercita dreptul de devolutiune;
p) Executa orice alte atributiuni date lui prin canoane, legi şi regulamente.


B. Administraţia Patriarhala


ART. 31

În exercitarea atributiunilor sale executive, Patriarhul este ajutat de:

- Doi vicari arhierei, asimilaţi în drepturile de salarizare, pomenire şi cinstire cu episcopii eparhioti;

- Şase consilieri administrativi, care fac parte de drept din Consiliul Naţional Bisericesc;

- Cancelaria Patriarhala;

- Corpul de inspecţie şi control.


ART. 32

Vicarii se aleg de Sfantul Sinod la propunerea Patriarhului, dintre doctorii sau licentiatii în teologie, care îndeplinesc condiţiunile prevãzute de sfintele Canoane, pentru treapta de arhiereu.
Ei îndeplinesc atribuţiunile delegate prin decizie de Patriarh.


ART. 33

Consilierii administrativi se aleg de Adunarea Nationala Bisericeasca, cu aprobarea Patriarhului, dintre preotii definitivi de categoria I-a, doctori sau licentiati în Teologie.


ART. 34

Consiliul Naţional Bisericesc exercita, prin consilierii administrativi, ca membri permanenţi, urmãtoarele atributiuni:

a) Studierea şi întocmirea referatelor asupra problemelor ce urmeazã a fi dezbãtute de organele deliberative ale Bisericii sau a fi rezolvate de Patriarh;

b) Editarea Buletinului Oficial al Patriarhiei;

c) Editarea revistei Institutelor de Teologie;

d) Executarea oricãror alte atributiuni date de cãtre organele deliberative ale Bisericii sau de Patriarh;
Fiecãrui consilier administrativ i se va fixa de cãtre Patriarh, prin decizie, sfera de activitate în probleme de ordin:

a) Bisericesc;

b) Cultural, misionar şi al legãturilor cu strainatatea;

c) Învãţãmânt teologic;

d) Economic;

e) Manastiresc.

În problemele mai însemnate, referatele se întocmesc de consilierii administrativi în şedinţa comuna.
Consilierii administrativi participa la şedinţele organelor deliberative centrale cu vot consultativ, în afarã de cazul când sunt membri.


ART. 35

Cancelaria patriarhala executa toate lucrãrile administrative ale organelor deliberative şi executive centrale ale Bisericii.

Ea este condusã de un director, ajutat de doi subdirectori.


ART. 36

Cancelaria patriarhala are urmãtoarele servicii:

a) Secretariatul, registratura şi arhiva;

b) Personalul;

c) Învãţãmântul pentru pregãtirea personalului bisericesc;

d) Administrarea bunurilor bisericesti;

e) Contabilitatea şi casieria;

f) Tehnic;

g) Contencios;

h) Cabinetul Patriarhului;

i) Corpul de inspecţie şi control.

ART. 37

Corpul de inspecţie şi control este încadrat cu:

a) Un inspector general bisericesc, numit dintre preotii definitivi de categoria I-a, licentiati sau doctori în teologie, cu atributiuni generale de control şi acuzator la consistoriul central bisericesc;
b) Un inspector pentru şcolile de cantareti şi seminariile monahale;
c) Un inspector general, un subinspector general şi un inspector pentru controlul financiar şi gestionar.


ART. 38

Consilierii administrativi, membrii corpului de inspecţie şi control şi personalul cancelariei patriarhale, se bucura de dispoziţiunile generale privitoare la funcţionari, în ceea ce priveşte salarizarea.
Consiliul Naţional Bisericesc, administraţia şi cancelaria patriarhala vor funcţiona conform unui regulament întocmit de Consiliul Naţional Bisericesc şi votat de Adunarea Nationala Bisericeasca.


CAP. 2

Organizaţia localã


ART. 39

Pãrţile componente şi organele locale ale Bisericii Ortodoxe Romane sunt:

a) Parohia;

b) Protopopia;

c) Manastirea;

d) Eparhia;

e) Mitropolia.


ART. 40

Fiecare din pãrţile componente ale Bisericii, în conformitate cu dispoziţiunile prezentului Statut, are dreptul a se conduce şi administra, independent de alta parte componenta de acelaşi grad şi a participa, prin reprezentanţii sãi, la lucrãrile pãrţilor componente superioare.
Modul de constituire şi funcţionare a pãrţilor componente şi al organelor locale de acelaşi grad, sunt identice pentru intreaga Biserica Ortodoxa Romana.


SECŢIA I

 

A. Parohia


ART. 41

Parohia este comunitatea bisericeasca a credinciosilor, clerici şi mireni, de religie creştinã ortodoxa asezati pe un anume teritoriu, sub conducerea unui preot paroh.


ART. 42

Membrii parohiei au îndatorirea: a susţine, întãri şi rãspândi credinţa Bisericii Ortodoxe; a lucra astfel ca toţi credinciosii sa vietuiasca potrivit invataturilor acestei credinţe; a cerceta sfanta biserica, a participa la sfintele slujbe; a se impartasi cu sfintele taine; a îndeplini faptele milei crestine; a întreţine şi ajuta Biserica şi pe slujitorii ei.


ART. 43

Comunitatea credinciosilor, care nu poate susţine cu mijloace proprii o parohie, se alãturã la o comunitate vecina, împreunã cu care formeazã o parohie.

În acest caz, comunitatea care se alãturã poarta denumirea de filiala, iar membrii sãi au aceleaşi îndatoriri şi drepturi fata de parohie, ca şi cei din comunitatea la care se alãturã.


ART. 44

Pentru înfiinţarea unei parohii, este necesar un numãr de cel puţin 500 familii la oraşe şi 400 familii la sate. Numai în cazuri excepţionale şi la cererea credinciosilor, se vor putea admite parohii cu un numãr mai mic de credinciosi, ţinându-se seama de posibilitãţile lor de a susţine biserica.


ART. 45

Dupã insemnatatea lor, parohiile sunt de trei categorii.

Toate parohiile din oraşele resedinte de regiune şi raion sunt de categoria I-a.

Parohiile din comunele suburbane de la oraşele resedinte de regiuni şi raioane şi cele din oraşele neresedinta, sunt de categoria I-a şi a II-a.

Parohiile din comunele rurale sunt de categoria I, II şi III.

Categoria parohiilor din suburbane, din oraşele neresedinta şi din comunele rurale, va fi stabilitã de Adunarea Eparhiala.

Aceste categorii nu se aplica la salarizare, care se face în conformitate cu normele generale în vigoare.


ART. 46

Înfiinţarea, desfiinţarea şi modificarea teritorialã a unei parohii, se aproba de Adunarea Eparhiala, la cererea credinciosilor şi cu avizul protopopului.


B. Parohul


ART. 47

Parohul, ca împuternicit al Episcopului, este conducãtorul sufletesc al credinciosilor din parohie, iar în oranduirea administrativã este conducãtorul administraţiei parohiale şi organ executiv al adunãrii parohiale şi al consiliului parohial.


ART. 48

Atribuţiunile şi obligaţiunile parohului, în afarã de cele harismatice, didactice şi de conducere spiritualã a parohiei, sunt urmãtoarele:

a) Aduce la îndeplinire toate dispoziţiunile Statutului şi regulamentelor în ceea ce priveşte parohia;
b) Reprezintã parohia în justiţie, în fata autoritãţilor şi fata de terţi, personal sau prin delegaţi, legal împuterniciţi;
c) Convoacã şi prezideazã adunarea parohiala şi consiliul parohial;

d) Aduce la îndeplinire dispoziţiunile organelor superioare;

e) Îngrijeşte de aducerea la îndeplinire a hotãrîrilor adunãrii parohiale şi ale consiliului parohial;

f) Tine un registru despre toţi parohienii, însemnând: numele, prenumele, ocupaţia, data naşterii, otezului, cununiei, morţii şi data eventualei mutari în alta parohie;

g) Controleazã administrarea averii bisericesti, instituţiilor culturale şi fundationale bisericesti din parohie;
h) Întocmeşte şi tine la zi inventarul averii parohiale.


ART. 49

Pe lângã preotul paroh, într-o parohie, pot fi unul sau mai mulţi preoti slujitori şi diaconi. Numãrul acestora se stabileşte la propunerea adunãrii parohiale, de cãtre Adunarea Eparhiala, cu aprobarea Ministerului Cultelor, ţinând seama de necesitãţile parohiei, numãrul credinciosilor şi mijloacele de întreţinere.
De fiecare post nou de preot este obligatoriu un numãr de minimum 400 familii la sate şi 500 familii la oraşe.

Parohul, preotii slujitori, diaconii şi personalul bisericesc inferior, trebuie sa locuiascã în parohie.


ART. 50

La parohiile cu mai mulţi preoti slujitori, aceştia sunt egali în drepturile şi datoriile lor harismatice, didactice şi de conducere spiritualã.

Fiecare preot slujitor va avea în cuprinsul parohiei un sector bine definit de cãtre Chiriarh.


ART. 51

În localitãţile în care sunt mai multe parohii, Episcopul va putea delega pe unul din preoti, proistos, cu coordonarea activitãţii bisericesti, culturale şi economice din acea localitate.

C. Adunarea Parohiala


ART. 52

Parohia are ca organ deliberativ adunarea parohiala.
Adunarea parohiala este compusa d
in toţi bãrbaţii credinciosi majori ai parohiei, de sine statatori, nepatati şi care îşi îndeplinesc îndatoririle morale şi materiale, fata de biserica şi aşezãmintele ei.


ART. 53

Adunarea parohiala are urmãtoarele atributiuni:

a) Desemneazã prin alegere pe preotii şi diaconii din parohie, precum şi pe cantareti, în cazurile când Chiriarhul va cere;

b) Alege membrii consiliului parohial şi pe cei ai comitetului parohial;

c) Verifica activitatea consiliului parohial;

d) Întocmeşte bugetul parohial;

e) Ia hotãrîri cu privire la zidirea, repararea şi inzestrarea bisericii, a casei parohiale şi a altor clãdiri parohiale;
f) Hotãrãşte înfiinţarea de fonduri cu scop bisericesc, cultural sau filantropic şi stabileşte normele pentru adunarea mijloacelor bãneşti necesare parohiei;

g) Fixeazã cuantumul maximal al taxelor benevole de cult în favoarea parohiei;

h) Examineazã şi completeazã raportul anual despre mersul tuturor treburilor parohiei;

i) Verifica şi aproba gestiunea anuala a parohiei;

j) Hotãrãşte cu privire la cumpãrarea de imobile şi la vânzarea şi grevarea imobilelor parohiei;

k) Administreazã averea parohiala, ingrijind de buna întreţinere a edificiilor bisericesti, culturale şi fundationale;
l) Înzestreazã biserica cu odajdii, icoane, obiecte sfintite, cãrţi şi cele trebuincioase pentru serviciul religios (ex.: pâine, vin, etc.), precum şi instituţiile ei, iar prin pangarul şi colportajul parohial aprovizioneaza pe credinciosi cu cele necesare exercitãrii practicilor religioase ortodoxe (ex.: lumanari, icoane, cãrţi religioase, etc.).

Hotãrîrile adunãrii parohiale şi ale consiliului parohial cu privire la atribuţiunile arãtate sub literele c, d, e, h, i şi j, sunt supuse verificãrii şi aprobãrii consiliului eparhial.


ART. 54

Adunarea parohiala va fi convocatã de preşedinte, cu cel puţin o saptamana înainte de data fixatã pentru întrunire, instiintand despre aceasta şi pe protopop.

Convocarea va cuprinde locul şi data adunãrii, precum şi chestiunile ce se vor discuta.
Ea va fi cititã în biserica, îndatã dupã terminarea Sfintei Liturghii şi va fi afişatã la usa bisericii.


ART. 55

Adunarea parohiala se întruneşte în şedinţa ordinarã o data pe an şi anume în primul trimestru al anului şi în şedinţe extraordinare, ori de câte ori va fi nevoie.


ART. 56

Preşedintele adunãrii parohiale este preotul paroh sau locţiitorul sau. În cazul în care la adunare ia parte şi protopopul, acesta va prezida şedinţa.

ART. 57

Adunarea parohiala este valabil constituitã cu prezenta a cel puţin o zecime din totalul membrilor înscrişi în lista membrilor adunãrii.

Dacã la data fixatã pentru adunare, nu se întruneşte numãrul necesar de membri, adunarea va avea loc fãrã vreo alta convocare, în Duminica urmãtoare, în acelaşi loc şi la aceeaşi ora, când adunarea va fi valabil constituitã, cu prezenta unui numãr de membri, cel puţin egal cu acela al membrilor din consiliul parohial.


ART. 58

Adunarea parohiala ia hotãrîri valabile cu votul majoritãţii membrilor prezenţi.

ART. 59

Impotriva hotãrîrilor adunãrii parohiale sau ale consiliului parohial, se pot face contestaţii la consiliul eparhial.

Contestaţiile se introduc în termen de 14 zile libere, la protopopiat, care le va inregistra şi inainta, odatã cu avizul sau, consiliului eparhial.


D. Consiliul parohial


ART. 60

Adunarea parohiala alege dintre membrii sãi un numãr de şapte, noua sau 12 membri, - dupã cum parohia are pana la 1.500, 2.500 şi peste 2.500 de suflete - care formeazã consiliul parohial.
Tatãl şi fiul, fraţii, socrul şi ginerele nu pot fi împreunã membri ai consiliului parohial.
Fac parte de drept din consiliul parohial, cu vot deliberativ, preotul paroh ca preşedinte, ceilalţi preoti şi diaconi din parohie şi primul cantaret al bisericii parohiale, ca membri.


ART. 61

Membrii consiliului parohial şi doi supleanţi se aleg pe termen de patru ani.
Ei sunt onorifici şi pot fi realeşi.


ART. 62

Pentru activitate potrivnica bisericii sau parohiei, membrii consiliului parohial pot fi revocaţi de consiliul eparhial la cererea intemeiata a parohului.


ART. 63

Consiliul parohial exercita pe timpul cat adunarea parohiala nu este întrunitã, atribuţiunile acesteia, prevãzute în art. 53, în afarã de cele de sub literele a, b, c, h, i şi j.

În afarã de acestea, consiliul parohial alege dintre membrii adunãrii parohiale respective pe delegatul pentru alegerea membrilor adunãrii eparhiale, din circumscripţia respectiva.


ART. 64

Consiliul parohial ia hotãrîri valabile cu votul majoritãţii membrilor sãi.

Şedinţele consiliului parohial sunt prezidate de preotul paroh.


E. Epitropia


ART. 65

Consiliul parohial va delega unul, doi sau trei dintre membrii sãi aleşi, spre a îndeplini sarcinile de epitrop fixate de consiliu.

Alegerea epitropului va fi supusã aprobãrii protopopului.


ART. 66

Epitropul este administratorul averii parohiale, sub controlul parohului.

El are urmãtoarele atributiuni:

a) A administra averea mişcãtoare şi nemişcãtoare a bisericii, instituţiilor culturale şi fundatiunilor, sau fondurilor pe care le va primi cu inventar de la consiliul parohial, pangar, colportaj, etc.

Administrarea se va face în conformitate cu hotãrîrile adunãrii parohiale sau ale consiliului parohial şi potrivit normelor şi regulamentelor în vigoare;

b) A pãstra într-o lada sau casa de fier, banii şi hârtiile de valoare ale parohiei;

c) A tine un registru de venituri şi cheltuieli, iar când parohia are venituri mai mari, a infiinta un oficiu de cassa şi contabilitate;

d) A prezenta la sfarsitului anului un raport documentat asupra veniturilor şi cheltuielilor bisericesti, culturale şi fundationale;

e) A îngriji ca edificiile bisericesti, cele ale instituţiilor culturale şi fundationale şi alte bunuri bisericesti, precum şi curtea bisericii, a casei parohiale şi cimitirul sa fie bine întreţinute;

f) A incasa sumele cuvenite parohiei şi a face plãţile curente cu aprobarea parohului.


ART. 67

Epitropul este rãspunzãtor cu intreaga sa avere, pentru buna administrare şi gestionare a averii parohiale ce i-a fost încredinţatã.

Rãspunderea civilã nu exclude rãspunderea penalã.

Aprobarea gestiunii nu-l descarca de rãspundere, pentru neregulile descoperite ulterior.


F. Comitetul parohial


ART. 68

Pe lângã consiliul parohial se va constitui un comitet parohial pentru:

a) Inzestrarea şi infrumusetarea bisericilor, a curţilor bisericesti şi a cimitirelor şi pentru ţinerea lor în cea mai buna randuiala;

b) Formarea şi susţinerea corului bisericii;

c) Ajutorarea saracilor şi ocrotirea orfanilor şi a vãduvelor;

d) Cercetarea şi ajutorarea bolnavilor;

e) Înfiinţarea şi susţinerea bibliotecii parohiale, organizarea colportajului în parohie;

f) A ajuta pe preot la catehizare şi înfiinţarea cercurilor misionare, în vederea intaririi credinţei şi simtului moral al credinciosilor;

g) Înfiinţarea şi susţinerea oricãror opere de mila creştinã.

Unde mijloacele parohiei nu vor fi suficiente pentru o atare activitate proprie, organele parohiale pot, cu aprobarea chiriarhului, sa se asocieze cu comitetele similare din alte parohii, pentru reciprocã sustinere.


ART. 69

Comitetul parohiei, care va putea avea mai multe secţii, va lucra sub preşedinţia parohului sau a delegatului sau, cleric sau mirean.

Femeile majore din parohii pot fi alese membre în comitet.

Numãrul membrilor în comitet nu va fi mai mare decât indoitul numãrului membrilor din consiliul parohial. Comitetul parohial poate fi compus şi numai din femei. Nici un alt comitet sau asociaţie nu va putea lua fiinta, afarã de cel prevãzut la art. 68 şi 69 din statut.

ART. 70

Comitetul parohial nu are gestiune proprie. Veniturile şi cheltuielile lui se administreazã prin epitropia parohiala.


SECŢIA II

 

A. Protopopiatul


ART. 71

Protopopiatul este o circumscripţie administrativã bisericeasca, care cuprinde mai multe parohii din aceeaşi eparhie.

Protopopiatul cuprinde cel puţin 20 şi cel mult 50 parohii.

Întinderea teritorialã a protopopiatului se determina de adunarea eparhiala, ţinând seama de întinderea teritorialã a unitãţilor administrative (raion şi regiune).

Fiecare protopopiat are o cancelarie, condusã de protopop, ajutat de un secretar.

B. Protopopul


ART. 72

Protopopul este conducãtorul protopopiatului şi organul de legatura între parohie şi eparhie.

El are urmãtoarele atributiuni:

a) Indrumeaza, coordoneazã şi supravegheazã activitatea bisericeasca a parohiilor din protopopiat;

b) Inspecteaza cel puţin o data pe an, parohiile din protopopiat, verificand registrele, arhiva şi biblioteca, starea bisericii, a clãdirilor bisericesti, precum şi a cimitirelor şi a altor bunuri bisericesti, observând în acelaşi timp starea religioasã, morala şi socialã a parohienilor;

c) Întocmeşte proces-verbal amãnunţit asupra constatãrilor fãcute.

Procesele-verbale vor fi consemnate în registrele de inspectiuni ale parohiilor şi se vor inainta autoritãţii eparhiale, cu raport şi propuneri;

d) Supravegheazã şi calauzeste activitatea catehetica, pastorala, culturalã, şi socialã a preotimii;

e) Îngrijeşte ca ordinele şi dispoziţiunile autoritãţilor superioare sa fie executate;

f) Face propuneri Chiriarhului cu privire la suplinirea posturilor vacante de preoti, diaconi şi cantareti;
g) Avizeazã asupra cererii credinciosilor pentru înfiinţarea, desfiinţarea sau modificarea teritorialã a parohiilor;
h) Aproba clericilor din protopopiat concediu pana la 8 zile pe an;

i) Executa însãrcinãrile primite de la autoritatea eparhiala;

j) Întocmeşte un raport anual general despre intreaga viata bisericeasca din protopopiat, pe care îl înainteazã consiliului eparhial;

k) Avizeazã asupra tuturor lucrãrilor organelor parohiale, care urmeazã a fi supuse aprobãrii organelor eparhiale;

l) Îndeplineşte orice alte atributiuni ce-i vor fi date de organele eparhiale.


ART. 73

Protopopul, cu sediul în localitatea de resedinta a raionului, este reprezentantul oficial al Bisericii, fata de autoritãţile Statului şi îndeplineşte sarcinile publice ce-i sunt atribuite prin legi, regulamente şi alte dispoziţii în aceasta calitate.


SECŢIA III
Manastirile

 

ART. 74

Manastirea este un asezamant, în care trãieşte o comunitate religioasã de calugari sau calugarite, hotariti a-şi petrece viata în infranare, saracie şi ascultare necondiţionatã.


ART. 75

Manastirea depinde întru toate, direct şi exclusiv de Chiriarhul respectiv, care este conducãtorul ei canonic.


ART. 76

Manastiri noi se pot întemeia numai cu binecuvantarea Sfantului Sinod, la propunerea episcopului respectiv, fie ca intemeietorul este un calugar, sau un particular, care sa asigure mijloacele necesare pentru susţinerea manastirii şi a personalului ei, fie ca aceasta s-ar face din initiativa unor asociaţiuni bisericesti, care şi-ar lua angajamentul de a pune la dispoziţie mijloacele necesare.
Desfiinţarea unei manastiri se poate face tot numai cu încuviinţarea Sfantului Sinod.


ART. 77

Fiecare manastire este datoare:

a) A-şi întocmi astfel viata în interiorul ei, încât sa devinã un loc de aleasã şi desavarsita viata bisericeasca, de frumoase virtuti crestinesti, de evlavioase slujbe religioase, de bogata mangaiere sufleteasca şi pilda de viata crestineasca, atât pentru convietuitorii ei, cat şi pentru cei ce o vor vizita;
b) Sa practice ocupatiuni şi îndeletniciri potrivite cu sfintenia locului, spre a fi de folos poporului, dovedind o dragoste impreunata cu fapte bune fata de obstea tarii.


ART. 78

În scopul arãtat în articolul precedent, manastirile de calugari vor infiinta:

a) Cursuri monahale pentru monahi, la manastiri mai mari, unde se vor trimite şi fraţii din alte manastiri;
b) Cursuri de misionari pentru rãspândirea şi întãrirea vieţii religioase;

c) Tipografii de cãrţi bisericesti, religioase şi morale;

d) Legatorii de cãrţi;

e) Ateliere pentru icoane;

f) Ateliere pentru pictura, strungarie, sculptura şi argintarie bisericeasca, etc.;

g) Cultura de albine, de vie, de viermi de mãtase;

h) Ateliere pentru meserii, potrivite cu indeletnicirile tagmei.

Iar în cele de maici:

a) Cursuri monahale pentru pregãtirea specialã a maicilor;

b) Cursuri speciale profesionale şi de menaj;

c) Ateliere pentru tesaturi şi cusaturi naţionale;

d) Ateliere pentru confecţionarea stofelor preotesti şi ornate bisericesti şi pentru croirea şi cusutul vesmintelor preotesti;

e) Ateliere pentru brodatul ornatelor şi mitrelor arhieresti.

Fãrã absolventa a 7 clase primare şi a şcolii monahale cu certificarea calificãrii unei meserii invatata în atelier, nu poate fi tuns în monahism nimeni, frate sau sora.

Calugarii şi calugaritele sunt datori sa lucreze în atelierele din manastiri, unde exista.


ART. 79

Conducãtorul suprem al oricãrei manastiri este Chiriarhul, iar în lipsa lui, sta la fata locului staretul, care este conducãtorul direct al întregii manastiri.

Staretul este ajutat la conducerea manastirii de soborul manastiresc, consiliul duhovnicesc şi consiliul economic.


ART. 80

Dacã în vreo manastire s-ar afla vreun arhiereu retras sau pensionar, el poate fi ales staret, cu aprobarea Chiriarhului.

Pentru cazul când nu este staret, soborul are sa-i facã toate înlesnirile traiului şi sa-i dea toatã cinstea cuvenitã demnitãţii arhieresti.


ART. 81

Staretul sau stareta, ori împuterniciţii lor legali, reprezintã, cu aprobarea episcopului, manastirea înaintea instanţelor judecãtoreşti, a tuturor autoritãţilor administrative şi fata de terţi.


ART. 82

Gradele monahale sunt: monah, ierodiacon, arhidiacon, ieromonah, sincel, protosincel, arhimandrit.
La maici se disting starete fãrã cruce şi starete cu cruce.

Gradele superioare se dau de Chiriarhi pe baza unei recomandãri a consiliului duhovnicesc, numai celor cu merite deosebite şi cu pregãtire.

Gradul de protosincel se va conferi de chiriarhul respectiv cu aprobarea Sinodului mitropolitan, iar gradul de arhimandrit se va conferi cu aprobarea Sfantului Sinod.


ART. 83

În temeiul canonului 6 al sinodului II, care porunceste "Monahii nu trebuie sa aibã nimic al lor propriu, ci toate ale lor se inchina manastirii", - monahii trebuie sa ducã o viata chinoviala (de obşte), iar acolo unde o astfel de viata lipseşte, conducãtorii mãnãstirilor trebuie sa o introducã.


ART. 84

Manastirile cu mijloacele lor materiale vin în ajutor la nevoie eparhiei şi tuturor institutiunilor ei, dupã normele stabilite de adunarea eparhiala şi de chiriarh.


ART. 85

Dispoziţiunile cuprinse în prezentul statut, cu privire la manastirile de calugari (monahi), se aplica prin asemãnare şi manastirile de calugarite (monahii).


ART. 86

Organizarea vieţii monahale şi funcţionarea administrativã şi disciplinarã a mãnãstirilor se face printr-un regulament interior, întocmit de Sfantul Sinod.


SECŢIA IV

 

A. Eparhia


ART. 87

Eparhiile sunt unitãţi teritoriale bisericesti sub conducerea unui episcop, constituite dintr-un numãr de parohii, grupate în protopopiate şi din manastirile aflate pe acel teritoriu.
Eparhiile sunt Episcopii sau Arhiepiscopii, dupã cum sunt conduse respectiv de cãtre un Episcop sau Arhiepiscop.


ART. 88

Eparhiile au ca organ de conducere harismatica, catehetica şi jurisdicţionalã, pe un Episcop sau Arhiepiscop, ca organ deliberativ, Adunarea eparhiala, iar ca organ executiv Consiliul Eparhial.


B. Episcopul şi Arhiepiscopul


ART. 89

Episcopul şi Arhiepiscopul se bucura de toate drepturile prevãzute de sfintele canoane, statutul de fata şi regulamentele bisericesti.


ART. 90

Drepturile şi îndatoririle Episcopului sau Arhiepiscopului sunt:

a) Conduce eparhia în marginile prescrise de canoane şi de normele în vigoare;

b) Se îngrijeşte de bunul mers al vieţii bisericesti din eparhie şi de funcţionarea normalã a organelor ei;
c) Convoacã şi prezideazã organele deliberative ale eparhiei şi îngrijeşte de aducerea la îndeplinire a hotãrîrilor acestora;

d) Reprezintã eparhia în justiţie, în fata autoritãţilor şi fata de terţi, personal sau prin delegaţi legal împuterniciţi;
e) Hirotoneste clerici şi conferã distinctiuni bisericesti;

f) Numeşte personalul bisericesc sau îl confirma, în caz de alegere, cu respectarea normelor legale;

g) Aproba sau respinge motivat sentinţele pronunţate de consistoriul eparhial;

h) Face cat mai des vizite canonice în eparhia sa, pentru a controla mersul treburilor bisericesti, a mangaia şi a lumina direct pe credinciosi, referind despre cele constatate Sfantului Sinod şi Adunãrii eparhiale;

i) Acorda dispense bisericesti de cãsãtorie şi desface cãsãtoria bisericeasca, dupã ce s-a pronunţat divorţul de cãtre judecãtoria civilã;

j) În cazuri de vinovãţie grava şi vãditã, poate suspenda din funcţiune personalul bisericesc de orice fel, din eparhia sa, chiar înainte de începerea cercetãrilor, care însã vor fi fãcute în termen de cel mult 30 zile de la data suspendãrii;

k) Episcopul este dator a sta neintrerupt la eparhie, afarã de cazul când ia parte la şedinţele Sfantului Sinod sau alte întruniri oficiale, sau cu încuviinţarea primitã de la mitropolit;

i) Acorda concediile mai mari de 8 zile pe an personalului bisericesc şi didactic.

C. Adunarea eparhiala


ART. 91

Adunarea eparhiala este organul deliberativ pentru toate chestiunile administrative, culturale şi economice ale eparhiei, precum şi pentru cele care nu intra în competenta episcopului sau arhiepiscopului.


ART. 92

Adunarea eparhiala se compune din reprezentanţii clerului şi ai credinciosilor, în proporţie de 1/3 clerici şi 2/3 mireni.

Numãrul membrilor Adunãrii Eparhiale este de 30.


ART. 93

Membrii Adunãrii Eparhiale se aleg pe termen de 4 ani, de cãtre delegaţii consiliilor parohiale pentru membrii mireni şi de cãtre preoti şi diaconi pentru membrii clerici, pe circumscripţii stabilite de Consiliul Eparhial şi ratificate de Adunarea Eparhiala.


ART. 94

Atribuţiunile Adunãrii Eparhiale sunt:

a) Susţine interesele religioase şi drepturile Bisericii, conform legilor tarii;

b) Deleagã un cleric şi doi mireni ca reprezentanţi eparhiali în Adunarea Nationala Bisericeasca;

c) Alege pe membrii Consiliului Eparhial;

d) Alege pe membrii Consistoriului Eparhial cu aprobarea Episcopului sau Arhiepiscopului;

e) Examineazã raportul general anual întocmit de Consiliul Eparhial şi hotãrãşte asupra mãsurilor ce trebuiesc luate pentru o buna chivernisire a treburilor bisericesti;

f) Hotãrãşte asupra administrãrii bunurilor bisericesti eparhiale şi fundationale;

g) Întocmeşte bugetul eparhiei şi instituţiilor sale;

h) Verifica şi aproba gestiunea financiarã;

i) Ia mãsuri pentru procurarea mijloacelor necesare propasirii culturale şi educative bisericesti din eparhie;
j) Înfiinţeazã tipografii bisericesti, turnatorii de lumanari pentru cult în bisericile eparhiei şi depozite de aprovizionarea bisericilor şi credinciosilor cu cele necesare cultului ortodox (icoane, cãrţi religioase, vin şi fãina pentru liturghii, cruciulite, etc.);

k) Ajuta bisericile sarace;

l) Acorda burse şi subvenţii;

m) Hotãrãşte asupra infiintarii, desfiinţãrii şi delimitãrii teritoriale a protopopiatelor şi parohiilor;
n) Îngrijeşte ca organele parohiale şi protopopesti sa-şi îndeplineascã îndatoririle legale;

o) Îngrijeşte de bunul mers al învãţãmântului pentru pregãtirea personalului bisericesc din eparhie;

p) Sprijinã catehizarea;

r) Hotãrãşte asupra achiziţionãrii şi înstrãinãrii de bunuri mobile şi imobile, culturale şi fundationale ale eparhiei.

ART. 95

Adunarea eparhiala se întruneşte în sesiune ordinarã o data pe an, la Duminica Samarinencii şi în sesiuni extraordinare, ori de câte ori va fi nevoie.

Convocarea Adunãrii se face de cãtre preşedinte.


ART. 96

Adunarea eparhiala este valabil constituitã cu prezenta majoritãţii membrilor sãi şi hotãrãşte valabil cu votul majoritãţii membrilor prezenţi.


ART. 97

Episcopul sau Arhiepiscopul este preşedintele Adunãrii eparhiale. În caz de împiedicare sau vacanta, Adunarea este prezidata de locţiitorul Episcopului.


ART. 98

Adunarea se convoacã de preşedintele acesteia sau locţiitorul sau, cu 14 zile înainte de ziua fixatã pentru întrunire.


ART. 99

Hotãrîrile Adunãrii eparhiale sau ale Consiliului eparhial, care, dupã aprecierea Episcopului sau Arhiepiscopului, ar putea vãtãma interesele Bisericii sau Statului, vor fi trimise cu raport motivat Consiliului Naţional Bisericesc, în termen de cel mult o luna. Executarea acestor hotãrîri se face numai dupã confirmarea lor de cãtre Consiliul Naţional Bisericesc.

Modul de alegere, funcţionare şi dizolvare al Adunãrilor eparhiale va fi prevãzut printr-un regulament.



D. Consiliul eparhial


ART. 100

Consiliul eparhial este organul executiv al Adunãrii eparhiale şi conduce afacerile administrative bisericesti, culturale, economice şi fundationale pentru eparhia intreaga, iar în timpul dintre sesiunile Adunãrii eparhiale, atribuţiunile acesteia, prevãzute de art. 94, cu excepţia celor de sub literele h, c, d, e, g şi h, şi celor care prin legi şi regulamente sunt rezervate exclusiv Adunãrii eparhiale. El de asemenea verifica respectarea normelor legale cu privire la alegerile de personal bisericesc; suspenda sau dizolva consiliile parohiale şi revoca pe epitropii care s-au fãcut vinovaţi de grave abateri, dispunând instituirea unei comisiuni interimare pana la alegerea unor noi organe.


ART. 101

Consiliul eparhial se compune din Episcop ca preşedinte, din vicarul eparhial, din consilieri administrativi ca membri permanenţi, numiţi de Chiriarh cu avizul Consiliului eparhial şi din 9 membri: trei clerici şi 6 mireni, aleşi pe termen de patru ani de Adunarea Eparhiala.
Mandatul membrilor este revocabil.

Şedinţele pot fi prezidate şi de cãtre locţiitorul sau delegatul Episcopului.

ART. 102

Consiliul eparhial se convoacã de cãtre preşedintele sau, ori de câte ori va fi nevoie.
El ia hotãrîri valabile, cu votul majoritãţii membrilor sãi.


E. Administraţia eparhiala


ART. 103

În exercitarea atributiunilor sale executive, Episcopul sau Arhiepiscopul este ajutat de:

Vicarul eparhial:

3 - 6 consilieri administrativi permanenţi;

Cancelaria eparhiala;

Corpul de inspecţie şi control.

ART. 104

Vicarul eparhial se numeşte de episcop dintre preotii definitivi din categoria I-a, doctori sau licentiati în teologie, sau dintre arhimandritii, doctori sau licentiati în teologie.
El are atribuţiunile ce-i sunt delegate prin decizie de Chiriarh, conduce cancelaria eparhiala şi participa de drept la şedinţele organelor deliberative eparhiale, cu vot consultativ iar în Consiliul eparhial cu vot deliberativ.


ART. 105

Consilierii administrativi permanenţi se numesc de Chiriarh, cu avizul Consiliului eparhial, dintre preotii definitivi din categoria I-a, licentiati sau doctori în teologie. Ei nu pot ocupa alta funcţiune.


ART. 106

Consiliul eparhial exercita prin consilierii administrativi urmãtoarele atributiuni:

a) Studierea şi întocmirea referatelor asupra problemelor ce urmeazã a fi dezbãtute de organele deliberative eparhiale sau a fi rezolvate de Chiriarh;

b) Editarea buletinului oficial al eparhiei;

c) Executarea oricãror alte atributiuni date de cãtre organele deliberative eparhiale sau de Chiriarh.

Fiecãrui consilier administrativ, prin decizie i se va fixa de cãtre Chiriarh, sfera de activitate în problemele de ordin:

a) Bisericesc;

b) Cultural şi de învãţãmânt teologic şi catehetic;

c) Economic.

În problemele mai însemnate, referatele se întocmesc de consilierii administrativi, în şedinţa comuna.
Consilierii administrativi participa fãrã drept de vot la şedinţele Adun
ãrii eparhiale, în afarã de cazul când sunt membri.


ART. 107

Cancelaria eparhiala executa toate lucrãrile administrative ale organelor deliberative şi executive eparhiale.
Ea este condusã de Vicarul eparhial.


ART. 108

Cancelaria eparhiala are urmãtoarele servicii:

a) Secretariatul, personalul, registratura şi arhiva;

b) Administrarea bunurilor bisericesti;

c) Contabilitatea, casieria şi corpul de inspecţie şi control;

d) Tehnic.


ART. 109

Corpul de inspecţie şi control este încadrat cu urmãtorii inspectori, numiţi de Chiriarh:
a) Un inspector bisericesc, numit dintre preotii definitivi, de categoria I-a, licentiati sau doctori în teologie, cu atributiuni generale de control şi de acuzator la Consistoriul eparhial;
b) Exarhul mãnãstirilor numit dintre arhimandriti, cu atributiuni generale de inspecţie şi control a mãnãstirilor şi de referent pentru problemele manastiresti.


ART. 110

Vicarul, consilierii administrativi, membrii corpului de inspecţie şi control şi personalul cancelariei eparhiale se bucura de dispoziţiunile generale cu privire la funcţionari în ceea ce priveşte salarizarea.


SECŢIA V


A. Mitropolia


ART. 111

Sub raportul oranduirii canonice şi administrative, eparhiile sunt grupate în Mitropolii.
Ele sunt conduse de cãtre un Mitropolit.


ART. 112

Episcopii sufragani dintr-o Mitropolie alcãtuiesc Sinodul mitropolitan, care conduce treburile comune ale eparhiilor din Mitropolie şi care nu cad în competenta Sfantului Sinod, în marginile prescrise de canoane şi de normele în vigoare.


ART. 113

Sinodul Mitropolitan este prezidat de Mitropolit, care îl convoacã ori de câte ori este nevoie.
El ia hotãrîri valabile, cu votul majoritãţii membrilor sãi.


C. Mitropolitul


ART. 114

Mitropolitul se bucura de toate drepturile stabilite de sfintele canoane şi în traditia bisericeasca poarta ca semn distinctiv cruce pe culion, cu camilafca neagra şi are urmãtoarele atributiuni:

a) Convoacã şi prezideazã Sinodul mitropolitan;

b) Prezideazã alegerea de Episcopi sufragani;

c) Hirotoneste, împreunã cu ceilalţi Episcopi, conform canoanelor, pe Episcopii sufragani;

d) Emite gramata pentru inscaunarea Episcopilor sufragani;

e) Numeşte loctiitori de Episcopi, în caz de vacanta, la eparhiile sufragane;

f) Acorda concedii Episcopilor sufragani, pana la 30 zile;

g) Viziteaza colegial, când va gãsi de bine, Episcopii din Mitropolie;

h) Primeşte plângerile aduse impotriva Episcopilor sufragani, dispune cercetarea şi aduce la cunostinta Sfantului Sinod rezultatul acestora.


PARTEA II

DESPRE CLER


CAP. 1

Pregãtirea clerului


ART. 115

Pregãtirea personalului bisericesc se face în:

a) Şcoli de cantareti;

b) Seminarii monahale;

c) Institute teologice de grad universitar.


ART. 116

Organizarea, modul de funcţionare, recrutarea personalului didactic, condiţiunile de admitere, programele de învãţãmânt, scolaritatea şi drepturile pe care le conferã diplomele de absolvirea fiecãrei şcoli, se vor determina printr-un regulament special, întocmit de Sfantul Sinod.


ART. 117

Organizarea învãţãmântului pentru pregãtirea personalului bisericesc şi recrutarea corpului didactic, se va face dupã criterii asemãnãtoare cu cele privitoare la învãţãmântul public pentru şcolile de grad corespunzãtor.


ART. 118

Jurisdicţiunea canonica şi învãţãtura dogmatica, precum şi îndrumarea şi controlul învãţãmântului şi al gestiunii în şcolile pentru pregãtirea personalului bisericesc de orice grad, aparţin organelor Bisericii Ortodoxe Romane, stabilite în statut şi prin regulament.


CAP. 2

Recrutarea personalului bisericesc


SECŢIA I

Numirea clerului din parohii


ART. 119

Cantaretii bisericesti se recruteaza dintre absolvenţii şcolilor de cantareti bisericesti şi se numesc sau se confirma, în caz de alegere, de Episcop, la propunerea Consiliului eparhial.


ART. 120

Diaconii şi preotii slujitori se recruteaza dintre licentiatii sau doctorii în Teologie, care au depus examenul de capacitate preoteasca la propunerea Consiliului eparhial sau la propunerea adunãrii parohiale, în cazurile când Chiriarhul va cere.


ART. 121

Diaconii şi preotii slujitori, pentru a putea fi numiţi, trebuie sa fie majori, cetãţeni romani şi sa întruneascã condiţiunile canonice, bucurandu-se de toate drepturile civile şi politice.


ART. 122

La parohiile de categoria I se numesc sau se aleg doctorii în teologie şi licentiati în teologie, care au obţinut diploma de capacitate preoteasca cu nota "foarte bine".

La parohiile de categoria II se numesc sau se aleg cu precãdere cei de la aliniatul precedent şi cei cu diploma de capacitate preoteasca cu nota "bine".

La parohiile de categoria III se numesc sau se aleg cu precãdere cei de la aliniatele precedente şi cei cu diploma de capacitate preoteasca cu nota "suficient".

 

ART. 123

Numirea în posturi a preoţilor şi diaconilor se face cu titlu provizoriu.

Dupã cinci ani de activitate şi dupã audierea unor cursuri speciale, clericii provizorii vor depune examenul de definitivare în fata comisiunilor instituite de Sfantul Sinod, pe lângã fiecare Institut Teologic de grad universitar (Centru de Îndrumare respectiv).

Cei care vor obţine calificative superioare categoriei parohiei pe care o ocupa, pot fi mutati - la cerere - în parohii corespunzãtoare calificativului obţinut.

Cei care vor obţine calificativul corespunzãtor parohiei pe care o ocupa, vor fi mentinuti în acele parohii sau mutati - la cerere - în parohii de aceeaşi categorie.

Cei care vor obţine un calificativ inferior categoriei parohiei pe care o ocupa, vor fi mutati în parohii corespunzãtoare calificativului obţinut.

Cei care nu vor obţine calificativul de trecere sau cei care nu s-au prezentat la cursurile şi examenele seriilor anului obligator, cu aprobarea Chiriarhului, vor putea fi mentinuti, cu titlu provizoriu, la o parohie de categoria III pana la un nou examen, ce-l vor da dupã doi ani de la data primului examen.

Cei care nu vor reusi sau nu se vor prezenta nici la al doilea examen, vor fi eliminati definitiv din cler.


ART. 124

Dupã un nou termen de cinci ani de la examenul de definitivare şi dupã audierea unor cursuri speciale, clericii vor depune examenul de promovare în fata comisiunilor instituite de Sfantul Sinod, pe lângã Institutele Teologice de grad universitar.

Dispoziţiunile art. 123, alin. 3, 4, 5 şi 7 se aplica şi cu privire la examenul de promovare.


ART. 125

Transferarile la cerere ale preoţilor şi diaconilor, în parohii de categorie superioarã, se fac numai dupã examenul de definitivare sau de promovare şi conform notelor calificative specificate la art. 123 şi 124.

În Municipiul Bucureşti nu vor putea fi transferati decât preotii cu examenul de promovare din categoria I cu o activitate preoteasca exceptionala de 15 ani şi dupã urmarea unor cursuri speciale şi a unui examen special, depus în fata unei comisiuni la Institutul Teologic de grad universitar din Bucureşti (Centrul de îndrumare preoteasca).


ART. 126

Protopopul se recruteaza dintre preotii definitivi de categoria I, licentiati sau doctori în teologie.
El se numeşte de Chiriarh dintre cei trei preoti recomandaţi de un colegiu, constituit din toţi preotii, diaconii şi cantaretul I, de la fiecare parohie, din protopopiatul respectiv.


ART. 127

Un regulament va determina în amãnunt normele speciale şi procedura de urmat pentru recrutarea şi transferarea cantaretilor, diaconilor şi preoţilor slujitori.

Regulamentul va fi întocmit de Sfantul Sinod.


ART. 128

Cantaretii şi ceilalţi slujitori bisericesti, precum şi preotii şi diaconii de la catedralele episcopale, arhiepiscopale, mitropolitane şi Patriarhie, se aleg şi se numesc de cãtre Chiriarh.


SECŢIA II

Alegerea clerului superior


ART. 129

Episcopii şi mitropolitii se aleg dintre licentiatii sau doctorii în Teologie, mitropoliti, arhiepiscopi, episcopi, arhierei, monahi sau preoti din categoria I, vaduvi prin deces, care sunt cetãţeni romani, îndeplinesc condiţiunile canonice şi sunt bine pregatiti pentru aceasta treapta. Patriarhul se alege dintre episcopii, arhiepiscopii sau mitropolitii în funcţiune.

 

ART. 130

Episcopii, mitropolitii şi Patriarhul se aleg prin vot secret, de un Colegiu electoral, constituit din membrii Adunãrii Naţionale Bisericesti şi cei ai Adunãrii Eparhiale a eparhiei vacante.
Din colegiu fac parte ca membri de drept: Preşedintele Consiliului de Miniştri, Ministrul Cultelor sau delegaţii lor, un delegat al Marii Adunãri Naţionale, întrucât ar fi bãrbaţi şi ortodocsi şi rectorii Institutelor Teologice de grad universitar.

Colegiul electoral se convoacã cel mai târziu în trei luni de la declararea vacantei, de cãtre Patriarh, pentru alegerile de episcop, arhiepiscop şi mitropolit şi de cãtre Patriarhul locotenent pentru alegerile de Patriarh.

Colegiul este valabil constituit cu prezenta majoritãţii membrilor sãi şi hotãrãşte valabil cu majoritatea absolutã a membrilor prezenţi. El va fi prezidat de Mitropolit pentru alegerile de episcopi şi arhiepiscopi din eparhiile sufragane, de Patriarh pentru alegerile de mitropoliti şi de Patriarhul locotenent pentru alegerile de Patriarh.

Alegerile vor fi conduse de preşedinte, ajutat de doi secretari şi doi bãrbaţi de încredere, desemnaţi de Colegiu, cu care formeazã biroul Colegiului.

Fiecare alegator scrie pe un buletin numele aceluia pe care îl socoteşte vrednic de a fi ales.
Buletinele se vor depune în urna de alegatori, în ordinea chemãrii lor de preşedinte.
Preşedintele, împreunã cu secretarii, numara buletinele, luându-le unul câte unul şi punându-le în alta urna goala.

În cazul în care numãrul buletinelor corespunde cu acela al membrilor votanti, preşedintele, în vazul tuturor, scoate pe rând buletinele din urna, citind cu glas tare numele înscrise. Secretarii vor insemna voturile. Rezultatul va fi proclamat de preşedinte şi consemnat într-un proces-verbal.
În cazul în care nimeni nu a întrunit majoritatea absolutã de voturi, se va proceda la o noua votare pentru alegerea unuia dintre cei doi care au obţinut cele mai multe voturi la primul scrutin.
În caz de paritate de voturi, decid sortii.

Procesul-verbal, semnat de preşedinte, secretari şi bãrbaţii de încredere, se înainteazã Sfantului Sinod pentru examinarea şi cercetarea canonica a alegerii.

 

ART. 131

Examinarea canonica a celor aleşi se face de Sfantul Sinod, iar confirmarea se face prin decret al Prezidiului Marii Adunãri Naţionale, dat la propunerea Guvernului în urma recomandarii Ministrului Cultelor.

Inscaunarea şi instalarea se fac potrivit datinelor Tarii.

Gramata de instalare a episcopilor se da de cãtre mitropolit, a mitropolitilor de cãtre Patriarh şi a Patriarhului de care Sfantul Sinod.

În cazul în care cel ales nu este arhiereu, el se sfinteste de cãtre mitropolitul locului, asistat de cel puţin doi episcopi sau arhierei, numai dupã aceasta putând primi decretul de confirmare de la Prezidiul Marii Adunãri Naţionale şi gramata de instalare.

 

ART. 132

În cazul în care alegerea nu va fi aprobatã de Sfantul Sinod sau de Prezidiul Marii Adunãri Naţionale, se va proceda la o noua alegere, în termenul fixat de Sfantul Sinod în acest scop.


SECŢIA III

Despre vacante


ART. 133

În caz de vacante, Episcopii - pentru parohii şi protopopiate -, Mitropolitii - pentru eparhii - şi Patriarhul pentru mitropolii -, vor numi loctiitori pana la instalarea unui nou titular.
În caz de vacanta a scaunului de Patriarh, devine Patriarh, locotenent de drept unul din mitropoliti, sau episcopi, luati în ordinea lor prevãzutã în art. 11 din prezentul statut.


CAP. 3


SECŢIA I

Despre obligaţiile şi drepturile clerului şi ale cantaretilor din parohie


ART. 134

Preotii, diaconii şi cantaretii, care au absolvit şcolile de cantareti bisericesti, sunt obligaţi a face catehizare, conform normelor ce se vor stabili de Sfantul Sinod în înţelegere cu Ministerul Cultelor.


ART. 135

Membrii clerului, preoti, diaconi şi cantareti, sunt obligaţi a acorda asistenta şi servicii religioase ostasilor, ori de câte ori li se va cere.


ART. 136

Spitalele, orfelinatele, şcolile corecţionale, penitenciarele, azilele, vor avea la cerere asistenta religioasã pentru credinciosii ortodocsi din aceste instituţii.

Sarcina acordãrii asistenţei religioase o are parohul parohiei pe teritoriul cãreia se gãsesc aceste instituţii, sau preot delegat de Chiriarh.


ART. 137

Preotii, diaconii şi cantaretii de enorie beneficiazã, pe lângã salariu şi de locuinta şi sesie, acolo unde exista.


SECŢIA II

Despre conferinţele clerului


ART. 138

Clericii vor tine în fiecare an conferinţe pe protopopii sau eparhii, dupã cum va hotãrî Chiriarhul.
Conferin
ţele vor avea un caracter teoretic şi practic pentru realizarea urmãtoarelor scopuri:

a) Perfecţionarea preoţilor în slujbele bisericesti;

b) Îndrumarea preoţilor în toate ramurile de activitate parohiala:

c) Lãmurirea problemelor de actualitate, interesand Biserica şi clerul;

d) Cunoaşterea şi îndrumarea activitãţii pastorale;

e) Aprofundarea cunoştinţelor teologice;

f) Perfecţionarea preoţilor ca predicatori şi duhovnici:

g) Combaterea ratacirilor de la credinţa.

Deasemeni, se vor tine anual pe protopopiate conferinţe ale cantaretilor bisericesti, în scopul perfecţionãrii lor profesionale.

Conferinţele vor fi prezidate de delegatul Chiriarhului respectiv.

 

SECŢIA III

Distinctiuni bisericesti


ART. 139

Pentru activitate deosebita pe teren bisericesc, sub raport harismatic, didactic, misionar, cultural, social sau economic, preotii de mir pot primi urmãtoarele distinctiuni onorifice bisericesti:

a) Sachelar;

b) Iconom;

c) Iconom stavrofor.

 

ART. 140

Distinctiunea de sachelar se acorda de cãtre Chiriarhul respectiv preoţilor care au avut o activitate deosebita şi au depus examenul de definitivat.

Sachelarul poarta ca semn distinctiv brau albastru.

 

ART. 141

Distinctiunea de iconom se acorda de sinodul mitropolitan, la propunerea Chiriarhului respectiv, preoţilor sachelari, care au avut o activitate deosebita şi au depus examenul de promovare.

Iconomul poarta ca semn distinctiv brau albastru şi captuseala albastra la giubea (greaca), iar la slujbele divine bedernita.


ART. 142

Distinctiunea de iconom stavrofor se acorda de sinodul mitropolitan, la propunerea Chiriarhului respectiv, preoţilor iconomi, care au avut o activitate deosebita de cel puţin 15 ani de la hirotonie.
Iconomul stavrofor poarta ca semn distinctiv, pe lângã cele de iconom, sfanta cruce pe piept.

 

ART. 143

În caz de abateri grave, aceste distinctiuni pot fi retrase pe baza de sentinta consistoriala.


ART. 144

Protopopii, în timpul funcţiunii lor în aceasta calitate, vor purta ca semn distinctiv brau roşu.
Consilierii administrativi şi inspectorii de la eparhii, precum şi inspectorii din administraţia patriarhala vor purta ca semn distinctiv brau ciclamen.

Consilierii administrativi patriarhali, directorul Sfantului Sinod şi inspectorul consistorial din administraţia patriarhala poarta brau violet.

Culionul şi captuseala giubelei (greaca) vor fi în culoarea braului.

Aceste semne distinctive vor putea fi purtate şi dupã ieşirea din aceste funcţiuni de cei amintiti mai sus, numai cu aprobarea Sinodului Permanent, la propunerea Chiriarhului, pentru activitatea exceptionala.


CAP. 4
Disciplina clerului


ART. 145

Organele disciplinare şi de judecata pentru clericii de mir, preoti diaconi şi cantaretii, în chestiunile pur bisericesti sunt:

1. Consistoriul disciplinar protopopesc;

2. Consistoriul eparhial;

3. Consistoriul central bisericesc.


ART. 146

Pe lângã protopopiate funcţioneazã consistoriul disciplinar protopopesc.

Consistoriul disciplinar protopopesc are un preşedinte şi trei membri, dintre care doi membri clerici, numiţi pe termen de patru ani, de cãtre Chiriarh, dintre preotii cu examenul de promovare din categoria I, din protopopiat, cu cunoştinţe canonice şi un cantaret.

În cazurile când se judeca chestiuni privitoare numai la preoti, membrul cantaret nu participa.


ART. 147

Consistoriul disciplinar protopopesc funcţioneazã ca organ disciplinar şi de judecata pentru personalul bisericesc inferior şi ca organ de impaciuire pentru neînţelegerile ivite în sanul personalului bisericesc, cu privire la taxele de epitrahil, neînţelegerile dintre parohieni şi preotime, precum şi pentru cele privitoare la micşorarea veniturilor preotesti de cãtre adunarea parohiala.
Dacã pãr
ţile nu s-au declarat impacate prin hotãrîrea data, cauza se transpune spre judecare, în ultima instanta, la consistoriul eparhial.

Hotãrîrile Consistoriului disciplinar protopopesc, privind personalul bisericesc inferior, sunt definitive dupã aprobarea lor de Chiriarh şi nu pot fi atacate cu recurs la consistoriul eparhial, decât cele care prevãd pedeapsa destituirii pentru cantaretii bisericesti.


ART. 148

Consistoriul eparhial funcţioneazã la fiecare eparhie şi este format din: trei membri titulari, doi membri supleanţi. Membrii sunt toţi preoti cu examenul de promovare, din categoria I, doctori sau licentiati în teologie, cu cunoştinţe canonice şi juridice.

Ei se aleg de Adunarea Eparhiala, pe termen de patru ani şi se aproba de Chiriarh, putând fi realeşi.
Preşedintele consistoriului se numeşte de cãtre Chiriarh dintre membrii titulari ai acestuia.
Consistoriul va avea un grefier numit de Chiriarh la propunerea preşedintelui.

 

ART. 149

Consistoriul eparhial da hotãrîri definitive şi executorii, prin simpla lor aprobare de cãtre Chiriarh, sau hotãrîri supuse recursului, dupã criterii ce se vor stabili prin regulament.


ART. 150

Consistoriul Central Bisericesc funcţioneazã la Patriarhie şi este format din cinci membri şi un grefier. Fiecare membru titular poate avea câte un supleant.

Membrii sunt toţi preoti, cu examenul de promovare din categoria I, doctori sau licentiati în teologie, cu cunoştinţe canonice şi juridice, având o vechime de cel puţin 15 ani în preotie.

Ei se aleg pe un termen de 4 ani de cãtre Adunarea Nationala Bisericeasca cu aprobarea Patriarhului, putând fi realeşi.

Preşedintele Consistoriului se numeşte dintre membrii titulari ai acestuia de cãtre Patriarh.


ART. 151

Consistoriul Central Bisericesc este organul de recurs pentru hotãrîrile consistoriilor eparhiale, cu excepţia celor prin care s-a aplicat pedeapsa caterisirii.


ART. 152

Sfantul Sinod ca organ de recurs judeca toate cauzele sancţionate de consistoriile eparhiale cu caterisirea.


ART. 153

Hotãrîrile instanţelor disciplinare şi de judecata devin executorii numai dupã investirea lor cu formula executorie de cãtre Chiriarh.


ART. 154

Hotãrîrile instanţelor disciplinare şi de judecata se executa prin organele Bisericii.

 

ART. 155

Membrii Sfantului Sinod şi arhiereii vicari sunt supuşi jurisdicţiei executive a acestuia, pentru toate abaterile disciplinare bisericesti.


ART. 156

Episcopul ca şef ierarhic poate aplica singur sancţiuni disciplinare personalului bisericesc al eparhiei, în mãsura şi în condiţiunile ce se vor fixa prin regulament.


ART. 157

Împricinaţii pot fi apãraţi în fata tuturor organelor disciplinare şi de judecata bisericeasca de cãtre apãrãtorii bisericesti, recrutati conform dispoziţiunilor din regulament.


ART. 158

Constituirea şi competenta organelor disciplinare, precum şi procedura de judecata, se vor determina printr-un regulament special, întocmit de Sfantul Sinod şi aprobat la propunerea Ministrului Cultelor, prin decret al Prezidiului Marii Adunãri Naţionale a Republicii Populare Romane.
Regulamentul va determina normele şi condiţiunile de revizuire a sentinţelor date de organele disciplinare şi de judecata.

 

PARTEA III

Instituţii anexe ale Bisericii Ortodoxe Romane


ART. 159

Pe lângã Patriarhia Romana, funcţioneazã cu patrimoniu distinct:

a) Institutul Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane;

b) Fondul de asigurare al bunurilor Bisericii Ortodoxe Romane;

c) Fondul de credit şi ajutor pentru clerul ortodox roman;


1. Institutul Biblic şi de Misiune Ortodoxa


ART. 160

Institutul Biblic şi de Misiune Ortodoxa al Bisericii Ortodoxe Romane, cu sediul în localul Sf. Sinod şi Manastirea Antim din Bucureşti, are ca scop editarea, tipãrirea şi rãspândirea Sfintei Scripturi, a cãrţilor de ritual, a lucrãrilor şi revistelor de ştiinţa teologica şi a literaturii pentru întãrirea religiozitatii credinciosilor, precum şi pentru confecţionarea şi rãspândirea icoanelor şi obiectelor sacre şi a celor cu caracter religios, necesare bisericilor şi credinciosilor.

Toate produsele Institutului Biblic şi de Misiune se distribuie bisericilor şi credinciosilor prin magazinele bisericesti eparhiale.

 

ART. 161

Institutul Biblic şi de Misiune funcţioneazã sub îndrumarea Patriarhului, fiind administrat de Consiliul Naţional Bisericesc şi Administraţia Patriarhala, ajutaţi de un comitet tehnic compus din 4 membri şi un preşedinte, aleşi de Sinodul Permanent şi de Consiliul Naţional Bisericesc, în şedinţa comuna, pe termen de patru ani.


ART. 162

Organizarea, funcţionarea şi constituirea patrimoniului Institutului Biblic se vor determina prin regulamentul de funcţionare al Consiliului Naţional Bisericesc, Administraţiei şi Cancelariei Patriarhale.
Tipografia Cãrţilor Bisericesti, tipografiile de la manastirile Neamtu şi Cernica, atelierele de confectionat icoane, cruci şi alte obiecte bisericesti din manastiri, precum şi atelierele pentru confectionat stofe preotesti şi odajdii bisericesti de la manastirea Tiganesti şi alte manastiri, fac parte integrantã din Institutul Biblic şi de Misiune Ortodoxa. Toate tipografiile eparhiale se încadreazã în Editura Institutului Biblic şi de Misiune Ortodoxa.


2. Fondul de asigurare al bunurilor Bisericii Ortodoxe Romane


ART. 163

Fondul de asigurare al bunurilor Bisericii Ortodoxe Romane are ca scop asigurarea bunurilor bisericesti.


ART. 164

Fondul este condus şi administrat de Serviciul economic al Administraţiei Patriarhale.
Organizarea, funcţionarea şi constituirea patrimoniului se vor introduce în regulamentul special întocmit pentru funcţionarea Consiliului Naţional Bisericesc, Administraţiei şi Cancelariei Patriarhale.

3. Fondul de credit şi ajutor pentru clerul ortodox roman


ART. 165

Fondul de credit şi ajutor are de scop acordarea de împrumuturi clerului şi parohiilor, cum şi ajutoare pentru personalul bisericesc, în cazuri de boala sau deces.


ART. 166

Acest fond este condus şi administrat de Serviciul economic al Administraţiei Patriarhale, printr-un consiliu special din cinci membri, ales de cãtre Consiliul Naţional Bisericesc şi aprobat de Patriarh, pe termen de patru ani.

Organizarea, funcţionarea şi constituirea patrimoniului se vor introduce în regulamentul special întocmit pentru funcţionarea Consiliului Naţional Bisericesc, Administraţiei şi Cancelariei Patriarhale.

 

4. Dispoziţiuni comune

 

ART. 167

Functionarii Institutului Biblic şi de Misiune, ai Fondului de Asigurare a Bunurilor Bisericii Ortodoxe Romane, precum şi ai Fondului de credit şi ajutor pentru clerul ortodox Roman, se bucura de dispoziţiunile generale cu privire la funcţionari în ceea ce priveşte salarizarea, fie ca sunt plãtiţi de Stat, fie ca sunt plãtiţi din fonduri proprii şi numirea lor se comunica Ministerului Cultelor.

 

PARTEA IV

Dispoziţiuni diverse


Despre averea bisericeasca

ART. 168

Totalitatea bunurilor aparţinând Patriarhiei, Mitropoliilor, Episcopiilor, Protopopiatelor, Parohiilor şi Mãnãstirilor constituie averea bisericeasca.


ART. 169

Din punct de vedere al destinaţiei sale, averea bisericeasca cuprinde bunuri sacre şi bunuri comune.
Bunurile sacre sunt cele destinate prin sfintire sau binecuvantare cultului divin. Ele nu pot fi înstrãinate şi nici urmãrite.

Bunurile comune sunt cele afectate întreţinerii bisericilor, a slujitorilor ei, operelor culturale şi de caritate şi îndeplinirii celorlalte scopuri ale Bisericii.


ART. 170

Averea fundatiunilor şi asociaţiunilor, care au personalitate juridicã, este proprietatea acestora şi se administreazã de Biserica în limita şi în condiţiunile actelor constitutive şi conform dispoziţiunilor acestui statut.

Donatiunile cu destinaţie fac parte din averea bisericeasca şi se administreazã ca atare.

 

ART. 171

Dobândirea, înstrãinarea, grevarea şi administrarea averii bisericesti, precum şi controlul ierarhic şi verificarea gestionara se vor face dupã normele ce se vor stabili printr-un regulament special, întocmit de Adunarea Nationala Bisericeasca.

Dispoziţiuni cu privire la edificiile şi la cimitirele rurale Edificiile bisericesti


ART. 172

Bisericile sunt:

a) Parohiale şi filiale;

b) De cimitir;

c) Fundationale;

d) Izolate;

e) Paraclise;

f) Catedrale;

g) De manastiri;

h) Din strãinãtate.

 

ART. 173

Biserica parohiala aparţine parohiei. Dacã într-o parohie sunt mai multe biserici, episcopul desemneazã pe cea de cãpetenie ca biserica parohiala.

În oraşele cu resedinta episcopala, ca şi în oraşele de resedinta de regiune sau raion, episcopul va designa biserica catedrala.


ART. 174

Bisericile din cimitire - întrucât nu sunt de sine stãtãtoare - sunt pendinte de biserica parohiala cea mai apropiatã.

Unde împrejurãrile locale o pretind, episcopul poate dispune şi altfel.


ART. 175

Bisericile ctitoresti, întemeiate pe baza actelor de fundaţii, se conduc de epitropii speciale, potrivit acelor acte, sub preşedinţia Chiriarhului sau delegatului sau; stau însã şi ele sub jurisdicţiunea şi controlul autoritãţilor bisericesti din punct de vedere administrativ, gestionar şi religios, ca şi bisericile parohiale, supunându-se aceloraşi obligaţiuni fata de eparhie.

Actele de funcţiune ale acestor biserici pot fi - dacã e cazul - cercetate şi puse de acord cu dispoziţiunile acestui statut de cãtre autoritãţile bisericesti. În caz de refuz, biserica, cu toate bunurile ei mobile şi imobile, trece în administraţia eparhiei.


ART. 176

Dacã o fundaţie filantropica sau culturalã, cu biserica separatã de clãdirile fundatiunii, s-ar desfiinta, biserica ei trece în posesiunea parohiei sau eparhiei pe teritoriul cãreia se afla.


ART. 177

O biserica particularã, imediat dupã sfintirea ei, trece în proprietatea şi folosinta eparhiei, cu tot terenul şi clãdirile afectate ei şi cade sub dispoziţiunile acestui statut, ţinându-se bineînţeles seama de actele de fundatiune. Eventualele condiţii testamentare contrare acestui statut se vor considera nule.


ART. 178

Bisericile izolate care nu se afla pe un teritoriu locuit de vreo aşezare omeneasca, bisericile monumente istorice, cum şi toate monumentele istorice cu caracter religios aparţin eparhiei pe teritoriul cãreia se afla şi cad în grija şi administrarea acelei eparhii.


ART. 179

Afarã de paraclisele de la resedinte sau biserici principale, mai sunt paraclise de sine stãtãtoare.
Acestea sunt pendinte de autoritatea în serviciul cãreia stau, având însã ca autoritate suprema bisericeasca pe episcop.

Pe preotul lor îl numeşte pretutindeni episcopul, dupã propunerea motivatã a consiliului eparhial.


ART. 180

Biserici de orice categorie se pot ridica numai cu învoirea şi binecuvantarea episcopului, fie ca se cladesc din nou, fie ca se transforma dintr-un alt edificiu.

Obiectele de cult de la bisericile desfiinţate nu se pot folosi decât conform dispoziţiunilor episcopului.

Cimitirele rurale
ART. 181

Fiecare parohie ruralã are dreptul la un cimitir pentru ingroparea morţilor, care este proprietatea parohiei.


ART. 182

Cimitirul şi locul sau se administreazã de organele parohiale.


ART. 183

Cimitirul se supravegheazã de paroh şi consiliul parohial, care este dator a se îngriji de imprejmuirea lui şi de ţinerea lui în buna ordine.


ART. 184

Locurile de morminte se dau cu plata sau gratuit, dupã hotãrîrea consiliului parohial şi potrivit legii ce ar reglementa aceasta.


ART. 185

Cimitirele noi se înfiinţeazã în înţelegere cu autoritãţile sanitare şi administrative.

Despre personalitatea juridicã


ART. 186

Parohiile, protopopiatele, manastirile, episcopiile, mitropoliile şi patriarhia, sunt persoane juridice de drept public*).

*) Asupra sensului acestei notiuni a se vedea <>art. 28 al Decretului nr. 177 din 4 August 1948.

Despre incompatibilitãţi
ART. 187

În intreaga Biserica Ortodoxa Romana nimeni nu poate fi în acelaşi timp:

a) Membru al consiliului eparhial şi al consistoriului eparhial;

b) Protopop şi membru al consistoriului eparhial;

c) Membru al Consistoriului Naţional Bisericesc şi al Consistoriului central bisericesc;

d) Asemenea nu pot fi aleşi membri ai Consistoriului protopopesc, ai consiliului eparhial şi ai consistoriului eparhial cei ce sunt inruditi între ei, sau cu Chiriarhul respectiv, pana la al patrulea grad de sânge şi al doilea de cuscrie;

e) Funcţionar în administraţia şi controlul bisericesc şi membru în forurile de disciplina bisericesti.


ART. 188

Nici un membru al vreunui corp bisericesc reprezentativ, administrativ, de control şi de disciplina bisericeasca nu poate lua parte la deciderea urmãtoarelor cauze:

a) A cauzei lor proprii sau a celor ce le pot aduce pagube sau câştig personal;

b) A cauzelor rudeniilor, pana la al patrulea grad de sânge sau al doilea de cuscrie;

c) A cauzelor pãrinţilor sau copiilor adoptivi, precum şi a cauzelor celor ce stau sub tutoratul sau curatela lor;

d) A cauzelor la care au fost martori, procuratori, experţi, sau pe care le-au anchetat;

e) A cauzelor la a cãror decidere au luat odatã parte în instanta inferioarã.


Despre cheltuieli şi ajutorul Statului
ART. 189

Cheltuielile pentru întreţinerea cultului ortodox vor fi acoperite în contribuţii consimţite de credinciosi şi din venituri proprii ale Bisericii. Salariile slujitorilor şi ale funcţionarilor bisericesti şi aşezãmintelor Bisericii Ortodoxe, precum şi cheltuielile pentru centrele eparhiale şi patriarhale, sunt plãtite de cãtre Stat, în conformitate cu bugetul sau anual.


ART. 190

Salarizarea personalului Bisericii Ortodoxe se face conform normelor generale în vigoare pentru functionarii publici.


ART. 191

Numirile în orice funcţiuni bisericesti vor fi comunicate Ministerului Cultelor.


ART. 192

Terenurile agricole parohiale (sesii, donaţii, etc.) şi terenurile agricole (arabil, pasune, islaz, livezi etc.) ale eparhiilor, schiturilor şi mãnãstirilor vor fi folosite de proprietari şi uzufructuari, conform normelor stabilite de forurile competente ale Statului.


Despre asociaţii de eparhii
ART. 193

Fiecare eparhie sau în unire cu altele din Mitropolia de care ţin, are dreptul de a infiinta tipografii bisericesti şi ateliere pentru confecţionarea obiectelor de cult, necesare bisericilor şi aşezãmintelor lor, încadrate Institutului Biblic şi de Misiune Ortodoxa, precum şi turnatorii de lumanari necesare cultului. Toate produsele se vor distribui bisericilor şi credinciosilor prin magazinele bisericesti eparhiale şi prin pangarul şi colportajul parohiilor.


Dreptul de succesiune al ierarhilor şi monahilor
ART. 194

Eparhiile au vocatiune asupra întregii averi succesorale a ierarhilor lor şi se socotesc succesoare rezervatare a 1/2 din aceasta avere, în cazul în care vin în concurs cu succesorii sesinari sau testamentari.
Drepturile succesorilor sesinari sau testamentari se vor raporta numai asupra jumãtãţii nerezervata eparhiilor şi sunt reglementate conform dispoziţiunilor Codului Civil.


ART. 195

Biblioteca ierarhilor, precum şi toate odajdiile şi obiectele de cult ale acestora nu intra în masa succesoralã şi se dobândesc de drept în întregime de cãtre eparhie.


ART. 196

Averea monahilor şi monahiilor adusã cu dânşii în manastiri, ca şi cea dobandita în orice mod în timpul monahismului, rãmâne intreaga manastirii de care tine.


ART. 197

Ierarhii pensionaţi, retrasi sau demisionaţi sunt obligaţi a locui în manastirea de la care au metania, sau în aceea ce li se va destina de Sf. Sinod, iar dupã moarte averea lor e supusã dispoziţiunilor din art. 194 şi 195.


Despre stemele eparhiale
ART. 198

Stema Patriarhiei, precum şi stemele Mitropoliilor, Arhiepiscopiilor şi Episcopiilor se vor stabili de Sfantul Sinod.


Buletinul Oficial

ART. 199

Patriarhia Romana publica Revista:

I. Buletinul sau Oficial, "Biserica Ortodoxa Romana", în care vor fi inserate în mod obligator:
a) Dezbaterile organelor deliberative centrale ale Bisericii;

b) Deciziile şi dispoziţiile cu caracter normativ date pentru intreaga Biserica Ortodoxa Romana;

c) Toate celelalte dispoziţii şi incunostintari pentru care este necesarã publicitatea;

d) Teme (subiecte) de îndrumare pastorala, recensii, etc.

II. Revista "Ortodoxia" pentru problemele de ordin extern ortodox şi interconfesional.

III. Revista "Studii Teologice" a celor trei Institute Teologice universitare, cu prelegerile şi studiile profesorilor.
Buletinul Oficial şi cele doua reviste sunt obligatorii pentru toate parohiile din cuprinsul Patriarhiei Romane.

Dispoziţiuni finale şi transitorii

ART. 200

Adunãrile eparhiale constituite în baza prezentului Statut vor proceda, în şedinţele primei întruniri, la clasificarea parohiilor şi fixarea protopopiatelor din eparhia respectiva, în conformitate cu dispoziţiile cuprinse în Statutul de fata.

ART. 201

Actualele organe reprezentative în parohii, protopopii, eparhii, mitropolii şi Patriarhie înceteazã pe data constituirii noilor organe deliberative instituite prin prezentul Statut.


ART. 202

Absolvenţii fostelor Institute sau Academii teologice din Ardeal, care au la baza bacalaureatul, diploma de seminar teologic sau de şcoala normalã cu opt clase, precum şi examenul de calificatie preoteasca, sunt asimilaţi în drepturi cu licentiatii în teologie.


ART. 203

Preotii şi diaconii în funcţiune la data publicãrii prezentului Statut, cu o vechime de 5 - 10 ani de preotie, sunt socotiţi provizorii, urmând a depune examenul de definitivat în condiţiunile art. 123, iar cei cu o vechime în preotie de peste zece ani sunt dispensaţi de examenul de definitivat, urmând sa depunã numai examenul de promovare în condiţiunile art. 124 din statutul de fata.


ART. 204

Chiriarhii, în termen de cel mult trei luni de la publicarea prezentului Statut, vor revizui toate distincţiunile onorifice bisericesti ale clerului din eparhia respectiva.

Vor menţine distincţiunile de sachelar, pentru cei care se încadreazã în dispoziţiunile art. 140 din acest Statut şi vor face propuneri motivate Sinodului Mitropolitan pentru menţinerea distinctiunilor respective de iconom sau iconom stavrofor.

Distincţiunile care nu vor fi menţinute şi publicate în "Buletinul Oficial" al eparhiei respective sunt anulate.
Aceeaşi revizuire se va face şi pentru rangurile monahale.

Se considera anulate toate rangurile de arhimandrit şi mitrofor, care au fost acordate fãrã aprobarea Sfantului Sinod.

 

ART. 205

Consilierii administrativi eparhiali şi patriarhali în funcţiune, recunoscuţi de Ministerul Cultelor la data publicãrii prezentului Statut, precum şi toţi functionarii definitivi din administraţia eparhiala şi centrala, clerici sau mireni, se pot încadra în posturile echivalente, prevãzute în noua organizare bisericeasca la centrele respective.

Dacã vreunii din aceştia nu pot fi încadraţi la centrul respectiv, ei pot fi transferati şi încadraţi la alt centru, în posturi egale.

Clericii din aceasta categorie, la cerere, pot fi transferati la posturi de preot sau protopop.
Cei care nu accepta transferarea la alt centru administrativ bisericesc, se considera demisionaţi.
Incadrarile şi transferarile consilierilor administrativi patriarhali şi ale funcţionarilor administrativi de la Sfantul Sinod, Consiliul Naţional Bisericesc, Institutul Biblic, Tipografia Cãrţilor Bisericesti şi Casa Clerului, se face de cãtre Consiliul Naţional Bisericesc.

Noile incadrari şi transferãri se comunica Ministerului Cultelor pentru recunoaştere.

 

Modificarea Statutului

ART. 206

Acest Statut, întocmit de Biserica, pe temeiul principiilor şi dispoziţiunilor generale, cuprinse în canoanele Bisericii şi în legea pentru regimul general al cultelor religioase, pentru a determina modalitãţile dupã care Patriarhia Romana îşi reglementeazã, conduce şi administreazã afacerile sale religioase, culturale, fundationale şi epitropesti, este şi rãmâne obligatoriu pentru intreaga Biserica Ortodoxa Romana.

Toate dispoziţiunile prezentului Statut sunt aplicabile în cadrul şi în conformitate cu legea regimului general al cultelor, prevãzutã de Constituţia Republicii Populare Romane, iar regulamentele de aplicare a Statutului vor fi aprobate prin decizie de Ministerul Cultelor.

Adunarea Nationala Bisericeasca poate aduce modificãri prezentului Statut numai cu o majoritate de 2/3 voturi din totalul membrilor sãi.

Modificãrile acestea vor trebui însã aprobate printr-un decret al Prezidiului Marii Adunãri Naţionale, la propunerea Guvernului, prin Ministerul Cultelor.

 

ART. 207

Toate dispoziţiunile de orice fel, contrarii acestui Statut, sunt şi rãmân abrogate.
Votat cu unanimitate de Sfantul Sinod, în şedinţele de la 19 şi 20 Octombrie 1948.